5,880 matches
-
of Salvation: Democracy, Nationalism and Myth in Post-Communist Europe (Princeton University Press, 1998), Vecinii lui Kafka: Romanul unei nevroze (Polirom, 1998), Stalinism pentru eternitate (Polirom, 2005), Scopul și mijloacele: Eseuri despre ideologie, tiranie și mit (Curtea Veche, 2004), Schelete în dulap (Polirom, 2004), Communism, Post-Communism and Democracy: The Great Shock at the End of a Short Century (East European Monographs, 2006, în colaborare cu Ion Iliescu), Democrație și memorie (Curtea Veche, 2006), Fantoma lui Gheorghiu-Dej (Humanitas, 2008), Perfectul acrobat: Leonte Răutu
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
de pe rafturi erau dichisul: trei-patru servicii de cafea, trei-patru servicii de pahare mari de apă, de vin. Scobitori, șervețele, esențe de rom, vanilie, lămâie-portocală rasă, cimbru, cutii cu orez-gris, ulei la sticlă de sticlă, zahăr bine pus în borcan. Lângă dulap, mereu pregătită plasa cu borcane de sticlă de iaurt și sticle de sticlă de lapte. Și pe marginea dulapului, oala de fasole cu costiță, Dumnezeule, câte mirosuri, câte așteptări, câte miracole se puteau întâmpla. În 1977, cutremurul. A amestecat mirosurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
esențe de rom, vanilie, lămâie-portocală rasă, cimbru, cutii cu orez-gris, ulei la sticlă de sticlă, zahăr bine pus în borcan. Lângă dulap, mereu pregătită plasa cu borcane de sticlă de iaurt și sticle de sticlă de lapte. Și pe marginea dulapului, oala de fasole cu costiță, Dumnezeule, câte mirosuri, câte așteptări, câte miracole se puteau întâmpla. În 1977, cutremurul. A amestecat mirosurile, a stricat ordinea firească. Ani a mirosit bucătăria a oțet cu mâncare de fasole. Imposibil așa ceva! A disidență a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
silabe, ia aminte! Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,C’’ apare în cuvinte. Câți de ,,c’’ pe-aici se joacă? Dă din mână? Pleacă? Vine? ,,D’’ pe unde a ajuns? După cum tu vezi prea bine, În dulap el s-a ascuns! LITERA ,,D’’ ,,D’’, un cerc tăiat în două, Dolofan e, că se-ndoapă Doar cu dulciuri ( vă spun vouă!) Și bea dimineața apă. ,, D’’ apare deodată, De pe deal, așa-ntr-o dungă, Declarând acum, pe dată, Că
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
îndoindu-te viclean, scoțând caraghioasă (mă pândeai să observi dacă mă uit!)... reliefând în aerul pudibond al încăperii fundul tău orgolios, futut și răsfutut... suprafețe tulburi reflectând victorios ochii enormi, negri ca antracitul, cu sclerele opace, albe, bombate... Căutam în dulapurile rămase rufăria ta intim-somptuoasă... sau minuscul-deocheată... pătată de urină, de secrețiile zemoase, mirosind îmbătător, lenjeria părăsită, abandonată curiozităților mele hapsâne de bărbat singur acum... Ne-am și tăiat la câte un deget, cu briceagul, ca să ne amestecăm sângele, ni l-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
care-l pradă este creștin, îi lasă un cal din doi și cinci piaștri din zece. Haiducul Vasile îi măcelărește pe stăpânul casei, pe soția și copii acestuia; dar îl pălmuiește pe unul dintre oamenii lui, care, găsind într-un dulap unt și brânză, le mănâncă deși era zi de post. Fără isprăvile sângeroase pe care le seamănă pe drum, ar fi doar un bandit de operă. Iată cum devine el ceea ce este. Turcii năvălesc în casa lui Badiu. Soldații Islamului
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cum vine seara, cum se întinde întunericul și se luminează strada: "I se părea în fiecare seară că toate mobilele se pun în mișcare și vin asupra ei. Azi și mai mult i se făceau asemenea păreri. Totul se clătina, dulapul i se părea că era deja pe lângă ea. Hedi se pitulă sub plapomă. I se bătea inima și îi vâjâiau urechile zumzăiau și i se părea ca și cum scârțâia și aluneca ceva prin prejurul patului. Asudă de frică. Era îngrozitor! Mai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
spre mine cu brațele căzându-i pe lângă corp ca să-și lipească sânii goi de pieptul meu. În apartamentul cu storurile trase peste căldura orașului, ea și-a petrecut toată după-amiaza îmbrăcată cu un tricou vechi pe care-l găsise în dulapul meu. Cum lumina scădea, a ieșit din bucătărie și a venit spre fotoliul în care stăteam. Cu brațele ridicate: "Mi-l dai jos?". Câteodată, în somn, mâinile mele îi cuprind coapsele, se întâlnesc pe pântece și urcă până-i găsesc
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
