4,246 matches
-
în repetate rânduri la situații în care oamenii ajung să devină experți în amănunte nesemnificative: se lasă distrași de o multitudine de detalii și nu reușesc să se ocupe de cele câteva aspecte cu adevărat importante. Poate fi o greșeală fatală. Jack, fiul unui antreprenor/patron, a devenit director executiv al companiei când tatăl său s-a pensionat și era întotdeauna mult prea ocupat, prins în tot felul de activități, pentru a mai câștiga clienți noi și a mai inspira alți
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
Zola își propune să studieze epoca și să scrie despre modernitate. Însă dacă pentru Flaubert modernitatea este un ocean de vulgaritate, ce absoarbe omul, pentru Zola specificul sau îl constituie progresul, care este pentru om în același timp binefăcător și fatal. Mecanismul centralizator al modernității franceze duce la bun sfârșit promovarea individului. Procesele sociale de ansamblu sunt ilustrate prin destinele individuale ale personajelor reprezentative. Realităților noi le corespund tipuri noi. "Homo modernus" este definit de relația specială cu noutatea 14. Individul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de imagini generate de câteva scheme și prototipuri care converg într-o imagine fascinantă a femeii moderne 48. Pariziana preia trăsăturile mai multor mituri consacrate: ale Evei biblice, ale lui Narcis, ale lui Bonaparte, ale lui Don Juan, ale femeii fatale 49. Mecanismul mitizării prin recurgere la prototip se bazează pe procedeul simplificării: femeia pariziana este asociată cu eternul feminin 50. Pariziana este descendentă Evei biblice, care dorea mai mult decat avea, fapt simbolizat prin mărul interzis: "Eve avait l'immortalité
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sedusa. Aceasta este soarta amanților lui Michèle de Burne, ai lui Nana sau Sidonie Chèbe. Sfârșitul secolului desfășoară pe larg spectacolul fatalității feminine. Asocierea seducției, pasiunii, ardoarei și agresivității în exprimarea și impunerea dorințelor și impulsurilor distrugătoare definește arhetipul femeii fatale 54. Cruzimea femeii moderne pune sub semnul întrebării definirea tradițională a feminității, readucând bărbatul la starea de animal sau îndepărtându-l de funcții serioase, ruinând Familia și Societatea, asemeni lui Nana în românul eponim. Răutăcioasa și de o imoralitate contagioasă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dragoste, mediocritatea sau influențarea îndrăgostitului 58, falsă identitate 59 ș.a. Destinul Parizienei demitizează dragostea romantică. Maupassant surprinde într-un singur alineat dramă legăturii cu o astfel de femeie, în care raportul dominat/dominant se schimbă și demitizează vraja puterii feminine fatale 60. E.Roy-Reverzy menționează predilecția operelor realiste pentru punerea în abis și rescrierea parodica a miturilor: Fedra în La Curée, Geneză în La faute de l'abbé Mouret. Zugrăvirea acestei lumi de ființe fără contur accentuează raporturile acestui univers mitic
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
eliberat atât de târziu și presupune că acest fapt se datoreaza reputației lor internaționale de jucărie frivola. Plăcerea este marea religie a Franței, iar femeia cea care o întruchipează. Michèle Sarde constată că stereotipul femeii franceze este: femeia-pisică, femeia-copil, femeia fatală, femeia care este fermecătoare, elegantă, experimentata, senzuala. Imaginea franțuzoaicei este cea de femeie seducătoare, amorala și amantă. În imaginarul francez și internațional, notează M. Sarde [p.28], curtezana este franceză, la fel cum mama este italiană, iar femeia-tractorist sovietică. Francezele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Ami, Hatier, Paris, 1999 DÉSESQUELLES, Anne-Claire, La représentation, Ellipses, Paris, 2001 DONALDSON-EVANS, Mary, La femme (r)enfermée chez Maupassant, Nathan, Paris, 1993 DORFLÈS, Gillo, Mythes et rites d'aujourd'hui, Klincksieck, Paris, 1975 DOTTIN-ORSINI, Mirelle, Cette femme qu' ils disent fatale, Grasset, Paris, 1993 DUBOIS, Claude-Gilbert, Le mythe et le mythique, Albin Michel, Paris, 1987 DUBOIS, Claude-Gilbert, Leș modes de classification des mythes în Introduction aux méthodologies de l'Imaginaire, Ellipse, 1998 DUBOIS, Jacque, Leș romanciers du réel. De Balzac à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pas une grande maison de crédit ne se fondait, sans qu'elle apparût, avec son sac, sans qu'elle flairât l'air, attendant leș cadavres, même aux heures prospères des émissions triomphantes; car elle savait bien que la déroute était fatale, que le jour du massacre viendrait, où îl y aurait des morts à manger, des titres à ramasser pour rien dans la boue et dans le sang" [Zola, L'Argent, p.24-25]. 274 "Dans cette chasse aux débiteurs, la Méchain
