4,693 matches
-
Este importantă și cunoașterea de către profesor a clasificării metodelor active În funcție de cele trei etape ale cadrului Evocare/ Realizarea sensului/ Reflecția, pentru a le putea alege pe cele mai potrivite prin care să se atingă obiectivele lecției. Astfel, câteva tehnici de evocare sunt: brainstorming-ul, scrierea liberă, lanțul ideilor, copacul ideilor, termeni cheie În avans, predicție cu termeni dați. Strategiile și tehnicile de realizare a sensului se grupează În funcție de modalitatea de lucru pe care se bazează: pe studiu individual și scriere( ghidul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
având un studiat un text , pe baza ghidului prin care aveau de urmărit: Localizarea geografică a Cretei; Ocupațiile cretanilor; Clasele sociale din societatea cretană; Civilizația cretană: arhitectura - labirintul; Statul cretan; Sfârșitul civilizației cretane. O metodă deosebit de eficientă pentru etapa de evocare este cea a termenilor cheie sau a termenilor dați În avans, care are un rol important În folosirea unor cunoștințe anterioare, prin care să se constituie acele idei „ancore”, necesare pentru a le relaționa cu noile informații și concepte. De
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
poate cu altă ocazie. Aproape că regret că am scris această carte despre Mircea Eliade, căzută în total contratimp și care mi-a produs mari neplăceri, conflicte morale interioare și iritări. Reacția pare, la prima vedere, greu de înțeles. Totuși evocarea contextului în care a fost concepută, scrisă, publicată și tradusă explică totul. O astfel de analiză spune ceva și despre ambianța epocii, care nu poate fi evocată numai în alb și negru. Evident, intervin și un număr de reacțiuni și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Multe din piesele lui D.R. Popescu nu pot fi jucate, altele au finalul transformat. Cezar, măscăriciul piraților constituie o netă demistificare a dictatorului. Ultimul roman al lui Augustin Buzura, Fețele tăcerii, publicat cu mare greutate, constituie o puternică și critică evocare a epocii staliniste. Aceasta, spre marea iritare a culturnicilor oficiali, care prin tovarășul Florescu adjunct de șef de secție la C.C. l-au și atacat în Flacăra, luând ca pretext un articol publicat de același Augustin Buzura în Secolul XX
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
foarte uman și autentic, o recunoaște pe față: Reacția mea a fost departe de a fi eroică, îmi lipsea... acea îndârjire inflexibilă, acea vocație eroică pe care au dovedit-o adevărații disidenți. Ion Vianu a atacat frontal regimul comunist. Dar evocarea rămâne mereu de o mare sobrietate, modestie și de un understatement ce-l onorează. Iar în îndârjirea suplă a lui Virgil Nemoianu, fire practică și de mare eficiență, văd aceeași rezervă morală de a nu se pune în valoare decât
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
curte la Dionis, Sabina Fânaru afirmă că, datorită caracterului motivat al numelui, personajul este plasat într-un univers originar, aflat "sub semnul semnificativului, inteligibilului și al adevărului". Numele de familie au funcție de identificare și de depășire a cotidianului, precum și de evocare, convertind înțelesul lingvistic denotativ în înțeles logic, argumentativ și sensul în semnificație de gradul al doilea. Astfel "desemnatul din planul real este absorbit de arhetip. Numele devine un argument al logicii povestirii și desemnează funcțiile personajelor, împlinind în text condițiile
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vb. *(in)templăre 341) ar justifica descifrarea pe care o face I. P. Culianu operei lui Eliade, prin apel la ideologia divinației. Înțelegerea semnelor este actul principal în interpretarea operei. Întâmplarea care are loc în prezentul profan este de fapt o evocare periodică a întâmplării primordiale, sacre, a evenimentului mitic, după cum se arată în Sacrul și profanul 342. Relaționând cei doi termeni - întâmplarea și narațiunea, Eliade spune în Încercarea labirintului: "Eu cred că interesul nostru pentru narațiune face parte din modul nostru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
semnul lui Dionis, din final, demonstrează că sensurile converg înspre posibilitatea recuperării beatitudinii primordiale prin doctrina orfică. În contextul apropierii dintre poezie și celelalte arte (sens dezvăluit Leanei care-i va cânta poezia la Viena, orașul muzicii), personajul este o evocare intertextuală a lui Adrian Leverkühn care, ca și artistul laureat, a eșuat în istorie, a fost absorbit de propria operă 558. Visarion amintește prin etimonul bassaréus de unul din numele lui Dionysos derivând din bassára (vulpe), teonim al cărui sens
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
