49,733 matches
-
să se întoarcă acasă. După moartea lui Michael Jackson, în 2009, mama acestuia, Katherine, în vârstă de 83 de ani, a fost numită tutorele celor trei copii ai starului, Paris, Prince Michael și Prince Michael II, cunoscut ca „Blanket”, conform dorințelor starului, exprimată în testamentul său. Bunica celor trei împarte custodia copiilor cu vărul acestora, TJ, care a devenit tutore temporar, după ce Katherine Jackson a fost dată disparută în luna iulie a anului trecut. Rudele lui Katherine Jackson au raportat absența
Paris Jackson, mutată într-o clinică specializată în tratarea depresiei by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71976_a_73301]
-
Covrig Roxana La doar 30 de ani, Tom Attwater are tumoră pe creier. Este pe moarte. Are o ultimă dorință: să strângă cinci sute de mii de lire sterline, pentru a plăti tratamentul fiicei sale de patru ani. Kelli, fiica lui Tom, a fost diagnosticată, la trei luni, cu risc ridicat de cancer. Tom Attwater a declarat, potrivit Daily Mail
Ultima dorință a unui tată pe moarte. Statul i-a întors spatele by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72010_a_73335]
-
lucru pe motiv că nu a mai avut probleme cu legea. La două zile după cununia civilă cu Ilie Nastase, în vârstă de 66 de ani, fostul manechin s-a răzgândit și și-a retras cererea de reabilitare judecătorească, din dorința de a avea o viață liniștită alături de noul ei soț. Din această cauză, Brigitte este obligată acum să plătească statului cheltuieli de judecată în valoare de 200 de lei, scrie gândul.info.
Ce decizie a luat Brigitte Sfăt, după căsătoria cu Ilie Năstase by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72030_a_73355]
-
expoziții), cântă la vioară (absorbit de muzică, transfigurat, uneori singur, alteori în fața unui public cultivat) și mai ales scrie (versuri stranii, "neînțelese, pline de-nțelesuri"). Este un om universal, un om complet, sau măcar încearcă să fie, ca artiștii Renașterii. Dorința sa de cunoaștere este insațiabilă. Citește tratate de istorie, dar și cărți de filosofie, studii de estetică, dar și prezentări ale unor teorii de ultimă oră privind originea Universului. Din această efervescență intelectuală a rezultat eseul . Ideile pe care le
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
e deturnat în proliferare celulară fără limită și fără măsură, monstruoasă, terminând prin cancerizare. Și aici e nevoie de o balanță. În această balanță stă voința de a exista, rezistența la pierderea identității, la pierderea sau schimbarea complexului constitutiv de dorințe și atitudini. Voința și instinctele primare sunt cele care asigură perpetuarea și creșterea. Cunoașterea și inteligența aspiră la integrarea acestora. Există peste tot o rezistență la schimbare, în ciuda schimbării continue și chiar a transformărilor interne. Totul tinde să își mențină
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
și conștiință. Libertatea se dobândește prin cunoașterea limitelor, prin libertatea eului de a vrea conștient ceea ce e în stare să vrea. Forța unificatoare e sufletul. Cu ajutorul memoriei. E sufletul supus schimbării? E clar că noi ne schimbăm. Ne schimbăm caracterul, dorințele, plăcerile, vrerea, reacțiile, ideea despre viață, despre valori și ce suntem noi față de noi și față de alții. Sunt oare toate acestea sufletul nostru? Sau sunt doar haine pe care le purtăm până la moarte și apoi le lepădăm iar sufletul, eliberat
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
flacără arde în altă parte, fără a se stinge vreodată. Dar sufletul e invadat de elanul vital al existenței, acel suflu inteligent purtat de memorie și imaginație, care duce la adaptare și creștere uneori dincolo de puterea noastră de înțelegere, transformând dorințele în trup și ființă, integrând partea inertă în totul invadat de viață, investind cauză și scop în existența și ființarea omului și materiei. Un flux al duratei din trecut spre viitor în continuă creație liberă împărtășind imortalitate lumii și conștiinței
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
au fost creați din același principiu divin. Nu își cunoșteau natura și asta îi făcea să nu dorească, nu aveau voință și erau fericiți. Când și-au cunoscut-o, prin păcatul original, atunci au început să dorească, cunoașterea dând naștere dorinței, aspirației de a fi altceva decât înainte. Asta a făcut să apară durerea și suferința. Păcatul de a râvni, păcatul de mărire, de stăpânire. Nu dorința de perpetuare individuală a dus la păcatul original, pentru că eternitatea le era asigurată, ci
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