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sourcils, descendaient très baș et semblaient presser amoureusement l'ovale de șa figure. Să robe de mousseline clăire, tachetée de petits pois, se répandait à plis nombreux" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.40]. Această întâlnire are toate simptomele unei întâlniri fatale, cu disperarea și singularitatea ei: "Leurs yeux se rencontrèrent. Plus îl la contemplait, plus îl sentait entre elle et lui se creuser des abîmes. Îl songeait qu'il faudrait la quitter tout à l'heure, irrévocablement, sans avoir arraché une
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
omului, scoțând la iveală efuziuni emoționale. Sufletul mistic nu se pierde; el rămâne veșnic în unitatea sufletească a personalității, fie ea anarhică (misticismul fiind activ) fie energetică (misticismul fiind ascuns, dar putând fi scos la iveală oricând). Activarea misticismului este fatală producerii vocațiilor, consideră C. Rădulescu-Motru în Vocația..., pentru că el pervertește "instinctele nobile", adică tocmai predispozițiile vocației. Pe de o parte, sufletul mistic, propriu personalității anarhice, proteice, reprezintă un moment istoric al actualizărilor energiei, pe de altă parte, el constituie structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
desăvârșirii vine tocmai din lipsa acordului deplin; munca își are necesitatea nu doar în "programul cosmic", ci și în cel omenesc, în care apare ca necesară și raportarea la ideal. Altminteri, "o lume în care întâmplările ar curge în mod fatal, fără sens și fără să se înalțe spre o perfecție, ar fi ca o mare fără fund, în care s-ar vărsa cele mai delicioase vinuri, spre veșnica lor pierdere"218. Evoluția energiei personalizate reprezintă, în planul societății, "progresul". (Din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este luată într-o formă mai concretă, ea reprezentând o clasă sau o națiune"285. Metoda acestui personalism are pretenții științifice; posibilitatea ordinii realității pe care vrea să o instituie este pusă pe seama evoluției istorice, momentele acesteia devenind, astfel, fenomene fatale. C. Rădulescu-Motru nu nesocotește o asemenea perspectivă teoretică, de vreme ce o consideră formă de tranziție către personalismul energetic, dar nici nu îngăduie fatalismul pe care ea îl propune. În capitolul "Personalism anarhic și personalism energetic" din lucrarea Personalismul energetic, locul în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
pentru a arăta că Rădulescu-Motru face din ordinea de finalitate nu doar o ordonare pasivă (în timp) a corelațiunilor energetice, ci principiul evoluției către personalitatea energetică. "Mecanismul" evoluției nu este rigid, ca determinismul prin cauzalitate, ci constructiv, neadmițând constrângerea legilor fatale; personalitatea nu semnifică o fatalitate: în esența sa, ea este libertate (o "libertate sub limite", cum ar spune Emmanuel Mounier). Finalitatea nu este decât un principiu de ordine extins de la om asupra naturii. Dacă ea ar fi dominat natura pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dilatate (litiază intrahepatică, colangita sclerozantă). Complicațiile survin la mai puțin de 5% din pacienți, cele serioase doar la 3-4 % [4]. Cea mai frecventă este angiocolita care în prezența unor CBIH dilatate cu bilă stagnantă poate fi foarte severă sau chiar fatală. Acestea sunt motivele pentru care CPTH se completează, de obicei, cu drenajul biliar extern (fig. 175) sau cu procedee de stentare percutane. Alte complicații sunt colesau hemoperitoneul, pneumotoraxul, scurgerile biliare, cu sau fără peritonită, fistulele intrahepatice, pneumotoracele, pseudoanevrismele și fistulele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92161_a_92656]
-
printre țările în care invenția fraților Lumière nu era foarte populară. Între 1900 și 1910, după consumarea interesului publicului pentru „vederile” inaugurate în mai 1896, cinematograful devine o distracție de „fundul curții” în bâlciuri. Primul film românesc de ficțiune, Amor fatal, datează din 1911. Nu existau regizori și operatori profesioniști, actorii erau cu toții împrumutați din teatru, publicul de cinema era redus numeric și lipsit de experiență. Și, poate lucrul cel mai important, cinematograful nu reprezenta în România acelui an o zonă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
este vizibil. Cazurile de membri de partid, de cadre de conducere care, mânați de parvenitism, comit abateri grave de la etica și echitatea comuniste (Desfășurarea, Directorul nos‑ tru) sau de militari comuniști care trădează regimul pe moment sub vraja unei femei-agent fatale (Alarmă în munți), aduse pe ecran între 1954 și 1956, nici nu mai intră în discuție ca subiecte de scenariu. Marea majoritate a producției acestei perioade, pentru a fi evitate riscurile ideologice ale scenariilor originale, sunt transpuneri pe ecran de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Ermitajul leningrădean, după ani de interzicere ca „opere burgheze decadente”. La un an și două luni după premiera Directorului nostru (25 martie 1955), Hrușciov atacă mitul lui Stalin la Congresul XX al PCUS. Alarmă în munți (1955) sau Prima tovarășă fatală Nici următoarea producție a Studioului Cinematografic București, Alarmă în munți, nu mai este întru totul „pe linie”, deși regizorul este deja „celebrul” Dinu Negreanu, autorul propagandei „beton” din Viața învinge și Nepoții gornistului. Spioni trimiși de puteri străine trec granița