referent ficțional deja constituit, preexistent noii ficțiuni în care intră" (p. 318). Acest tip de referent se opune referentului care trebuie inventat de la zero pe parcursul cărții și care își limitează rolul la nivelul unei anumite opere (p. 319). Capacitatea de evocare intertextuală este pusă în relație cu "situația specială a unor nume cu referent preexistent, a unor nume care desemnează într-o operă dată personaje preluate dintr-o altă operă" (p. 317). Conceptul este tratat și de Mariana Istrate în op. cit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ei, materia exige o solicitare infinită. Filosof, sau poet dacă vrei, e acela care prin această căutare, prin acest dor pasionat, se ridică până la esențe" (ibidem, p. 51). 5 Ibidem, p. 35. "Sufletul nu e decât un dor, o pasionată evocare a esențelor", un "nesațiu de forme" (ibidem, p. 50). Reminiscența e operantă în sânul materiei tot datorită sufletului: "De aceea în umbrele deșarte ale lumii, în simulacrele informe ale formei, sufletul acesta recunoaște, sufletul își mai aduce aminte" (ibidem, pp.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
mă protejează pe cât posibil. Spre rușinea mea, sunt în urmă rău cu cititul; mă înspăimântă reîntâlnirea cu atâtea posibilități pe lângă care am trecut nepăsătoare. Într-un fel, cred că îmi tezaurizez o indiferență croită să contracareze teama de penibila lor evocare. Ei, dar cel puțin e-n pas cu ultima modă, încercă ea să diminueze de circumstanță gravitatea constatării. − Și de ce nu? Dacă ți-e bine așa cum ești, la ce să cultivi gustul frământării? − Da, mi-e bine - binele de-a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
bovin de-absent, și-auzi într-un târziu o babilonie de lamentări, și-ți zici că trebuie să fi intrat deja, nedureros, în rândul victimelor; dar nimic nu e sigur, și numai nesiguranța asta te roade tenace. După ezitări prelungite, evocările locuinței ideale a nomazilor se fixară insistent pe castelele medievale, bogate în ieșiri secrete și dispozitive de apărare, dar și în turnuri semețe cu foișoare împodobite de flamuri. Un versant al existenței lor s-ar fi dorit marcat de un
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a citatului, impusă de comportamentul acestuia în structura paratextului, dacă facem referire la "intertextualitatea internă" și la "intertextualitatea externă". Este o "fenomenologie a citării... a enunțării", diferită de "fenomenologia produsului (...), a enunțului" (A. Compagnon, 1979: 10). În știri, editoriale, reportaje, evocări etc. titlul este polimorf, plurivoc (editorial, auctorial). Există o categorie de titluri în care citatul apare ca o variantă de "intertextualitate internă", adică, un monolog, un fragment al unei "voci": Sorin Oprescu: Indiferent de ceea ce doresc unii să transmită, eu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sincronie: tiparul artistului, tiparul oamenilor de teatru, tiparul VIP-ului, tiparul formelor de cultură, tiparul omului de cultură, tiparul "patristic" (S. Dumistrăcel, 2006) etc. Intertext și topos jurnalistic Clișeele jurnalistice (toposuri) sunt deosebit de variate în presa contemporană. Apar în portrete, evocări, știri, comentarii etc. în majoritatea speciilor media. "Locurile comune" pentru a identifica subiectele, Aristotel le-a clasificat în două categorii: subiecte de invenție și subiecte "speciale", utilizate în ramurile oratoriei. Clișeele jurnalistice actuale sunt toposuri privind circumstanțe, declarații, contradicții, antecedent
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cazul referinței virtuale "este vorba de aptitudinea cuvintelor/ termenilor de a avea referenți" (D. Chiș, Termen și cuvânt, 2001) și poate fi identificată la nivelul limbii și/ sau al sistemului. Referința actuală este situată la nivelul discursului "și constă în evocarea efectivă a unuia sau mai multor referenți" (idem). În cazul termenului care este monosemantic/ univoc diferențele dintre cele două tipuri de referință sunt insesizabile. În cazul cuvintelor polisemantice, orice referință actualizată în discurs recurge la selectarea unei singure caracteristici. Referentul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
se exprima, reprezintă garanția tratării obiective a informației, eliminarea discriminării. Gândirea socială este alternativă: produs al vieții cotidiene, nepretențioasă, populară, adesea plebee (practicând uneori un discurs populist), utilizată adesea chiar și de către oamenii de știință, se exprimă În conversații, În evocarea unor fapte, prin schimburile de idei În Întâlnirile nonformale, acordând Întâietate subiectului social, omului obișnuit. Activitatea cognitivă a fiecărui individ este motivată și condiționată de inserția sa socială particulară, de o cetățenie circumscrisă unui anumit tip de societate, În interiorul căreia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să uite, să șteargă cu buretele experiențele trecute. Sunt justificate deci Întrebările: cine sunt depozitarii „gândirii bune” și cum controlează instituțiile (universitățile, mediile academice, științifice) canonicitatea producției de idei? Cum incorporează și traduce gândirea cotidiană (care se exprimă prin conversații, evocarea amintirilor, transmisia zvonurilor, pasiunile mulțimii) memoria comună? Cum se (re)construiește identitatea socială, ce rol joacă memoria și uitarea În construirea prezentului și proiectarea viitorului? Fără Îndoială, istoria se construiește și se reconstruiește prin valorificarea unor parcele inegale de memorie