au cunoscut-o, prin păcatul original, atunci au început să dorească, cunoașterea dând naștere dorinței, aspirației de a fi altceva decât înainte. Asta a făcut să apară durerea și suferința. Păcatul de a râvni, păcatul de mărire, de stăpânire. Nu dorința de perpetuare individuală a dus la păcatul original, pentru că eternitatea le era asigurată, ci dorința de cunoaștere, curiozitatea, chiar cu prețul nenorocirii și a morții. Viața e oricum mai puternică decât moartea, "viața râde de moarte". Prin procreația primordială, Adam
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
aspirației de a fi altceva decât înainte. Asta a făcut să apară durerea și suferința. Păcatul de a râvni, păcatul de mărire, de stăpânire. Nu dorința de perpetuare individuală a dus la păcatul original, pentru că eternitatea le era asigurată, ci dorința de cunoaștere, curiozitatea, chiar cu prețul nenorocirii și a morții. Viața e oricum mai puternică decât moartea, "viața râde de moarte". Prin procreația primordială, Adam și Eva dădeau naștere unei procreații infinite care prolifera posibilitatea și probabilitatea cunoașterii și a
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
Adam și Eva dădeau naștere unei procreații infinite care prolifera posibilitatea și probabilitatea cunoașterii și a creației. La început, în individ se naște conștiința de sine, prin delimitare și diferențiere față de ceilalți, prin conștientizarea propriului trup, al propriului eu, cu dorințele lui. Apoi apare conștiința identității sau neidentității. Se nasc apoi valorile (la cei care se nasc): morale, estetice, sociale; aspirațiile. Esența ființării e a dori eternitatea. Eternitatea fizică, biologică, a materiei însuflețite și neînsuflețite. Eternitatea psihologică și spirituală, când devii
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
a dori și a fi activ. A însufleți și a fi însuflețit. A făptui. A dori prezentul sau eternitatea. Voința de a apărea și exista, de a crește și acapara, de a se reproduce și stăpâni, de a-și satisface dorințele. Dorința, cu speranțele și fricile ei. Frica e a trupului, se naște din mărturia suferințelor corporale. Din încleștare și voința de mărire. Luptă, competiție, conflict, victorie, înfrângere. Destinul de care omul e prins și de care poate e copleșit, care
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
dori și a fi activ. A însufleți și a fi însuflețit. A făptui. A dori prezentul sau eternitatea. Voința de a apărea și exista, de a crește și acapara, de a se reproduce și stăpâni, de a-și satisface dorințele. Dorința, cu speranțele și fricile ei. Frica e a trupului, se naște din mărturia suferințelor corporale. Din încleștare și voința de mărire. Luptă, competiție, conflict, victorie, înfrângere. Destinul de care omul e prins și de care poate e copleșit, care îl
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
mărire. Luptă, competiție, conflict, victorie, înfrângere. Destinul de care omul e prins și de care poate e copleșit, care îl poate paraliza, dar uneori se revoltă și vrea să își iasă din limite, să se ia în posesie. Egoul e dorință și în același timp voința (conștientă sau inconștientă) de a-și satisface dorința. Eliberarea lucidă de dorințe și vrere e ceea ce misticii fac. Dar ei le transformă în iubirea de Dumnezeu, o iubire absolută a existenței. Renașterea a ridicat demnitatea
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
de care poate e copleșit, care îl poate paraliza, dar uneori se revoltă și vrea să își iasă din limite, să se ia în posesie. Egoul e dorință și în același timp voința (conștientă sau inconștientă) de a-și satisface dorința. Eliberarea lucidă de dorințe și vrere e ceea ce misticii fac. Dar ei le transformă în iubirea de Dumnezeu, o iubire absolută a existenței. Renașterea a ridicat demnitatea eului, omul se poate uita cu demnitate la semenii lui. Epoca barocă l-
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
copleșit, care îl poate paraliza, dar uneori se revoltă și vrea să își iasă din limite, să se ia în posesie. Egoul e dorință și în același timp voința (conștientă sau inconștientă) de a-și satisface dorința. Eliberarea lucidă de dorințe și vrere e ceea ce misticii fac. Dar ei le transformă în iubirea de Dumnezeu, o iubire absolută a existenței. Renașterea a ridicat demnitatea eului, omul se poate uita cu demnitate la semenii lui. Epoca barocă l-a impulsionat și i-
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
extremă, proclamând atotputernicia superegoului care se autodepășește continuu, fără a implica neapărat și nuanțe morale, procesul are loc dincolo de bine și de rău, mergând în linia lui Spinoza, care decreta ca virtute puterea și abilitatea de a își asigura satisfacerea dorințelor și a existenței. Spiritul creștinismului, în esența lui, e opus spiritului civilizației vestice actuale în care se promovează individualismul cu mirodeniile lui: egoism, apucare, trăirea clipei, adularea nimicului, fuga de responsabilitate, învinuirea celuilalt, confort cu orice preț, lipsa de orice
