13,637 matches
-
a statului, privit în continuitatea sa. Se consideră că numai elita administrativă poate asigura această continuitate, și nu cea politică, din cauza instabilității politice și instituționale și din lipsa consensului în ceea ce privește forma de guvernământ. Această instabilitate are drept consecință faptul că elita politică nu poate fi definită prin participarea la guvernare. În schimb, administrația, prevalându-se de ideologia serviciului public ce o caracterizează se impune puțin câte puțin ca întruchipare a statului. Această evoluție a conferit și ea un prestigiu neegalat elitei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elita politică nu poate fi definită prin participarea la guvernare. În schimb, administrația, prevalându-se de ideologia serviciului public ce o caracterizează se impune puțin câte puțin ca întruchipare a statului. Această evoluție a conferit și ea un prestigiu neegalat elitei intelectuale, menită unor valori intens vehiculate (cultura și inteligența) și care apare ca o formă de elită republicană prin excelență, întrucât face obiectul unei selecții considerate ca fiind democratică, bazată pe concurs și își asumă o funcție democratică, respectiv răspândirea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
serviciului public ce o caracterizează se impune puțin câte puțin ca întruchipare a statului. Această evoluție a conferit și ea un prestigiu neegalat elitei intelectuale, menită unor valori intens vehiculate (cultura și inteligența) și care apare ca o formă de elită republicană prin excelență, întrucât face obiectul unei selecții considerate ca fiind democratică, bazată pe concurs și își asumă o funcție democratică, respectiv răspândirea culturii (Clifford-Vaughan, 1960, p. 328). Într-o societate pluralistă și laică, noțiunea de elită purtătoare de valori
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o formă de elită republicană prin excelență, întrucât face obiectul unei selecții considerate ca fiind democratică, bazată pe concurs și își asumă o funcție democratică, respectiv răspândirea culturii (Clifford-Vaughan, 1960, p. 328). Într-o societate pluralistă și laică, noțiunea de elită purtătoare de valori va putea corespunde pur și simplu cu ceea ce uzul comun definește ca fiind „persoanele cele mai cultivate”. Totuși, slăbiciunea majoră a acestui criteriu constă în faptul că este în mod inextricabil legat de alte criterii, foarte eterogene
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nesociologică sau presociologică - a „celor mai buni”, în sensul filosofiei platoniciene. Din acest moment, ne îndepărtăm de orice posibilitate de a prezerva o formă oarecare de neutralitate axiologică. În această privință, Endruweit se prevalează de un exemplu în care termenul elită este în mod deliberat legat de o judecată de valoare; este vorba despre un text referitor la tentativa unei lovituri de stat antihitleristă din 20 iulie 1944, când revolta contra lui Hitler este descrisă ca „o revoltă a elitei contra
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
termenul elită este în mod deliberat legat de o judecată de valoare; este vorba despre un text referitor la tentativa unei lovituri de stat antihitleristă din 20 iulie 1944, când revolta contra lui Hitler este descrisă ca „o revoltă a elitei contra deținătorului puterii” (Gertenmaier, 1958, p. 1691). Această formulă îmbină, în mod implicit, mai multe dintre criteriile eterogene mascate de noțiunea de categorii cultivate ale unei populații. Conjurația din 20 iulie grupa într-adevăr oameni care beneficiau de o autoritate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
acest moment, faptul că cei chemați la posturi de conducere sunt și principalii beneficiari ai ordinii sociale este o consecință foarte probabilă a recrutării lor și ar fi surprinzător dacă așa ceva nu ar avea loc. Numai că, pe măsură ce timpul trece, elitele noi se tot succed, iar noile valori, corespunzând unor noi nevoi sociale, capătă prioritate. Odată cu aceasta, procesul de formare a elitelor este dictat de necesitatea de a vedea ajunse în posturi de responsabilitate persoane purtătoare de valori prioritare, cu capacități
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
probabilă a recrutării lor și ar fi surprinzător dacă așa ceva nu ar avea loc. Numai că, pe măsură ce timpul trece, elitele noi se tot succed, iar noile valori, corespunzând unor noi nevoi sociale, capătă prioritate. Odată cu aceasta, procesul de formare a elitelor este dictat de necesitatea de a vedea ajunse în posturi de responsabilitate persoane purtătoare de valori prioritare, cu capacități și atitudini legate de acestea. Așadar, într-un fel, elitele nu sunt selectate, ci apar dintr-un proces de transformare socială
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
