4,153 matches
-
familiei naturale; prin strategia pentru tineri ne-am propus să promovăm mișcarea asociativă în rândul acestora și participarea lor pentru incluziunea socioprofesională a altor tineri aflați în situații similare. - Vă mulțumesc pentru interviul acordat. Violența împotriva femeii Prof. univ. dr. ELENA ZAMFIR, Universitatea București Unul dintre obiectivele majore ale societății contemporane este eliminarea discriminării femeii, sedimentată în timpul unei lungi istorii. Dezvoltarea unei societăți în care femeia nu mai este discriminată nici direct, în cadrul relațiilor interpersonale, nici structural, în virtutea poziției sale profesionale
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
s-a stăruit asupra influ enței lui Radu Ionescu cu poezia sa La Elena 66 (vezi volumul său Cînturi intime, București, 1854). Dar în locul acestor presupuse surse de inspirație, Mortua est! traduce în primul rînd o puternică experiență personală 67. Elena lui Radu Ionescu nu-i moartă; încă trăiește după cum arată chiar versurile autorului: "Tu suferi, o Eleno, și nimenea nu știe/ Durerea ce consumă al tău suflet zdrobit" sau: "Curagiu însă, Eleno!", pe cînd Eminescu are în față sicriul Casandrei
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Paris și dusă la Troia. După războiul Troiei, Menelau și-a dus-o iarăși acasă, la Sparta. Poetul Isocrate o considera cea mai frumoasă dintre toate femeile. Pentru poeții acelor timpuri, ea reprezenta Aurora 106. Presupunem o legătură strînsă între Elena aceasta, fiică a Ledei, și primul titlu, pe care l-a avut Mortua est!. Apoi, presupunem altă legătură, cu primul grupaj de manuscrise, făcut de poet, prin 1866, și pe care el a pus titlul Elena. Cu aceste două titluri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
literaturii române, vol. P/R, 2006; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și publiciști ieșeni contemporani. Dicționar 1945-2008, ediția a III-a, 2009; Marian Popa, în Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009. RADU, Rafila (pseudonim al Elenei Anton), n. 2 iulie 1951, Budești, județul Iași. Administrator al Galeriei de Artă TOPART. Debut literar în revista "Convorbiri literare" (1987) și editorial cu Viața mea cu lună (1997). Colaborează cu versuri la "Convorbiri literare", "Cronica", "Transilvania", "Literatura și Arta
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
București, 1978; NICOLAE ANDREI și GH. PÂRNUȚĂ, Istoria învățămîntului din Oltenia, Editura "Scrisul Românesc", Craiova, 1977. 44. ȘTEFAN BÂRSĂNESCU, Academia domnească de Iași, 1711-1821, E.D.P., București, 1962; ARIADNA CAMARIANO-CIORAN, Academiile domnești din Iași și București, Editura Academiei R.S.R., București, 1971; ELENA GRIGORIU, Istoricul Academiei Domnești de la Sf. Sava (Contribuții documentare), E.D.P., București, 1978. 45. C. C. GIURESCU et al., Istoria învățămîntului din România, E.D.P., București, 1971. 46. În 1993 a apărut al doilea volum de Istoria învățămîntului din România (1821-1918), sub coordonarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
I-II, Paris, 1960-1976; Echanges avec Paul Claudel, Paris, 1972; ed. (Corespondența cu Paul Claudel), tr. Maria Brăescu și Gh. Lăzărescu, București, 1992; Jurnal politic. 1939-1941, tr. și introd. Cristian Popișteanu și Nicolae Minei, București, 1979; Imagini de album, tr. Elena Bulei, București, 1998; Un sacrificiu regal. Ferdinand al României, tr. Maria Brăescu, București, 2000; Jurnal 1915, tr. Vasile Zincenco, pref. Ion Bulei, București, 2001; Jurnal berlinez ’38, tr. și îngr. Dumitru Hâncu, București, 2001. Repere bibliografice: Cioculescu, Amintiri, 395-399; Cioculescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