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
-i dăruiesc un frățior sau o surioară lui David". Andra și Cătălin Măruță formează de câțiva ani unul dintre cele mai mediatizate cupluri. În exclusivitate pentru CSID, Andra a vorbit depre regimul alimentar, despre viața de familie, dar și despre dorința de a mai aduce pe lume un frățior sau surioară lui David. “Eu nu țin regimuri drastice, care sunt și nesănătoase, și ineficiente, în sensul că pui toate kilogramele la loc. Când vreau să slăbesc, mai degrabă fac mișcare decât
Andra este pregătită pentru a deveni din nou mămică by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72082_a_73407]
-
contre-jour. Pe cît în ea înaintează moartea, capătă profilul frumos al fotografiei, al mulajului. Pe cît n-o părăsește viața, o viață de sînge și de limfă, de lichid umplînd pînă la sufocare vizuina, se zbat în ea ultime, ridicole dorinți. Între ele două, între eleganța ghipsului - ce statuie ar fi, de n-ar prinde trup la mijloc! - și mizeria fiziologiei se tîrăsc zilele delicatului autopsier al propriei persoane. Învățînd să trăiască înăuntru, să încerce, în același timp, gînduri de om
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
Pură biologie, impusă cu cinism în fața sentimentelor sociale. Teama lui Montaigne, de neputința de a controla animalul care moare, și se sperie, cu rațiunea ta de om încă vie, e întreagă în această dramă a deraierii privite lucid. Iată episodul dorinței distrugătoare de a bea, nevoia avidă de apă a unui bolnav care trebuie să-și înfrîneze un gest la îndemîna oricui: "toate frazele și toate încurajările ce mi le dădeam în gînd, deveneau și ele călduțe, uscate și aride și
Viața în sepia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7212_a_8537]
-
vin în minte sunt încă mai greu de asimilat, într-atât de pline de smoală rău mirositoare sunt fiecare clipă și fiecare centimetru din existența noastră. Ura icnită, violența de limbaj, vulgaritatea fără limite, lipsa de caracter îți provoacă nu dorința de a dialoga, ci pofta de-a fugi și de-a te ascunde cât mai departe de produsele monstruoase ale unui timp nedemn. În România, modelele sunt, pentru prostime, un Mircea Badea, iar pentru așa-zisa elită un neo-pășunist precum
Arta de a admira literatura by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7216_a_8541]
-
despre lenjeria intimă pe care îi place să o poarte. Deși n-o port la vedere, țin morțiș să am o lenjerie care să-mi dea exact subînțelesul ăla din zâmbet și dulcea liniște a feminității (chiar și neliniștea vreunor dorințe, de ce nu ?) . Ador lenjeria de calitate, cu dantelă sau tul, cu o tăietură impecabila. Chiar și sub cea mai sport ținută port o lenjerie peste care nu te-ai aștepta să dai, din întâmplare, adică prea sofisticată și elegantă, dar
Mihaela Rădulescu: Port o lenjerie intimă peste care nu te-ai aștepta să dai by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72225_a_73550]
-
ana, Elena Badea Cezar Ouatu, reprezentantul României în finala Eurovision 2013, va cânta, sâmbătă seară, atât pentru publicul de la Malmö Arena, cât și pentru cei care vor urmări finala concursului din fața micilor ecrane sau online, cu dorința de a-i face "fericiți și mândri pe toți românii". "Este momentul pe care, practic, l-am dorit și l-am așteptat de când am pus piciorul în Suedia. După cele două repetiții de ieri, am definitivat toate detaliile show-ului
Ce a declarat Cezar Ouatu înainte de finala Eurovision 2013 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72281_a_73606]
-
Marina Vazaca După Babel, nevoia practică a oamenilor de a se înțelege unii cu alții, pentru a face comerț, pentru a călători, pentru a face război și apoi pace, a fost însoțită și de dorința lor de a se cunoaște mai bine. Din această dorință, pentru realizarea căreia pătrunderea în alt univers lingvistic este, se știe, indispensabilă, dar mai ales din nostalgia pierdutei limbi universale s-a născut una dintre cele mai fertile utopii ale
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]
-
nevoia practică a oamenilor de a se înțelege unii cu alții, pentru a face comerț, pentru a călători, pentru a face război și apoi pace, a fost însoțită și de dorința lor de a se cunoaște mai bine. Din această dorință, pentru realizarea căreia pătrunderea în alt univers lingvistic este, se știe, indispensabilă, dar mai ales din nostalgia pierdutei limbi universale s-a născut una dintre cele mai fertile utopii ale modernității - aceea a bibliotecii totale, care să cuprindă Cartea, rezultat
Prețul dorinței de a traduce by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8719_a_10044]