face să apară ce dorește el, relația comercială se reduce la o serie de clicuri cu mouse-ul. Noi posibilități de stocare apar o dată cu creșterea exponențială a capacităților de memorie ale computerelor și cu suporturile auxiliare de arhivare, care înlocuiesc fundul dulapului de altădată. Prin copy/ paste sau prin înregistrare, internautul poate să-și constituie date personale, să-și construiască fișiere cu texte, filme și imagini preluate de pe web. Ca amatorul de odinioară, care putea scrie discret un text pornografic, amatorul poate
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
grenada, mă dau jos și mă duc s-o caut pe Catinca. COOLTURISME Fetele se întorc la putere (cu soți, copii și tocuri) Mădălina COCEA Dedic acest articol tuturor domnișoarelor de vreo douăzeci și ceva de ani în ale căror dulapuri au rămas părăsiți tenișii cu talpă de 7 cm pe care scrie „Girl Power“. Ei da, nu mai este la modă să crezi că „puterea este a fetelor“. Nici să te îmbraci în treining pentru că așa ești tu. Nici să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
necazuri. O prințesă ar fi strâns într-o bucoavnă cu numele Ce povestesc prințesele licornii, toate aceste mărturii, dar ea nu mai e, astăzi, de găsit. S-o fi rătăcit pe undeva, prin vreun pod de casă bătrânească, prin vreun dulap vechi de stejar, prin vreun întunecos sertar. Scrieți-mi dacă o aveți“. P|IANJENUL MYGAL DE SENEGAL: „Utilizat de prințesele-africane, din negura vremurilor până azi, pentru citirea viitorului obscur. Picioarele i se înmoaie în cerneală, urmând să fie descifrate urmele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
bântuia un început de viroză, am făcut ce fac de obicei când, în sezonul toamnă/iarnă, cad lată: mă pitulez în copilărie. Mă strecor în pat sub o dună pufoasă și caldă, trag cât pot pe nări mirosul gutuilor de pe dulap, îmi aleg o carte de când eram mică și o rog pe mama să-mi facă un ceai și pâine prăjită frecată cu usturoi și ulei. Mama vine șontâc-șontâc cu tava, ceașca albă și pâinea, iar mie - oricât de rău m-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
fost prinsă conducând fără permis cu un nivel ridicat de alcool în sânge. La fel de căutat este și costumul Betty cea Urâtă (ceea ce dă o oarecare măsură a popularității serialului american cu același nume), care se realizează destul de ușor: luând din dulap cele mai nepotrivite haine, aranjând părul cu un ondulator care îl lasă nu doar cârlionțat, ci și dezordonat, o pereche de ochelari de tocilar și eventual un aparat de dinți fals. Dacă e vorba de un Halloween sărbătorit în doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Urmuz, schimbă forma grădinii zilnic, mutând gardurile. Pisicile mele, Scămoșilă și Muțeasca, stau mai mult în casă. Fac focul și coc gutui pe godin. Și citesc Ce le pasă damelor!. 5) A venit iarna. De câteva zile Scămoșilă doarme în dulapul de haine. Muțeasca a făcut bronșită. Uneori pun radioul să cânte, desfac o umbrelă roșie, de damă, o așez jos și privesc lumina trecută prin pânza ei. Citesc puțin. Dorm mult. Visez legume străvezii și oameni necunoscuți. 6) Ce fericit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
sala de sport, în vestiare și în grupurile sanitare; • să respecte personalul de îngrijire și întreținere al școlii; • să nu umble la prize, comutatoare, becuri, neoane, calorifere, instalații de apă și instalații sanitare, în lucrurile care nu-i aparțin, în dulapurile de echipament ale colegilor și profesorilor, în dulapurile cu materiale și echipament sportiv; • în situația în care este numit elev de serviciu (la sala de clasă, la vestiar sau la locul de lăsare/depozitare al echipamentului sportiv), să nu părăsească
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
sanitare; • să respecte personalul de îngrijire și întreținere al școlii; • să nu umble la prize, comutatoare, becuri, neoane, calorifere, instalații de apă și instalații sanitare, în lucrurile care nu-i aparțin, în dulapurile de echipament ale colegilor și profesorilor, în dulapurile cu materiale și echipament sportiv; • în situația în care este numit elev de serviciu (la sala de clasă, la vestiar sau la locul de lăsare/depozitare al echipamentului sportiv), să nu părăsească postul pe timpul desfășurării lecției, și să anunțe imediat
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
