6,312 matches
-
45, Pitești, 2002, p. 9. 174 Idem, p. 7. 175 Idem, p. 19. 176 Ibidem. 177 Mircea Horia Simionescu, op. cit., p. 241. 178 Philip Thomson, The Grotesque, 1972, apud. Marian Popa, Comicologia, ed. cit., p. 180. 179 Karl Rosenkrantz, O estetică a urâtului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1984, p. 26. 180 Eugène Ionesco, Note și contranote, Editura Humanitas, București, 1992, p. 53. 181 Interesantă este preluarea și prelucrarea în registrul sinistrului a motivului răzbunării din scrierea caragialiană, în sadismul demențial al vendetei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
face inacceptabile din punct de vedere științific. Astfel, Daniel Dubuisson îl respinge pe Eliade în totalitate, afirmând că toate ideile și convingerile savantului român "au întotdeauna o față nocturnă, irațională, instinctivă sau profetică", cea ce propune acesta fiind doar o "estetică subiectivă și irațională a emoției religioase", și nicidecum o abordare lucidă a fenomenului religios, prin apelul la un procedeu retoric facil, și anume aplicarea unor atribute mistice ("sacru", "total", "divin", "cosmic") unor noțiuni dintre cele mai vagi, mai imateriale, pentru
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
destindă în simplă parabolă, în basm sau în fabulă, și în cele din urmă în orice povestire literară, sau alteori să se împăneze cu evenimente existențiale, istorice, și să ajungă astfel a-și epuiza înțelesul pregnant în formele simbolice ale esteticii, moralei sau istoriei. Mitul este făcut din pregnanța simbolurilor pe care le pune în povestire: arhetipuri sau simboluri adânci, sau doar simple sinteme anecdotice."422 Mitul este îmbinarea reciprocă dintre imagine și simbol, afirmă Gilbert Durand 423, imaginea, vizuală sau
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
deprins publicul să perceapă autoritățile, instituțiile și practicile acestora într-o lumină favorabilă, seria X-Files induce o "paranoia de masă", care să stimuleze criticismul și scepticismul.505 Dincolo însă de mesajul ideatic (sau ideologic), programul oferă un excelent exemplu de estetică postmodernă, "formă pop de postmodernism", întrebuințând caracteristicile reprezentaționale și tropii tematici ai acestuia, într-o pastișă a subiectelor, convențiilor și iconografiei genului SF, precum și a folclorului, alături de "pastile istorice" care se regăsesc în alte forme ale mass-media anterioare, combinând stilul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mai mult de trei rețele în SUA. În primii 15 ani de existență, televiziunea era "mediul sponsorilor", care controlau programele și nu urmăreau decât să atragă o audiență cât mai largă. Aparatele TV mici, alb-negru, cu reproducere sonoră slabă, impuneau estetica unui "realism naturalist". Abia odată cu apariția televizoarelor color și transmisia prin satelit audiența se diferențiază, eliberându-se de conservatorismul ideologic și de sărăcia estetică. ibid., p. 162. 508 De reținut totuși că nu putem estima cu precizie câtă influență dețin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de baroc definite de Eugenio d'Ors le-aș putea încadra, dar un lucru mi se pare evident. Aici, barocul a avut nu misiunea de a fi stilul Contrareformei, ca în Europa, ci stilul conchistei. El a desăvârșit, probabil, în estetică ceea ce începuse sabia lui Cortes. A dorit să impresioneze, să supună, nu prin evlavie, ci prin orgoliu și fast. Așa cum, dacă ne gândim la povestea prințesei Matinalii, trebuie să recunoaștem că Mexicul a fost cucerit nu numai prin sabie, ci
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
è sostanzialmente aperta ad una serie virtualmente infinita di letture possibili, ciascuna delle quali porta l’opera a rivivere secondo una prospettiva, un gusto, una esecuzione personale (Opera aperta, Bompiani, 1962). Iată de ce fel de lucruri se ocupă critica și estetica europeană În timp ce la noi se discută Încă despre realismul socialist și despre măiestrie și meșteșug. (ieri) Ne batem cu bulgări de zăpadă la Muzeul Satului; aerul tare ne face exuberanți; mă intrigă o colegă de o grație Înnăscută, ce pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
desigur, la masă cu noi, ca să sărbătorim... - zise doña Ermelinda. — N-am încotro! - îi scăpă bietei broaște. XXVII Pentru Augusto începu atunci o nouă viață. Ziua și-o petrecea aproape toată acasă la logodnica sa, dar studiind nu psihologia, ci estetica. Și Rosario? Nu mai reveni pe la el. Data următoare când i se livră lenjeria călcată, i-o aduse altcineva, o femeie oarecare. Și nu prea îndrăzni să întrebe de ce nu mai venea Rosario. De ce, dacă tot putea ghici? Și disprețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
