3,956 matches
-
română și confesiune română unită. provenea dintr-o celebră familie grănicerească năsăudeană. Bunicul său, Grigore Pop (n. 1762, Bichigiu - d. 1851, Năsăud), a fost primul ofițer român în Regimentul nr. 2 Românesc de Graniță de la Năsăud. Bunicul a avut patru feciori: Ion, Matei, Gavrilă și Leon, tatăl viitorului general, Leonida. Leon (n. 1797, Feldru - d. 1880, Năsăud), grănicer în sus numitul regiment, s-a căsătorit cu fiica maiorului austriac Wurzer, ofițer in acest regiment, având trei fete și un băiat - Laura
Leonida Pop () [Corola-website/Science/323526_a_324855]
-
era legată de acesta prin intermediul unei punți mobile. În interiorul incintei sunt menționați încă din anul 1850 bolovani rotunzi, care se văd și astăzi, folosiți pentru a fi aruncați peste ziduri. Există și o legendă a locului care spune că fiecare fecior înainte de nuntă trebuia să ducă un astfel de bolovan în cetate pentru a-și demonstra puterea.
Biserica Sfântul Mihail din Cisnădioara () [Corola-website/Science/323818_a_325147]
-
Regulamentului Organic (Art.3) la 12 iunie 1830 în Țara Românească și la 14 septembrie 1830 în Moldova, la București și la Iași își fac apariția primii ofițeri români îmbrăcați în noua uniforma a armatei. Ei au fost boieri și feciori de boieri primiți în corpul de comandă după "sămuirea (măsura) rangurilor boierești pe care le-au avut". Printre cei dintâi care au alergat sub steagurile oștirii românești s-au remarcat Nicolae Bălcescu, Vasile Cârlova, Nicolae Șonțu (tatăl eroului Gheorghe Șonțu
Radu Golescu () [Corola-website/Science/324290_a_325619]
-
lemn, la origine precreștine, păstrate până în prezent la secuii din Transilvania. Obiceiul, atestat și la români, a fost abandonat la mijlocul secolului al XX-lea în favoarea crucilor din piatră sau din beton. Înfățișarea stâlpilor evocă vârsta și rangul decedatului (tânăr, bătrân, fecior sau căsătorit etc.). O lucrare importantă este cea a lui Gheorghe Pavelescu "Pasărea suflet. Contribuții pentru cunoașterea cultului morților la românii din Transilvania," în Anuarul arhivei de folklor, VI, 1942, "Ethnos. Studii de etnografie și folclor", I, Sibiu, 1998. Stâlpii
Stâlp funerar () [Corola-website/Science/326576_a_327905]
-
alungarea iernii. Mai mult, se pare că drumul caruței prin sat oglindește periplul numeroșilor sași dinspre landurile germane, către Transilvania. Cu o seară înaintea Carnavalului, tinerii se întâlnesc pentru a-și confecționa măștile pentru a doua zi. Dimineața, cete de feciori mascați colindă satul călare. Personajele centrale sunt mirele și mireasa, preotul ș babele. Din alai mai fac parte acordeoniști, toboșari, trompetiști mascați. Împreună, cu toții marchează poveștile de viață, precum nunta ori înmormântarea, care au avut loc și pe durata îndelungatei
Festivalul Clătitelor () [Corola-website/Science/326672_a_328001]
-
lângă granița Timocului, despărțitoare către șerbia și Turcia”. Așadar, după noțiunile vremii, foarte departe de locurile natale. Acolo, la Zaiceri (Zaiecear) își duc existența muncind pământul. Avem motive să credem că partea orașului în care a trăit Patru Obedean cu feciorii săi va fi fost “Vlasca Mala"”-Mahalaua Românilor, cum este în orașele acestei zone. Întrezărim la Obedeni o viață grea. Familia este lovită de nenorociri. Patru se căsătorește în acel oraș cu o localnica, dar această moare după scurt timp
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
tot acolo în perioada sovietică, a fost înscris moldovean, iar certificatul său de naștere este scris în limba ucraineană. Pe când studia in liceu, mama sa, inspirată de eposul indian, a spus că, atunci când se va căsători și va avea un fecior, o să-i pună numele Oazu. Tatăl său era director de școală iar mama învățătoare în sat. Tatăl, în urma unui conflict din interiorul colectivului, a plecat în alt sat, dar numai pentru un an, și, în 1965, la 36 de ani
Oazu Nantoi () [Corola-website/Science/325159_a_326488]
-
în 26 mai 2006 inaugurează alături de primarul comunei, ing. Ilie Boiangiu, Rețeaua de apă potabilă). III. EVOLUȚIA DEMOGRAFICĂ ȘI ÎMPĂRȚIRILE ADMINISTRATIVE DE-A LUNGUL TIMPULUI 1831. Comuna Băești (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe treisprezece moși, 104 fam., 3 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Grădiștea (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