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de inamic, Codița (Dana Comnea). În premieră, apare atracția sexuală în relația dintre El și Ea, până acum limitată la împărtășirea de idei și sentimente cu așezări de cap pe umăr. Dana Comnea, prezență întunecată și intensă, este prima tovarășă fatală a ecranului socialist. Mai mult, militarul Mihu bea peste măsură, ajungând să deconspire Codiței date secrete pe care ea le pasează „unchiului” spion Stavrescu (eternul „dușman al poporului”, Fory Etterle). Totuși, în ultima clipă, Mihu își dă seama ce- a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu un generic de film. Râpa dracului (1957) sau Sex coregrafic Schema din thrillerul amoros Râpa dracului, realizat de Jean Mihail în 1957, e previzibilă : chiaburul bătrân, urât și ticălos o hărțuiește pe frumoasa Anica (Dana Comnea, din nou femeie fatală), ea își balansează inima între vânjoșii tăietori de lemne Badale și Damian, chiaburul este pedepsit, iar lui Florinte Damian „i se ia ceața de pe ochi” în ultima secvență, când, după ce până atunci l- ar fi sfârtecat pe Badale, dintr-odată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Amintiri despre subdezvoltare, filmul cubanezului Tomás Gutiérrez Alea, a ajuns în rețeaua cinematografelor, după care a fost retras din circulație. Alături de Viață de familie, un alt film polonez, celebrul Nunta al lui Andrzej Wajda, apare pe listă pentru că prilejuiește întâlnirea fatală, într-o unică secvență, a două subiecte tabu - chinezii și rușii : Vă rugăm să eliminați din copiile filmului „Nunta” - RPP secvența din actul II, care cuprinde următoarele texte : „Chinezii se țin bine... Știi unde e China ?... Departe... chiar tare departe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Manipularea e folosită încă din faza distribuției. Mircea Albulescu în Pavel Stoian amintește izbitor de Dej. Ernest Maftei, Lazăr Vrabie, Nucu Păunescu, actori-emblemă ai filmelor din anii ’50, sunt puși acum, încărunțiți, în postură de „foști”. Dana Comnea, prima femeie fatală a ecranului românesc în anii ’50, capătă, la 40 de ani trecuți, un rol de menajeră sex- inclusive a „Tovarășului”. Astfel, se sugerează nu numai comparația realităților din anii ’50 cu cele din ’70, dar și, metaficțional, a perioadelor cinematografice
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
192, 194 Al treilea salt mortal (1980) 192 Alarmă în munți (1955) 61, 68, 72, 91-92 Aleksandr Nevski (1938) 199 Alexandra și infernul (1975) 192-193 Alo?... ați greșit numărul! (1958) 72 Amintiri despre subdezvoltare (Memorias del Subdesarrollo) (1968) 186 Amor fatal (1911) 51 Amprenta (1967) 111, 193 Amurgul fântânilor (1984) 234, 247, 285 Ana și „hoțul” (1981) 234, 243, 245 Ancheta (1980) 192 Anchetă asupra unui cetățean mai presus de orice bănuială (Indagine su un cittadino al di sopra di ogni
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
In condiții normale, prin materiile fecale se pierd cantități reduse de apă (100 ml), dar în condiții patologice (vomă, diaree) se pot pierde cantități foarte mari de apă și electroliți, care pot duce foarte repede la dezechilibre periculoase sau chiar fatale. Pierderile respiratorii sunt determinate de eliminarea vaporilor de apă prin aerul expirat. Reprezintă aproximativ 400 ml/zi și nu pot fi reduse sau crescute în mod semnificativ. Pierderile cutanate sunt reprezentate de evaporarea prin convecție la suprafața pielii (perspirație insensibilă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
puțin șapte profesori și conferențiari nu aveau studiile universitare complete, și funcționa un lector temutul aventurier Sașa Mușat, omul lui Roller, participant apoi la enigmaticul hold-up din 1959 care nu-și terminase niciodată liceul. Desigur, acolo unde greșelile puteau fi fatale în chirurgie, de pildă, sau în construcții adevărații specialiști erau păstrați în posturi, dacă nu făcuseră politică înainte de 23 august și nu proveneau din familii prea avute; ei erau însă bine încadrați de "tovarăși de încredere", chiar dacă erau și bine
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
de la cele invizibile penurie de informație, de contacte și schimb de idei, penurie de condiții materiale și ideale de creație artistică și până la cele mai elementare nevoi de încălzire și hrană. Un domeniu prea adesea uitat din analiza acestor erori fatale ale regimului este problema sistemului de învățământ și, corelativ, a perspectivelor de promovare socială: școala devine incapabilă să asigure copiilor pregătirea necesară trecerii la un nivel superior de pregătire. Nu numai admiterea în universități presupune de regulă o investiție masivă
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]