viitorul său În literatură. Cât este de plăcut să Îi poți spune că, după câteva decenii de relativă obscuritate, va deveni un clasic cu reputație, o lectură fundamentală pentru oricine se interesează de literatura modernă engleză și americană și de estetica romanului, că toate operele sale majore și cele mai multe dintre cele minore vor fi tipărite constant, editate atent, adnotate și studiate În școli, colegii și universități din Întreaga lume, subiect pentru nenumărate teze de doctorat, articole academice și cărți (și, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Încăperii și chiar ale casei, nu aveau să atingă naturalețea și spontaneitatea primei serii. Dar, o dată puse pe colțul mesei, aveau să devină parte a realității și să reclame un tratament analog. Ce formidabil corp la corp Între etică și estetică! Nodul gordian l-a dezlegat apariția distribuitorului de la brutărie, un tânăr demn de toată Încrederea, deși nepoliticos. Zanichelli, mitocanul În chestiune, a fost pentru mine, cum se zice În popor, un deus ex machina. Propria-i opacitate Îl făcea apt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
literari au optat pentru concluzia că atari escamotări se datorau unei suverane delicateți; dată fiind rămânerea În urmă a epocii, nici măcar cel mai ager dintre ei nu și-a dat seama că era vorba de prima zvâcnire a unei noi estetici. Ea s-a pretat tratamentului in extenso În poemele din Să te trezești cu noaptea-n cap. Cititorul mediu care, atras de aparenta simplitate a titlului, a Înfruntat achiziționarea vreunui exemplar n-a Înțeles nici deloc, nici puțin, câte parale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
tai gîtul? Scutură-te. Vezi că împrejur lumea e plină de Elene exact la fel sau poate chiar mai pline de miracol. Ce ai pierdut tu e numai întîmplarea care te-a dezvăluit dar, trezește-te. Doar nu trăiești în estetică. Ești om, faci dragoste, mănînci și te bați cu altul pentru asta, primești pumni în cap... Te-ai trezit și ai gîndit pentru o clipă. Ei, și? Nu-i nici o nenorocire. Ai văzut cum Pomul Cunoașterii devine Pomul Încurcării Cunoașterii
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
de-a scrie și citi și critica cum Îi trecea prin minte. Chiar și-n zilele cînd era frig sau se stingea lumina și se suspenda reuniunea. Nu ne păsa prea mult de beznă. Fiindcă se luau În discuție Însorita estetică, splendoarea unui verb plasat În iarbă, harpa de iarbă și adîncimea unei pauze, cenaclul fiind mai ales de poezie, nu societatea ce se-nchidea În urma noastră odată cu ușa, n-am auzit pe nimeni În rolul unui Maiakovski contemporan În tricou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fum, oglinzi, iluzii optice adevărate, pînă și-n cele mai cretine movies cu asasini seriali filmările și luminile sînt fără greșeală, pică fix pe detaliu, pe mamelon, și pleci acasă sau În lume cu pavilioanele urechilor aplatizate de decibeli cubi. Estetica vizualului perfect stăpînită nu mai este Însă-n concordanță cu scopul, mai Întotdeauna minor, dacă nu rizibil. Se Încearcă diferite deschideri. Supape. Se Încearcă degeaba, fiindcă tehnologia ultra Înaltă n-a Împins nici cu un micron arta regizorală În Zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
asta și-n filmul lui Rocky Morton, Efect Întîrziat, din ’88 (același an cu Seven). Pentru a-și Însuși un roman, al altuia, un profesor aspirant la literatură e-n stare de abominabile crime, din păcate numai două, dar ce estetică a ororii, ce strălucit limbaj cinematografic, iar la sfîrșit criminalul e anihilat de scriitorul autentic, care-l otrăvește cu cianură de radiu și-i explică științific că degeaba furi un roman, În viață nu gloria, nu banii sînt importanți, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ani, amatori de canguri și alte animale capitaliste rapide, amatori mai ales după fuga lor dezordonată din fața cîtorva rînduri de ortaci compacți ce-au luat-o Înaintea sîrbilor din gară În privința modificării trăsăturilor celor doi, fusese tot o problemă de estetică, cu deosebire a nasului de oameni ce lucrează subversiv cu intelectul, desfăceau, pe la unsprezece noaptea, o conservă de pește lîngă pomenita fîntînică din perimetrul staniței Dunav. FÎntînica n-avea apă. Privind În jur, unul dintre ei a remarcat Îngrijorat străzile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
deja scris, Păcat, Încheie cîinele. Și Joana Carda trase o linie pe pămînt cu nuiaua de velniș. *José Saramago, Peștera, Editura Polirom, 2005. UN SOCIALIST ÎN PIRAMIDĂ* NUME: Amenhotep, schimbat apoi În Akhenaton. PORECLĂ: Ereticul. SEX: nici bărbat nici femeie. ESTETICĂ: scîrbos. PĂRINȚI: Amenhotep al III-lea și Marea Regină Tiye. FRAȚI: Tuthmes (care moare repede) și Tutankhamon. STARE CIVILĂ: căsătorit cu Nefertiti, o fată din popor. COPII: cîteva fete, despre care se bănuiește că nu au fost făcute de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