ÎMPĂRȚIRILE ADMINISTRATIVE DE-A LUNGUL TIMPULUI 1831. Comuna Băești (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe treisprezece moși, 104 fam., 3 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Grădiștea (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
fam., 3 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Grădiștea (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șapte moși, 88 fam., 29 feciori), Plasa Oltețul de Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Sus; Comuna Obislavul (moșie megieșească stăpânită de-a valma pe șase moși, 64 fam., 6 feciori) Plasa Oltețul de Sus ; Satul Străchinești - moșia Budoiu stăpânită de schitul Polovragi și moșia Străchinești stăpânită de casa polcovnicului Ioniță Străchinescu, 63 fam., 9 feciori), Plasa Oltețul de Sus. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - 1855. Comuna Băești. Plasa Oltețul de sus - 118 moșneni proprietari ( 111 birnici, 2 mazili, 3 boieri de neam, 2 fii ); Afară de acești moșteni se mai află 3 proprietari cu 3 clăcași
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
ca cei doi copii minori să nu ducă lipsă de nimic, el fiind căsătorit cu Maria Andronescu. În 2011, el a declarat: Domnul Andronescu s-a certat foarte mult cu mama lui. Ea s-a săturat de modul în care feciorul își exprimă dragostea, iar prin 2006-2007 și-a dat băiatul în judecată ca să anuleze actul prin care i-a cedat casa. Ea se plângea foarte tare de fiul ei și a declarat că este bătută de acesta. Primarul a declarat
Ion Andronescu () [Corola-website/Science/324528_a_325857]
-
hidrografica a apei Rău Alb și a afluentului sau Bărbulețu (6 km) pe o lungime de 25 Km. Pentru moșia Barbulețu prima mențiune documentara este cuprinsă în hrisovul din anul 1574 prin care voievodul Alexandru Mircea întărește lui Neagoe și feciorilor săi moșia cumpărată le la Danciu al lui Zlate în schimbul sumei de 2300 aspri. În 1597 Mihai Viteazul întărește prin hrisov domnesc lui Brașov ocina în Barbulețu partea cumpărată de la jupanița Negoslava cu 2000 de aspri și o vacă cu
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
1597 Mihai Viteazul întărește prin hrisov domnesc lui Brașov ocina în Barbulețu partea cumpărată de la jupanița Negoslava cu 2000 de aspri și o vacă cu lapte. În 1613 Radu Mihnea fiul lui Mihnea voievod întărește lui Neagu din Bărbulețu și feciorilor săi, parte de moșie din Barbulețu.Vatra satului Barbulețu a fost locuită permanent fapt confirmat și de prezența unei biserici pe terenul numit Grui ale cărei ruine se mai păstrau în secolul al XIX-lea. Biserică din sat cu hramul
Bărbulețu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324775_a_326104]
-
nu nu s-a putut cunoaște cuvintele la slavonie, fiind cuvinte șterse, am lăsat loc nescris.> Semnează:A Lupi Dascălu Slvonescu i Pisac. Vom cita un fragment din el: < Cu mila lui Dumnezeu, Io, Vladislav-Voievod și Domn a toată țara Românească, feciorul Marelui și Prea Bunului Vladislav-Voievod ( să fie vorba de un urmaș al lui Vlad țepeș?)- Dat-am Domnia mea această poruncă a Domnii mele Jupânului Vișan, Logofătul, și Popii Drăgoi cu frații lui și lui Drăgoi cu cu feciorii lui
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
țara Românească, feciorul Marelui și Prea Bunului Vladislav-Voievod ( să fie vorba de un urmaș al lui Vlad țepeș?)- Dat-am Domnia mea această poruncă a Domnii mele Jupânului Vișan, Logofătul, și Popii Drăgoi cu frații lui și lui Drăgoi cu cu feciorii lui și lui Voicu cu frații lui și lui Șerban cu frații lui și lui Dragomir cu frații lui și lui Oancea cu feciorii lui și lui Tudor cu feciorii lui câți Dumnezeu le va dărui ca să le fie moșia
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Domnii mele Jupânului Vișan, Logofătul, și Popii Drăgoi cu frații lui și lui Drăgoi cu cu feciorii lui și lui Voicu cu frații lui și lui Șerban cu frații lui și lui Dragomir cu frații lui și lui Oancea cu feciorii lui și lui Tudor cu feciorii lui câți Dumnezeu le va dărui ca să le fie moșia Unghiului de la Plescărița până la Valea Scoruș la Barghele(...) pentru că s-au înfrățit și au însoțit ( loc nescris) pentru că sunt bătrâne și drepte moșii și