material de aproximativ 250 milioane lei... cu un buget anual de câteva milioane, și un patrimoniu moral și mai apreciabil, prin opera socială înfăptuită de 36 de ani de când decedații prof. dr. N. Minovici, prof. dr. I. Cantacuzino, D-na Elena Bălăceanu - Stolnici, Em. Pantazi ș.a. au creat această instituție. Printr-un vot smuls de la o majoritate astfel ticluită se urmărea și s-a reușit a se schimba Consiliul de Administrație și a se pune stăpânire pe Societate și avutul ei
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mozaism. Trebuie menționată povestea cetății Skithopolis(orașul sciților sau Beth Skean în ebraică) din sudul Galileei care a fost atacată de mai multe ori de către fanaticii iu-dei fără a reuși să o cucerească și să aducă Neamurile scitice, arimine și elene din ea, cu sabia la sînul lui Iahwe Romanilor nu le venea a crede că primeau asemenea recunoștință din partea ivriților ce se bucurau de atîtea privilegii față de celelalte popoare ale imperiului. Împăratul Nero îl numește pe Vespasian să-i potolească
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
funcționar superior la Consiliul de Legație din Dresda, mai târziu fiind numit ministru plenipotențiar pentru orașele Karlsruhe, Dresda și Berna. Încă înainte de 1840 venise la Iași și se căsătorise în 1842 cu una dintre fiicele cneazului Gheorghe Cantacuzino și ale Elenei Gorciakof. S-a retras împreună cu soția sa pe moșia Bălușești din județul Roman. Era prieten apropiat cu Mihail Kogălniceanu și cu Alecu Russo. Bun cunoscător al limbii române (a trăit în acest spațiu cultural vreme de cincisprezece ani), K. s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
IONESCU. Consilieri științifici: RAMONA BORDEIBOCA, Université de Bourgogne, Dijon; PATRICE BRASSEUR, Université d'Avignon; ANNE-MARIE CALLET-BIANCO, Université d'Angers; DANIEL FONDANÈCHE, Université Paris 7; JEAN-MARIE KLINKENBERG, Université de Liège 7; JEAN-PIERRE LONGRE, Université Lyon 3; JACQUES MOESCHLER, Université de Genève; ELENĂ PRUS, Université Libre Internaționale de Moldavie, Chișinău; GUILLAUME ROBERT, Centre Culturel Français de Iași; ALAIN VUILLEMIN, Université d'Artois. Elenă Prus este Director al Institutului de Cercetări filologice și interculturale din cadrul Universității Libere Internațională din Moldova (Chișinău), profesor universitar, doctor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ASACHI, Gheorghe (1.III.1788, Herța - 12.XI.1869, Iași), poet, dramaturg, prozator și îndrumător cultural. A. este primul dintre cei patru copii ai preotului Lazăr (Leon) Asachi și ai Elenei Asachi (n. Ardeleanu), familia lui având, se pare, o ascendență transilvăneană. Tatăl a desfășurat o bogată carieră ecleziastică, împletită cu misiuni culturale și politice, la Herța, apoi în ținutul Hotinului și la Lvov și, după 1803, la Iași, unde în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
insistența asupra locului central al familiei și reproducerii le difuzau în prelungirea politicii nataliste. Dincolo de asemenea considerente mai puțin evidente, Codul eticii a reprezentat un nou prilej de înfierări și chiar de epurări, marcând totodată prezența stridentă și apăsătoare a Elenei Ceaușescu exponenta cenzurii tradiționaliste excesive, ceea ce numeam în acea epocă pruderia proletară în cele mai înalte sfere ale deciziei. În 1977, atât revolta minerilor din Valea Jiului, cât și încercarea lui Paul Goma de a constitui o mișcare sindicală independentă, brutal