noi nevoi sociale, capătă prioritate. Odată cu aceasta, procesul de formare a elitelor este dictat de necesitatea de a vedea ajunse în posturi de responsabilitate persoane purtătoare de valori prioritare, cu capacități și atitudini legate de acestea. Așadar, într-un fel, elitele nu sunt selectate, ci apar dintr-un proces de transformare socială pe măsură ce noile valori vin să constituie bazele puterii. Procesul de emergență a elitelor este universal, deși poate fi facilitat sau, dimpotrivă, blocat de structura de oportunități prevalentă. Evident, această
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
persoane purtătoare de valori prioritare, cu capacități și atitudini legate de acestea. Așadar, într-un fel, elitele nu sunt selectate, ci apar dintr-un proces de transformare socială pe măsură ce noile valori vin să constituie bazele puterii. Procesul de emergență a elitelor este universal, deși poate fi facilitat sau, dimpotrivă, blocat de structura de oportunități prevalentă. Evident, această structură nu este neutră, ci funcție a distribuției valorilor la un moment dat. Sistemele democratice diferă de alte sisteme de guvernare prin faptul că
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
oportunități prevalentă. Evident, această structură nu este neutră, ci funcție a distribuției valorilor la un moment dat. Sistemele democratice diferă de alte sisteme de guvernare prin faptul că încearcă să reducă ocolișurile inerente structurii de oportunități (Eulau, 1976, p. 24). Elitele fondate pe performanțe S-a încercat în mod frecvent delimitarea elitelor dându-le o definiție bazată pe nivelul de performanță, înțelegându-se prin aceasta, cel mai adesea, aptitudinea pentru performanță, și nu realizarea efectivă a acesteia (Endruweit, 1998, p. 253
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
distribuției valorilor la un moment dat. Sistemele democratice diferă de alte sisteme de guvernare prin faptul că încearcă să reducă ocolișurile inerente structurii de oportunități (Eulau, 1976, p. 24). Elitele fondate pe performanțe S-a încercat în mod frecvent delimitarea elitelor dându-le o definiție bazată pe nivelul de performanță, înțelegându-se prin aceasta, cel mai adesea, aptitudinea pentru performanță, și nu realizarea efectivă a acesteia (Endruweit, 1998, p. 253). Astfel, ajungem din nou la una din cele două definiții paretiene
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
orice tentativă de clasificare globală ajunge, nolens volens, la combinarea unui criteriu de performanță cu unul de valoare. De asemenea, trebuie notat că anumite sectoare de activitate se pretează mai bine decât altele la operațiuni de măsurare univocă. Rezultă că elitele sportului (sportivii de înaltă performanță) sunt cel mai ușor reperabile pe baza exclusivă a performanțelor lor (ibidem, p. 254). În alte sectoare de activitate, nivelul performanței unor membri ai elitei nu este direct măsurabil. El nu poate fi dedus decât
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
bine decât altele la operațiuni de măsurare univocă. Rezultă că elitele sportului (sportivii de înaltă performanță) sunt cel mai ușor reperabile pe baza exclusivă a performanțelor lor (ibidem, p. 254). În alte sectoare de activitate, nivelul performanței unor membri ai elitei nu este direct măsurabil. El nu poate fi dedus decât din funcționarea organizației sau a instituției în sânul căreia sunt active aceste persoane. Este de la sine înțeles că nivelul de performanță al elitelor este relativ și trebuie deci apreciat în funcție de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de activitate, nivelul performanței unor membri ai elitei nu este direct măsurabil. El nu poate fi dedus decât din funcționarea organizației sau a instituției în sânul căreia sunt active aceste persoane. Este de la sine înțeles că nivelul de performanță al elitelor este relativ și trebuie deci apreciat în funcție de epocă și de context. Așa cum amintește Svalastoga atunci când se referă la situațiile observate, în unele țări în curs de dezvoltare, faptul că cineva știe să citească poate fi considerat drept un criteriu de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și trebuie deci apreciat în funcție de epocă și de context. Așa cum amintește Svalastoga atunci când se referă la situațiile observate, în unele țări în curs de dezvoltare, faptul că cineva știe să citească poate fi considerat drept un criteriu de apartenență la elită, atât timp cât aceștia reprezintă mai puțin de 10% din populație (Svalastoga‚ 1969, p. 15). Elitele prin poziție În ciuda ambiguităților create prin interferențele excelenței cu preeminența, o abordare ispititoare din punct de vedere sociologic este cea care constă în a lua ca
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
referă la situațiile observate, în unele țări în curs de dezvoltare, faptul că cineva știe să citească poate fi considerat drept un criteriu de apartenență la elită, atât timp cât aceștia reprezintă mai puțin de 10% din populație (Svalastoga‚ 1969, p. 15). Elitele prin poziție În ciuda ambiguităților create prin interferențele excelenței cu preeminența, o abordare ispititoare din punct de vedere sociologic este cea care constă în a lua ca punct de plecare al analizei pozițiile dintr-o structură. În felul acesta, sunt puse