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Popii Drăgoi cu frații lui și lui Drăgoi cu cu feciorii lui și lui Voicu cu frații lui și lui Șerban cu frații lui și lui Dragomir cu frații lui și lui Oancea cu feciorii lui și lui Tudor cu feciorii lui câți Dumnezeu le va dărui ca să le fie moșia Unghiului de la Plescărița până la Valea Scoruș la Barghele(...) pentru că s-au înfrățit și au însoțit ( loc nescris) pentru că sunt bătrâne și drepte moșii și de baștină și cumpărate încă în
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
moșia Unghiului de la Plescărița până la Valea Scoruș la Barghele(...) pentru că s-au înfrățit și au însoțit ( loc nescris) pentru că sunt bătrâne și drepte moșii și de baștină și cumpărate încă în zilele lui Vladislav-Voievod țepeș, stătătoare și ohabnice lor și feciorilor lor...( Vezi documentul întreg la finele monografiei). Deși documentul nu pomenește nimic despre Râca,Preotul Gheorghe Șolzănescu îl prezintă inginerului hotarnic pentru a demonstra că aceste meleaguri au aparținut comunei de la Plescărița până în Valea Scoruș. Satul era așezat pe această
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
capitala Țării Românești, o parte din locuitorii vechiului sat s-au retras la 4-5 km de vechea așezare, spre Codrul Vlăsiei. Legenda spune că printre cei plecați se află și o femeie cu numele de Visa. Ea împreună cu cei șapte feciori ai săi și cu rudele sale formau cea mai numeroasă familie din noua așezare. De aici provine denumirea de “Vișina”. În lucrarea “Legende populare din Dâmbovița” scrisă de Alexandru Nicolescu apare o altă variantă a acestei versiuni și anume că
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
versiuni și anume că Babă Visa ar fi salvat un fiu de domnitor din ghearele turcilor, ascunzându-l în grabă sub poalele fustei. Peste ani, ajungând domn, acesta nu a uitat-o pe Babă Visa și i-a dăruit ei, feciorilor și nepoților acesteia pământ dincolo de pădure, ctitorind așezare nouă, Vișina. Pe hărți mai vechi localitatea se numește Babă Visa. A doua versiune susține că numele vine de la unul dintre căpitanii lui Mihai Viteazul, pe nume Ka Vișan. Prima atestare documentara
Vișina, Dâmbovița () [Corola-website/Science/324835_a_326164]
-
a fost umflată de oameni; numai patru vorbe ar fi de ajuns în astă Sfântă Scriptură, dar ea-i așa cum îs cărțile despre bătălii, care se umflă." Menocchio transmite mesajul său de toleranță față de celelalte confesiuni: "Dumnezeu Tatăl are feluriți feciori pe care-i iubește - adică creștinii, turcii și evreii - și la toți le-a dat voința să trăiască în legea lui da’ nu se știe care o fi cea bună; de-aia zic io că, fiind născut creștin, voi a
Menocchio () [Corola-website/Science/326063_a_327392]
-
de i se rupse coșul pieptului, de parcă ar fi fost pe moarte; capul îi căzu fără vlagă pe spate și ea își înfipse mâinile în păr. Simți că își iese din minți: o prăpastie adâncă i se deschise în față. Feciorul ei era un ucigaș... omorâse pe propriul său frate. Și pe el avea să i-l ia... Nu, nu se putea să fie adevărat. Era o minciună. O minciună sfruntată, nesăbuită...”"
Pământ (roman) () [Corola-website/Science/322153_a_323482]
-
Iarnă bobocilor" (1977), "Buletin de București" (1983), "Căsătorie cu repetiție" (1985) și "Primăvară bobocilor" (1987). Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Soții Toderaș își așteaptă la gară, cu fanfara de femei, feciorul, pe viitorul agronom Ionuț. Dar tânărul nu e în mocănița, ci vine, agale, pe jos, la practica pe care Varvară i-a pretins s-o facă în cooperativa, sub șefia ei autoritara. Cel de-al treilea și ultim volet de
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
Palatul Național. Din 1997 până în prezent este angajatul Filarmonicii Naționale. Evoluează împreună cu show-balet “Fan Fart”. Anual organizează concerte de binefacere pentru copiii orfani. Căsătorit cu soția Valentina, artist emerit a Moldovei, solista ansamblului de dansuri populare “Joc”. Împreună au un fecior pe nume Victor. 1988 - Japonia, Mozambic<br> 1990 - România<br> 1991 - Cehoslovacia, Germania, Polonia, Ungaria<br> 1993 - Franta, Germania, Egipt<br> 1994 - Israel, Liban<br> 1995 - Grecia, Turcia, Italia, Spania<br> 1998 - Monte-Carlo<br> 1999 - Invitat special a festivalului «Șlagărul
Constantin Moscovici () [Corola-website/Science/327765_a_329094]