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Copiilor mei dragi, dr. AGATHA ELENA și dr. VASILE SORIN 1 SĂ NE TRATĂM ȘI FĂRĂ MEDICAMENTE ! Folosirea plantelor medicinale În tratarea bolilor nu Înseamnă revenirea la primitivism, ci utilizarea Înțeleaptă, pe scară largă, a facilităților terapeutice extraordinare pe care ni le oferă natura patriei noastre
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
matematica și 9 licențiate în domeniul științelor sociale 122. Să mai spunem în acest context că am identificat patru studente originare din România și una din Transilvania, care au urmat o seama de cursuri la Universitatea Liberă. Este vorba de Elenă Niculescu (București), participanta la două examene succesive de candidatură pregătitoare pentru medicina (1898-1899 și 1899-1900), Ema și Olga Sakellarides (Iași), care au fost înscrise într-un program de candidatură în filosofie (1891-1892), Amelia Salmen (Târgoviște), ce ajungea chiar să dea
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Trandafir / 125 Dobrescu, Aurel / 127, 128 Dontchilo, Ludmila / 127 Dragomirescu, Mihai / 170, 177 Dragomirescu, Radu / 61 Dragoslav / 170 Dreyfus, Alfred / 65 Dristoreanu, Constantin Alexandru / 61 Ducă, Ioan / 56 Duguit, Léon / 30 Dumitriu, Dimitrie / 56 Dumitru / 127 E Eftimiu, Victor / 170 Elenă Doamna / 176 Eminescu, Aglaia / 170 Eminescu, Didona / 170 Eminescu, Ecaterina / 161 Eminescu, Eugenia / 170 Eminescu, Gheorghe / 161, 169, 170 Eminescu, Hanibal / 161 Eminescu, Lelia-Sapho / 161 Eminescu, Natalia / 170 Eminescu, Raluca / 170 Eminescu, Matei / 134, 161, 192 Eminescu, Mihai / 13, 161
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
N Neaju, Nicolae / 84 Negoescu, Christu / 73, 75, 95 Nemetescu, Gheorghe / 62 Nenițescu, Dimitrie / 61, 64, 65, 73, 74, 95, 113, 188, 210 Nicolaescu, Constantin / 73 Nicolau, Dimitrie / 84 Nicolau, Mihail / 128, 129 Nicoleanu, Ioan / 57 Niculescu, Alexandru / 69 Niculescu, Elenă / 51, 52 Niculescu, Iosif (fondul) / 145 Nollet / 40 Nys / 30, 173 O Octors / 159 Olin, X. / 28 Ollănescu, Dimitrie C. / 56, 59, 95, 112, 189, 211 Oncu, Nicolae / 69, 70 Oreanu, Romulus / 69 Orleanu, Gheorghe / 61 P Pacu, Moise Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Bârlad (1909), în colaborare cu I. Antonovici, și pe avocatul Lascăr Costin, iar girant responsabil îl citează pe D. Irimescu. Ziarul „Drapelul" a fost lucrat la Tipografia Cațafany. Costin Lascăr era autorul unor lucrări („Apărarea lui David Crivăț și a Elenei G. Andreescu, acuzați de infanticid, înaintea Curții cu jurați Tecuci, 6 septembrie 1876, 1878; Maxime și reflecții, 1893) tipărite la tipografia Cațafany. Era licențiat în drept de la Paris, proprietar al moșiei Banca și ca student publicase și alte lucrări de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Liceului „Codreanu" din Bârlad pe 1898-1899, cu discursul la împărțirea premiilor al directorului V. Simionov și răspunsul prefectului T.G.Emandi; idem pe 1900 1901; 1901-1902; 1902-1903; 1903-1904. Gr. Crețu, în lucrarea sa „Tipografiile..." precizează că profesorul de filozofie și de elenă V. Simonov era original din Iași și publicase articole de specialitate și în revista „G.Lazăr" dar și în ziarele „Steaua" și „Vocea Tutovei" de la Bârlad și ținea și conferințe la Ateneul local „Tutova" 4 iulie 1891 și „Paloda" XI
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
, Elenă (5.XI.1933, Popești-Deal, j. Vâlcea), poeta. Este fiica Mariei (n. Nițu) și a lui Florea Zarescu, țărani. Își începe învățătură în comuna Blidari (1941-1948), urmează Școală Profesională de Confecții din Curtea de Argeș (1949-1951) și Facultatea Muncitoreasca la Universitatea din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