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
care s-au format sau au uitat totul, sunt oamenii timpului prezent? Cine sunt depozitarii „gândirii bune” și cum controlează instituțiile (universitățile, mediile academice, științifice) canonicitatea producției de idei? Cum incorporează și traduce gândirea cotidiană (care se exprimă prin conversații, evocarea amintirilor, transmisia zvonurilor, pasiunile mulțimii) memoria comună? Cum se (re)construiește identitatea socială, ce rol joacă memoria și uitarea În construirea prezentului și proiectarea viitorului? Istoria se construiește și se reconstruiește prin valorificarea unor parcele inegale de memorie și uitare
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să țină cursuri sau conferințe, devine un partener diligent. A făcut 16 ani de pușcărie. Cartea sa de amintiri este prețioasă pentru mărturisirile sale asupra oamenilor timpului, cunoscuți În ipostaze sociale diferite, mulți În anii de detenție. Spre deosebire de alte asemenea evocări, avem aici analizele unui psiholog. Autorul nu Încetează niciodată să observe, să compare, să evalueze, să interpreteze atitudini, comportamente, stiluri. Iată: „Doi gealați m-au legat de mâini și la picioare, mi-au introdus genunchii Între mâini și apoi Între
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o scrisoare emoționantă de la Serge Moscovici, patriarhul psihosociologilor din Europa de astăzi, care nu și dezminte preocuparea constantă pentru România natală. Scrisorile de la Paris fac acum trei zile, ce performanță! Îmi scrie despre interesul televiziunilor, jurnalelor și revistelor franceze pentru evocarea evenimentelor de acum 20 de ani din România, despre filmele documentare privind evoluția noastră ulterioară, despre istoria noastră „foarte complexă” și-mi sugerează că - din păcate - În țară nu pare să se fi Înregistrat același interes pentru o analiză atentă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
anihila total ființa rațională, pe aceea cine-o decontează? Sau prețul „modernizării” nu cuprinde și un fleac cum e frica generalizată? La dezbaterile ce urmează unui curs de „memorie socială” pe care-l anim, studenții vin adesea cu mărturii și evocări pilduitoare. Recent, două tinere care și-au intervievat bunicile ne-au făcut cunoscute două cazuri deosebite. Una a prezentat viața și destinul unei familii cu mulți copii, dar „trecută la chiaburi” pentru că poseda 16 hectare de pământ (ar fi revenit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
despre moartea lui. Nu există nicăieri date despre dispariția sa, deși - indiferent unde a murit cineva - informația trebuia comunicată la locul de naștere. Când a murit, unde, În ce Împrejurări? Există, În schimb, o istorie orală despre personajul Coroi și evocări ale unor jurnaliști, mai vechi sau mai noi, despre acest, să-i zicem, erou popular. Coroi acționa Într-o arie largă, nu numai În locurile natale. O femeie care a relatat fuga familiei sale spre România, după ce a fost cedat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
i cultiva diferen?ele). La �nceputul secolului al XIX-lea �ns?, liberalismul politic a promovat ideea c? trebuie accelerat progresul ?tiin?ei. C?rturarii trebuie s? contribuie la maturizarea societ??îi printr-o critic? riguroas? a ordinii existente ?i prin evocarea organiz?rîi sociale de construit, iar oamenii trebuie situa?i �n noile rela?îi sociale. Saint-Simon consideră, �n 1816, c? societatea nou? va fi una industrial?, c? vechile credin?e vor dispare �n fă?a av�ntului ?tiin?elor vie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai frapante ale acestei istorii; ele nu implic? �n mod necesar rupturi temporale sau exclusivit??i intelectuale. punerea pe acela?i plan a diferitelor curente de g�ndire ?i ?coli � fapt pe care nu pu?ini �l vor socoti excesiv; evocarea c�ț mai fidel? cu puțin?? a marilor autori � ?i a altora mai pu?în mari dar care nu s�nt mai pu?în importan?i � pe care ne interzicem s?-i (moderniz?m( prea mult; echilibrul, dificil de aflat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
secolul al�XIX-lea va vedea traansform?ri ?i mai radicale dec�ț cele realizate anterior. Criză societ??ilor europene nu este deci terminat?. Trebuie s? se contribuie la maturizarea ei printr-o critic? riguroas? a ordinii existente ?i prin evocarea organiz?rîi sociale de construit. �nscriindu-?i reflexia �n cadrul unei filosofii a istoriei pe care o �mprumut? din secolul precedent, Saint-Simon insist? c?, �n societatea pe care o cheam? dup? dorin?ele sale ?i o nume?te industrial? (1816
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]