KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...155 156 157 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219

doi respectabili domni au luat loc pe două bănci; Savastano, beat mort de slugărnicie, traversa neîncetat, de la un capăt la celălalt, minuscula celulă. — Micuțu domn dă la 42 mi-a tras un răvaș - a zis domnul cel cărunt. Uite ce ie, dacă-i să vorbim dă chestia cu Limardo, io n-am nici În clin, nici În mânecă cu ea. Moartea lui m-a dărmat, iar la han avem o mică bârfotecă, care nici ea nu ie mai prejos. Dacă știți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
cel cărunt. Uite ce ie, dacă-i să vorbim dă chestia cu Limardo, io n-am nici În clin, nici În mânecă cu ea. Moartea lui m-a dărmat, iar la han avem o mică bârfotecă, care nici ea nu ie mai prejos. Dacă știți ceva, domne, mai curând vorbiți cu băiețașu ăla, cu Pagola, care să ocupă dă instrucția la caz. Sigur că o să vă fie recunoscător, fincă sunt mai pierduți ca un negru În beznă. — Drept cine mă iei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
dân uafeaca mea. Și, căscând, ș-a zgâit vizualii la clopoțelu care i-l arătam: — Nu te lua după moaca mea d-acu - cu panamaua dă la Pazvante chioru și costumu cârpăcit - că io am tot bătut drumuri care când ie șes unde duhnește vieru, când ie han unde la flecari li s-apleacă d-atâta potop dă apă. Am trăit vremuri pă cai mai di granda. ți-am cântat io dă mai multe ori că m-am născut cam pân

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
a zgâit vizualii la clopoțelu care i-l arătam: — Nu te lua după moaca mea d-acu - cu panamaua dă la Pazvante chioru și costumu cârpăcit - că io am tot bătut drumuri care când ie șes unde duhnește vieru, când ie han unde la flecari li s-apleacă d-atâta potop dă apă. Am trăit vremuri pă cai mai di granda. ți-am cântat io dă mai multe ori că m-am născut cam pân Puerto Mariscalito, care a fost plaja

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
două nopți, barba dă cioban și pelea ca mezu de bulcă, da iera totuș c-un cap mai nalt. Io Îi repetam fără istov: „Don Alejandro, patroane, dă câte ori se Întețește vipia, pune-ți panamaua“, da ăl mai sigur ie că purta caschet dă velur, care nu-l omitea nici când se dăștepta. țiu bine minte, avea un ghiul d-ălea cu piatră mare ca ou și lustruită, și io Îmi bărbeream barba În degetu lui. Îți iau vorba dân gură

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
mai să rămân făr dă iel, o glisez mișto pă bază dă sorbi din uafeaca cu telap și mă țin În formă pă raft să dau socoteală dă blidoiu meu cu friganele dă chichi dă michi dă trei lei ridichii. Ie chiar pă bune, bundeplătoiule; dă cum o să-mi deznăbuș gargarisitoarea și-o să-mi capăt iar uzu parolei, Îți bag pă ambile urechelnițe istoria cârnățoasă c-o tărășenie care tu ipso facto ai să ceri prezența lu gagiu și-ai să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
o cercetare și-un proces care s-a lungit un an juma, le-am trântit cu pana-linguriță o imbatabilă d-am ieșit stârnind prafu. Asta-i, mi-am pus mergătorii 44 la Ultima Oră, unde bosu dân redacție, care ie un morgov mizerabil, m-a distins dă corespondent voiajor și, când nu mă lăfăi În mărfaru de Cañuelas, mă transbord p-un lechero dă Berazategui. N-o să zici că omu care voiajază Îndeobște se freacă dă scoarța dân față a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
dus pân rondelaș* - mai bine zis treijnouă dă anișori - dân seara dă suvenir, sau poa că dân dulcele ziurel dă ziuă trezit În zori, când m-am cunoscut cu don Wenceslao. Cu iel sau altu, că timpu aduce uitarea, care ie un balsam dat naibii, și pân la urmă nu mai știi cu cine ai băut lapte data trecută În baru din Constitución, de n-o fi fost malț dă orz, care știe să-ți cadă cu tronc la stomah. Io