modelat și impus de modă -, m-a ajutat să-mi pun la Îndoială vechiul meu eu pseudo științific, În același timp Însă, m-a și Îndrumat greșit o vreme. Prin anii ’50, Începusem să fiu atras de teoriile Zen despre estetică și ce Înseamnă a „vedea“: despre cum să privești dincolo de nume la lucrurile-În-sine. Nu-mi mai băteam capul să identific specii care mi se păreau noi, ci mă concentram din ce În ce mai mult asupra naturii familiare, cotidiene din jurul meu, unde locuiam atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
la viață acum, abia acum, În spațiul tardiv al narațiunii” Îl văd ridicîndu-se: - „CÎnd am ajuns acolo, am fost «poftit» (acesta e cuvîntul), ca un musafir, Într-o Încăpere cu mobilă simplă dar cu o oarecare eleganță, o preocupare pentru estetică ai fi spus, ceea ce m-a mirat. PÎnă acolo Însă, am străbătut niște culoare, totul curat. Poftit În birou, fui Întîmpinat de șeful acelei instituții, așa mi se spuse, stătea În picioare, fie Întîmplător, fie pentru a crea o ambiguitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ce se afla În fața ei, unde se opri cîteva secunde, dar nu pentru curiozitatea ce se naște În asemenea situații, ci ca pentru un popas Înainte de a intra În camera propriu-zisă, unde totul era aranjat la locul lui, cu o estetică improvizată ce impusese cîteva mici modificări, și care-și aștepta musafirii pe care-i știam că vor veni dar nu chiar atît de matinal. Intrînd, rîsul ei dinainte, ușor zgomotos, deveni zîmbet, un zîmbet trist. Mă simțeam prins ca-ntr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
a traumei din familie pentru evoluția spre patologic a personajului din filmele cu devianți, cu sociopați etc. este jucată superlativ de cei doi, ca un exercițiu care le confirmă competența histrionică. Ironia crudă a tinerilor torționari servește sistematic drept platformă "estetico"-critică regizorului; a nu se uita că scenariul este semnat tot de Haneke. De altfel, toate "de ce"-urile în căutarea unei rațiuni de a fi a atrocității sunt parate de un spațiu reflectorizant, impermeabil la orice mesaj, fără rezonanță, filmul
Mind Games - Funny Games by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8342_a_9667]
-
acest concept de creație, ce de altfel o încadrează în orientarea modern moderată, Carmen Petra- Basacopol valorifică potențialul nesecat al modalului diatonic și cromatic topit în creuzetul genurilor și formelor muzicale tradiționale, flexibile și modernizate prin pana sa, prin forța esteticilor noi. Originalitatea stilistică a autoarei, reperabilă și în lucrările prezentate în CD-ul intitulat Portret musical, demască constanța și fidelitatea față de formele culturii muzicale tradiționale - sonată, lied, rondo, o predilecție pentru timbru cât mai apropiat de pastoral, reconfigurând astfel atât
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
sensibilitate, este măiestrit interpretată de Orchestra Națională Radio aflată sub bagheta dirijorului Cristian Brăncuși. Formată la școala lui Mihail Jora, compozitoarea Carmen Petra- Basacopol îmbină elemente fundamentale ale neoclasicismului (genuri, forme, funcționalitate), cele ale ordonării polifonice și armonice specifice aceleași estetici, cu viziunea linear-melodică de factură modală românească. Creația sa muzicală este de fapt o sinteză a celor două direcții - națională și universală - ce au asigurat modernizarea și maturizarea culturii muzicale românești. Îi mulțumim compozitoarei Carmen Petra-Basacopol pentru metaforele muzicale cu
Darul discografic al compozitoarei Carmen Petra Basacopol by Ruxandra Mirea () [Corola-journal/Journalistic/83435_a_84760]
-
meditând asupra speculațiilor, reflecțiilor, certitudinilor, a semnelor de întrebare sau a punctelor de suspensie oferite sau propuse de reprezentările ideatice ale autorului. Expunerea împletește eterofonic, în proporții bine cântărite, tranzitivul, reflexivul și narativul, autorul mânuind cu nonșalanță termeni aparținând muzicologiei, esteticii, epistemologiei, fenomenologiei muzicii, filozofiei, psihologiei, matematicii, fizicii. Liviu Dănceanu, însă, nu adaptează, ci pur și simplu „aclimatizează” noțiuni și concepte aparținând altor domenii, operând conexiuni, distribuind, atribuind și asociind acestora sensuri și semnificații noi, păstrând semnificantul și reevaluând semnificatul. Astfel
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
destui teoreticieni neaoși care investighează literatura sonoră a variilor perioade din istoria muzicii or (in)validează, grație unei docte argumentații, producțiile contemporane, la noi muzicologia se limitează aproape exclusiv la ramuri îndeajuns de bătătorite precum istoriografia muzicală, etnomuzicologia, organologia, bizantinologia, estetica și stilistica generală, lexicografia, memorialistica, reluând preocupări axate fie pe binomul istoric-sistematic adoptat de tradiția universitară a ultimelor două secole, fie pe alte criterii de clasificare (muzicologie internă și externă) în maniera de mult colbuită a unui Forkel, Bourdelot, Fétis
Matematica și muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8683_a_10008]