Cel ce nu cunoaște trecutul locului unde s-a născut și trăiește, nu face altceva decât vegetează acolo. Au fost și la Hudești entuziaști care în timpul liber, dar și cu ajutorul elevilor, au înființat după posibilitățile locale, în câteva vitrine sau dulapuri cu sticlă, muzee sau puncte muzeistice, ajutoare de preț în educarea științifică a elevilor, oglindind aspecte preponderent locale, de obicei legate de istorie, etnografie și uneori și de științele naturii. Primul muzeu școlar din comuna Hudești a fost înființat în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a înființat în anul 1928 de către învățătorul D. Filipovici printr-o acțiune de donații, la Hudești în anul 1926 de învățător Niculiu Ioan, iar la Alba în 1928 de către învățătorul Vasile Turic. Cele câteva zeci de cărți adăpostite într-un dulap modest, așezat într-o sală de clasă sau poate chiar în cancelaria școlii sătești, erau folosite de elevi și de puținii săteni știutori de carte, dar mai adesea de învățători. La școală învățătorii citeau elevilor din aceste cărți povești despre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un experimentator de excepție, Profesorul Procopiu, încă de la numirea lui la Universitatea din Iași (1924), s-a preocupat de dotarea laboratorului cu aparatură performantă de la firme consacrate din Franța și Germania. Aparatele erau depozitate cât mai la vederea studenților, în dulapuri, pe holul Laboratorului de Electricitate. Fiecare aparat avea povestea lui, de care Profesorul era mândru, motiv pentru care toate aparatele îi erau dragi, după cum obișnuia să spună. În anul 1960, când s-a sărbătorit Centenarul Universității, profesorul Șandru, prorector pe
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
Șandru, prorector pe atunci și profesor la Facultatea de Geografie, inspecta spațiile (amfiteatre, laboratoare, săli de seminar), pentru ca acestea să se prezinte în cele mai bune condiții la momentul evenimentului. Ajungând și la Catedra de Electricitate și văzând pe hol dulapurile cu aparatura Profesorului Procopiu, i-a recomandat acestuia ca dulapurile să fie duse într-un loc mai puțin vizibil. Profesorul s-a enervat și a replicat scurt: ”Măi, ia vino tu încoace !” Trebuie spus că, atunci când Profesorul se supăra, se
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
inspecta spațiile (amfiteatre, laboratoare, săli de seminar), pentru ca acestea să se prezinte în cele mai bune condiții la momentul evenimentului. Ajungând și la Catedra de Electricitate și văzând pe hol dulapurile cu aparatura Profesorului Procopiu, i-a recomandat acestuia ca dulapurile să fie duse într-un loc mai puțin vizibil. Profesorul s-a enervat și a replicat scurt: ”Măi, ia vino tu încoace !” Trebuie spus că, atunci când Profesorul se supăra, se adresa interlocutorului mai puțin reverențios. Astfel l-a invitat pe
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
harta României.” ” Ia uită-te și vezi cine a făcut harta asta !” Prorectorul se uită și spune: ”Doi cunoscuți cartografi francezi !” ” Vezi, măi” - a tunat Profesorul cu o voce de bariton - ”francezii fac harta României și tu te ocupi de dulapurile mele !” Fără replică, prorectorul Șandru a părăsit cabinetul, lăsând dulapurile cu aparatele în grija Profesorului. Noi, studenții, aflați în laborator, într-o sală vecină, auzind discuția, n-am comentat-o dar, în sinea noastră, ne-am simțit foarte mândri de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
harta asta !” Prorectorul se uită și spune: ”Doi cunoscuți cartografi francezi !” ” Vezi, măi” - a tunat Profesorul cu o voce de bariton - ”francezii fac harta României și tu te ocupi de dulapurile mele !” Fără replică, prorectorul Șandru a părăsit cabinetul, lăsând dulapurile cu aparatele în grija Profesorului. Noi, studenții, aflați în laborator, într-o sală vecină, auzind discuția, n-am comentat-o dar, în sinea noastră, ne-am simțit foarte mândri de Profesorul nostru. Aceste aparate se găsesc și astăzi, o parte
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
bruște a vitalității mentale și corporale, din cauza absenței sistemelor de ventilare, a frigiderelor și a altor minime elemente de civilizație, interzise cu fermitate de autorități. Pentru sporirea spațiilor de depozitare a deținuților, celulele au fost golite de orice mobilier. Nici un dulap, nici o masă, nici un scaun, nici un frigider și nici un alt obiect masiv nu trebuie să ocupe locul în care ar putea fi plasat un pat în care să fie cazați 2-3 arestați. Absența minimelor dotări sporește importanța cambuzei și a sacoșelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mi se adresează mulți cu diferite probleme: unul n-are de încălțat, altul n-are de îmbrăcat, altul n-are ce mînca. Acest deținut a dibuit că am obosit de toate acestea. Să vedeți ce a făcut, a deschis cîteva dulapuri și mi-a arătat tot ce aveau acolo: de la cele mai mici mărunțișuri pînă la cele mai scumpe băuturi. Îmi spune: "Vezi? Avem de toate aici, dar ne lipsește ceva. Ne lipsește mult zîmbetul tău care ne face să simțim
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]