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
bag În ezistențile lu alții și d-aia m-am ținut la un colț să nu-l interoghez pă nou pretenar că de ce călătorea cu creonul Faber și c-un sul dă șpalte, bașca cu dicționaru lu Roque Barcía, care ie o cărțoaie Întreagă făcută dân multe terfeloage. O dau și la ăl mai fudul; am avut, mă-nțelegi, puriule, clipa mea dă spăimi, da curând mi-am luat ciolanu: don Wenceslao, cu aceeași gingie care mi-a spus cu ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
că iera corector la Cășili dă Editura Oportet & Haereses, m-a luat În pinten să-i țiu urma În breasla care, cu lăudabilă tenacitate, se deda pentru a-și umple vremea În tren! Îți zic pă bune că glagorea Îmi ie cam Întunericită și la Început n-am prea vrut să-i fiu tovărăș pă maidanele alea; da harnica mea curiozitate a fost mai forțoasă și, nainte să apară inspectoru, io chiar ieram băgat În șpaltele Instrucțiunii secundare dă Amancio Alcorta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
am defilat pă peron c-un creon care avusesem grijă să-l ciupesc dân sucursala serioasă beton, ba bine că nu, a Dughenii dă terfeloage Europa. O lună juma, socotind cu ochi fantastic, a durat șmotru ăla pă șpalte, care ie, cum se zice pă vulgărește, școala cea mai cea, ca să te freci cu rudimentile pă bune dân pontuația și otografia dă castel. De la A. Alcorta am glisat la Pedagogia socială dă Raquel Camaña, da m-am oprit și la Critica