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
În ciuda ambiguităților create prin interferențele excelenței cu preeminența, o abordare ispititoare din punct de vedere sociologic este cea care constă în a lua ca punct de plecare al analizei pozițiile dintr-o structură. În felul acesta, sunt puse în evidență elitele prin poziție. Este cazul unei elite definite ca grup ce ocupă poziții strategice care-i permit să exercite o influență perceptibilă asupra unor procese de luare a deciziilor. Așadar, poziția strategică este legată de un statut ce exprimă valoarea care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cu preeminența, o abordare ispititoare din punct de vedere sociologic este cea care constă în a lua ca punct de plecare al analizei pozițiile dintr-o structură. În felul acesta, sunt puse în evidență elitele prin poziție. Este cazul unei elite definite ca grup ce ocupă poziții strategice care-i permit să exercite o influență perceptibilă asupra unor procese de luare a deciziilor. Așadar, poziția strategică este legată de un statut ce exprimă valoarea care i se atribuie. Simbolurile statutului, prestigiu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
-i permit să exercite o influență perceptibilă asupra unor procese de luare a deciziilor. Așadar, poziția strategică este legată de un statut ce exprimă valoarea care i se atribuie. Simbolurile statutului, prestigiu și privilegiile devin tot atâtea semne distinctive ale elitei. Bineînțeles, acest mod de definire nu poate rezolva în nici un fel problema relației dintre excelență și preeminență, în măsura în care privilegiază de la început preeminența. Totuși, se pretează cel mai bine abordării modelizatoare sugerate de Lopreato și Alston, cu referire la opera lui
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fel problema relației dintre excelență și preeminență, în măsura în care privilegiază de la început preeminența. Totuși, se pretează cel mai bine abordării modelizatoare sugerate de Lopreato și Alston, cu referire la opera lui Pareto. Totuși, pentru unii autori, un studiu strict descriptiv al elitelor fundamentat pe poziție (care nu pare întotdeauna un element pur faptic) nu scapă incorporării unei judecăți de valoare implicite (Clifford-Vaughan, 1960). Într-adevăr, un astfel de demers se bazează în mod necesar pe supoziția că elitele pot fi realmente definite
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
studiu strict descriptiv al elitelor fundamentat pe poziție (care nu pare întotdeauna un element pur faptic) nu scapă incorporării unei judecăți de valoare implicite (Clifford-Vaughan, 1960). Într-adevăr, un astfel de demers se bazează în mod necesar pe supoziția că elitele pot fi realmente definite în termeni de poziție, că există adică elite ale puterii care să fie în același timp niște aristocrații ale influenței, ale bogăției și ale rangului social. Totuși, o asemenea concepție nu poate fi considerată ca fiind
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un element pur faptic) nu scapă incorporării unei judecăți de valoare implicite (Clifford-Vaughan, 1960). Într-adevăr, un astfel de demers se bazează în mod necesar pe supoziția că elitele pot fi realmente definite în termeni de poziție, că există adică elite ale puterii care să fie în același timp niște aristocrații ale influenței, ale bogăției și ale rangului social. Totuși, o asemenea concepție nu poate fi considerată ca fiind universală. Într-adevăr, anumite țări ea predomină. Puterea antrenează prestigiul, pentru că există
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o asemenea concepție nu poate fi considerată ca fiind universală. Într-adevăr, anumite țări ea predomină. Puterea antrenează prestigiul, pentru că există un larg consens cu privire la structura politică și economică, precum și o completă unanimitate în ceea ce privește valorile pe care se bazează acțiunea elitelor instituționalizate. În alte țări, dimpotrivă, nu există nici un acord fundamental cu privire la forma de conducere a organizării producției. În acest caz, statutul nu antrenează o recunoaștere socială implicită, fie din cauza absenței încrederii în valorile reprezentate de instituții, fie din cauza unui scepticism
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o sursă de corupție, deținătorul puterii poate inspira diverse sentimente (printre care frica) dar el nu inspiră respectul și nu suscită vreun sentiment de legitimitate. Cu toate acestea, subliniază Clifford-Vaughan, prestigiul este, la fel de mult ca puterea, un atribut al oricărei elite, pentru că numai prestigiul poate garanta o adevărată stabilitate. Abordarea așa-zisă „obiectivă” a elitelor implică teza că puterea generează prestigiul. În schimb, această abordare nu ține cont de cazurile în care, din motive ce țin de istorie și de rolul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]