Mihaiu, „Poeme”, ST, 1977, 10; Victor Frunză, În teritoriul poeziei, LCF, 1977, 47; Emil Manu, Sentimentele pământului, SPM, 1977, 367; Popa, Dicț. lit. (1977), 627; Lit. rom. cont., I, 720-721; Gh. Bulgar, „Solăria”, ST, 1982, 10; Cezar Ivănescu, Numele poetului: Elenă Zărescu, LCF, 1982, 46; C. Sorescu, „Solăria”, SLAST, 1983, 15; Miron Blaga, „Solăria”, F, 1983, 9; Aureliu Goci, „Solăria”, RL, 1983, 46; Petria, Vâlcea, 425-426; Gloria Lăcătușu, „Reveriile voinței noastre ca popor”, „Al cincilea anotimp”, 1999, 3; Ioan St. Lazăr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290709_a_292038]
-
la zece ani de la pensionare. Profesori universitari care ridică, pe stat de plată, lunar, 10.000 de euro, numai la noi se mai găsesc. Pe acest fundal, escrocheriile tovarășului Bondrea (fostă fiară comunistă, șef de personal și mâna dreaptă a Elenei Ceaușescu, care are pe conștiință zeci de mii de tinere destine strivite cinic în anii '80) sau hoția și banditismul celebrului impostor academic, cu toate cărțile scrise de "negrii" din ograda proprie, care s-a autointitulat rector, transformând o universitate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
domnului Djuvara că amintirea Elenei Ceaușescu e prea proaspătă pentru ca o femeie să poată fi acceptată într-o poziție-cheie în Guvern sau în prim-planul vieții publice. Era, totuși, un răspuns de circumstanță și realizez azi că rolul malefic al Elenei Ceaușescu a fost cu mult exagerat de securiști și de trepădușii politici vinovați și complici ai dictaturii (în paranteză fie spus, hotărârea cu care au mers amândoi la moarte, ținându-se de mână, precum și monogamia neclintită a lui Nicolae Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
contextul dat), ar trebui cred spus ceva nu despre rolul minuscul (dar ce bijuterie actoricească!) jucat de Dinică, cât despre semnificațiile acestui film care a făcut, în epocă, carieră, contribuind la gloria și bunăstarea materială amețitoare a regizorului favorit al Elenei Ceaușescu. Domnul Nicolaescu se lansase deja cu producții naționaliste în care refăcea, după indicațiile Comitetului Central și ale secției de propagandă a PCR, narațiunea oficială asupra trecutului. Trebuie însă spus că efortul său era în sine abil și că producțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de stat parlamentară. Dar tot asta l-a făcut, ca pe toți politicienii care se cred providențiali, să creadă că orice decizie de-a sa, subiectivă, este bună pentru țară. Corcolirea "mogulilor" proprii, instituirea ridicolului "pedelism dinastic" al celor două Elene de poveste ale sale, umilirea prim-miniștrilor și apoi a milionului de bugetari cărora le-a tăiat, cu de la sine putere, jumătate din venituri pentru o fantasmagorică rețetă de trecut criza și, în fine, modul nerușinat și cinic în care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
focul, existența lui Oedip este marcată de încercarea lui Laios de a "trișa" destinul) sau ale umanității (scufundarea Atlantidei s-a datorat, se spune, dezechilibrelor catastrofale determinate de utilizarea malefică a energiei cristalelor, războiul troian a fost marcat de adulterul Elenei, a doua conflagrație mondială s-a întemeiat pe abilitatea lui Hitler de a înșela "partenerii", reușita exploziei nucleare de la Hiroshima a-și fost prefațată de mincinoase "zboruri de rutină", războiul din golf a fost o "cacialma" etc.). Date fiind aceste
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]