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
tren; probabil că ne-am dus unu mai devreme și altu mai târziu, mă-nțelegi? După prima siestă, m-am zgâit În calendar și mi s-a aprins sub bască gându că duminică iera ziua mea dă naștere. Martor Îmi ie și blidu cu empanaditas care dă fieștecare dată madam Aquino Derisi are fineța să mi-l aducă plocon, care a fost moașă la doamna mama. Să adulmeci mirozna la așa delicatețe, care ie așa naționale, și să te socotești ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
iera ziua mea dă naștere. Martor Îmi ie și blidu cu empanaditas care dă fieștecare dată madam Aquino Derisi are fineța să mi-l aducă plocon, care a fost moașă la doamna mama. Să adulmeci mirozna la așa delicatețe, care ie așa naționale, și să te socotești ce culturală ie probabil o seară cu milordu dă Zalduendo ie, cum spunem la Burzaco, unu ș-acelaș șoz. Am ocupat prodent loc pă băncuța dân cuhne până când soarele s-a glisat În jos - fincă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
blidu cu empanaditas care dă fieștecare dată madam Aquino Derisi are fineța să mi-l aducă plocon, care a fost moașă la doamna mama. Să adulmeci mirozna la așa delicatețe, care ie așa naționale, și să te socotești ce culturală ie probabil o seară cu milordu dă Zalduendo ie, cum spunem la Burzaco, unu ș-acelaș șoz. Am ocupat prodent loc pă băncuța dân cuhne până când soarele s-a glisat În jos - fincă insolațiile la ginitori iera la ordinea zilei - până la opt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
Aquino Derisi are fineța să mi-l aducă plocon, care a fost moașă la doamna mama. Să adulmeci mirozna la așa delicatețe, care ie așa naționale, și să te socotești ce culturală ie probabil o seară cu milordu dă Zalduendo ie, cum spunem la Burzaco, unu ș-acelaș șoz. Am ocupat prodent loc pă băncuța dân cuhne până când soarele s-a glisat În jos - fincă insolațiile la ginitori iera la ordinea zilei - până la opt și un-fârtai trecute fix, aplicând o bidinea dă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
fincă insolațiile la ginitori iera la ordinea zilei - până la opt și un-fârtai trecute fix, aplicând o bidinea dă negru p-un mobiler mic dă farafastâc, de-l ticluisem dân cutiuți dă zahăr Lanceros. Înșurubat la fix În fular, pencă răcelile ie dracu gol, am luat II, adică, am luat-o la picior pân cvartal până la domiciliu lu meșteru pretenar. M-am Împlementat ca dulău În ogeac la iel, că ușa lu conu Zalduendo, monșerule, iera mereu crăpată, cum Îi iera și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
mi-am zis că ieram În ziurelu mai nașpa dântre toți, da că, de-oi trăi până-n ziua următoare, o să fiu Într-a doua, adică pă drumu care ducea la ultima, care iera a șaptesutetreizecea. Mai rău și mai rău ie că, cu toate gândurile astea, vremea stetea În loc și io ieram tot În primii zori dân prima zi. Da nainte să treacă o vreme aceptabilă, mandea sfârșisem d-acu toate resursele care le Închipuisem. Am povestit. Am recitat Preambulu la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
da Încă d-atunci Îmi contagiau bunăstarea. M-am gândit p-ormă că poate aveau far propiu, fincă se făcuse d-acu târziu, da nu le pierdeam dân ochi canci. Primu de l-am ochit - și tre să aceptăm că ie ciudat, pencă nu-i iera clar pelimetru, să zicem - era o gogeamitea vânăta umplută, care n-a Întârziat să peară dân ochi când a ascuns-o streașina dă la colidor da-i călca d-acu urma o măgăoaie dă pudincă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
și buletine academice, case de studii și alte corporații. Dar ceea ce constituie amprenta sa specifică e tonul ponderat care, alături de relevantele calități ale solvabilității și ilustrației, Întrunește sufragiile abonaților. Alte povestiri de Bustos Domecq (1977) O pretinie până la moarte Todeauna ie miștoacă cu spume vizita unui tânăr pretenar. La ora asta borțoasă, cu huidume de nori grei, ie mai bine ca omu care nu ține cu tinerețea să rămâie În țintirim. D-aia l-am primit așa filotim pă Benito Larrea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
ponderat care, alături de relevantele calități ale solvabilității și ilustrației, Întrunește sufragiile abonaților. Alte povestiri de Bustos Domecq (1977) O pretinie până la moarte Todeauna ie miștoacă cu spume vizita unui tânăr pretenar. La ora asta borțoasă, cu huidume de nori grei, ie mai bine ca omu care nu ține cu tinerețea să rămâie În țintirim. D-aia l-am primit așa filotim pă Benito Larrea și i-am fredonat să mă viziteze la lăptăria dân colț, să nu-mi deranjez cartoafa, care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
și nime nu poate să scape. L-am văzut tare căzut; bașca, nici n-a săltat capu când Labă Murdară a adus laptele. Cum m-am prins dân prima că iera căzut pă rele, i-am suflat că un pretenar ie mereu gata să pună umăru. — Don Bustos! a gemut, șutind un corn fără să-mi cază fisa. Sunt băgat până-n gât, și dacă nu-mi dai o gheară dă ajutor, sunt În stare dă orșice. M-am chitit c-o să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
pă mine, pentru orșice toană. Mi-a venit inima la loc În caraiman. Don César s-a Încruntat și mi-a turuit: — Nici să n-auz dă bucătar și argat. Să mă Încrez În tine, bă Neica Nimeni, poate că ie o idioție, da nici În ruptu capului n-o să Împart taina cu ăia doi, care poa să mă vânză lu Caponsacchi drept fier vechi. Nici bucătaru, nici argatu nu egzistau pă bune, da i-am juruit că chiar noaptea aia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
arătam În ușă la trei patru, minute o dată, să nu-mi șparlească veiculu. Don Capitano a sosit așa târziu că, de vrea să prinză trenu, Îl perdea. Nu-i singuru bișnițar aplaudat și temut dă harnicu Rosario, da-n schimb ie o meliță dă aur care nu stă și nu te lasă să scoți o parolă. Într-un târziu, am ajuns pă la cântatu cocoșilor. O cafea cu lapte zemoasă l-a Întărit pă mosafir și pă loc s-a pus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
sărit peste șozu ăl mai mișto: lu mosafiru Îi păsa mai puțin dă ce băga la jgheab ca dă ce zicea. La unu s-a Întors la mine În debara și mandea m-am culcușit În magazia dă lemne, care ie al doilea ogeac dă nu plouă În iel. A doua zi la crăpatu zorilor, când, vai dă mămulica mea, am dat să mă coafez cu bonetu dă bucătar, am și ginit că În cămară haleala făcea pași. Nu iera vro

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
spaimelor, flinta lui cu două țevi. N-o să mă crezi, da nu-mi place să stau În arsenalu care Îl umple pârdalnicu. Tomna Înhățam nescai făină să-i fac gnocchi la prânz, da don César nu a perdut timpu, care ie aur, și a făcut percheziție totală, care n-a lăsat sertar neumblat; a dat dă un clondir cu zamă d-aia albă dă strugurei, perdut În talieru dă tâmplărie. Și uite-așa, gnocchi-n sus, gnocchi-n jos, a dat gata butelca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]