6,757 matches
-
neîntrupat al Ideii. O dată cu Dilthey, accentul este împins și mai departe, tocmai asupra celuilalt termen al raportului dintre gândire și existență. În aceste condiții, sensul devine așa cum anticipam ascendent: de la empiric la logic. Dilthey e convins că "pentru nici unul dintre filozofi, rațiunea nu este de la sine înțeleasă ca fundal al întregii corelații universale". De aceea continuă el "capacitatea acestei rațiuni de a se înstăpâni asupra realității prin puterea cugetului devine o ipoteză sau un postulat"121. Arnold Metzger apreciază că în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
axiomele alese" (neapărat necontradictorii), precum și "de ordinea pe baza căreia se derivă celelalte propoziții ale teoriei"129; ) oricum, intenția noastră actuală este doar aceea de a plasa niște accente care ni se par esențiale pentru stabilirea deosebirilor dintre cei doi filozofi or, accentuarea implică întotdeauna o inerentă îngroșare a elementului pus în evidență. Cert este că ne aflăm în fața a două situații net diferite: În cazul lui Dilthey, faptele istorice (die einzelnen historischen Tatbestände)130 sunt cele care ne conduc pas
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
cel puțin aparent 139, o contradicție majoră, dacă avem în vedere intențiile declarate ale lui Dilthey. Totodată, demersul amintit ne duce cu gândul la modelul triadic hegelian, numai că așa cum am sugerat deja când am analizat raportul dintre cei doi filozofi aici locul sintezei este luat de corelație. (În capitolul III, 4 vom reveni pe larg asupra desfășurării triadice a gândirii lui Dilthey). Corelația (Zusammenhang), concept pe care se articulează întreaga viziune a lui Dilthey, joacă tocmai rolul sintezei hegeliene, acela
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vedere al istoriei științelor, "aici începe istoricizarea științelor numite ulterior de către Dilthey Geisteswissenschaften"146. De altfel, o asemenea trimitere fusese adusă în discuție încă din 1911 de către Theobald Ziegler, care, accentuând importanța lui Dilthey în redefinirea romantismului, nota că încercarea filozofului german "de a înțelege și a explica istoria spiritului uman în integralitatea lui, precum și diversele științe ale spiritului în ansamblul lor, pornind de la profunzimea acestui spirit și de la totalitatea lui", a făcut să se vorbească și în filozofie despre "neoromantism
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care apar în succesiune și simultaneitate", idee pe care Dilthey probabil nu atât sub influența filozofiei pozitiviste, cât mai ales a spiritului științific, a scientismului din epocă o preia aproape textual de la Comte și de la Mill, ceea ce-l determină pe filozoful german ca, în raport cu ultimele taine, să adopte o atitudine care îmbină agnosticismul pozitivist cu relativismul istorist; în fine, am mai observat că predilecția pentru tipologii, manifestată programatic de către pozitiviști, și-a găsit expresia în tipurile de Weltanschauungen stabilite de Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
psihologiei pe care în Einleitung..., iar apoi în Ideen..., Dilthey va pune atâta preț în fundamentarea științelor spiritului un rol minor: ea "este subordonată, ca fiziologie cerebrală, biologiei și pentru rest sociologiei"168. Constantin Antoniade are dreptate când afirmă că filozoful francez își motivează atitudinea într-o manieră specifică "realismului naiv"169. Argumentul lui Comte sună astfel: "Printr-o necesitate neînvinsă spiritul omenesc poate observa toate fenomenele afară de ale sale proprii. Căci de cine ar fi făcută observația? Individul cugetător nu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Andrei Marga, potrivit căruia Dilthey reușește să se detașeze de "forma dezontologizantă a pozitivismului" prin promovarea "tezei identității dintre conștiință și existență"172. Un alt punct de divergență între Dilthey și Comte îl constituie ideea de progres și continuitate. Potrivit filozofului francez, istoria speciei înregistrează aceleași trei etape ca și individul în procesul de formare: stadiul credinței este asociat copilăriei, cel al metafizicii ilustrează adolescența, pentru ca abia epoca pozitivă să reprezinte maturitatea speciei umane și încununarea istoriei societății.173 În schimb
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
capcana deschisă în calea oricărei filozofii ce-și urmează de fapt vocația universalistă. Nici n-ar fi avut cum s-o evite, deoarece un asemenea drum este minat de la bun început. Căutând să scape de iluziile teologiei și ale metafizicii, filozoful francez avansează el însuși un proiect utopic, care-l trimite, în mod paradoxal, în vecinătatea romantismului.179 (La motivația "misionară" a acestui demers, precum și la accentele lui profetice bineînțeles, deloc potrivite într-un cadru pozitivist -, ne vom referi numaidecât). Mai
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și "va fi capabilă, grație superiorității ei firești, să înlocuiască filozofia teologică și metafizică, a căror unică valoare aparte constă în această universalitate"188. Ajunși aici, mai observăm că ambițiile unei Mathesis universalis sunt trădate chiar de denumirile pe care filozoful francez le dă științelor, fiindcă, având în vedere modelul scientist al fizicii pe care o socotește "știința nomotetică par excellence"189 -, Comte vorbește despre "fizica cerului" (astronomia), "a pământului" (fizica), "a ființei organice" (chimia și biologia) și despre "fizica socială
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ofensiv dincolo de limitele sale firești" și este "cuprins de ispita unei expansiuni, încercând să ia în stăpânire teritorii care prin însăși natura lor îi sunt exterioare"198. Putem spune că într-un fel, Comte cedează tentației absolutului, procedând ca orice filozof, nu precum un om de știință ce se mulțumește să evolueze într-un "univers teoretic închis" ca să cităm iarăși expresia lui Noica și are "doar sentimentul"199 sau "prezumția absolutului", în timp ce filozoful chiar vorbește despre absolut 200. Iar Comte vrea
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
fel, Comte cedează tentației absolutului, procedând ca orice filozof, nu precum un om de știință ce se mulțumește să evolueze într-un "univers teoretic închis" ca să cităm iarăși expresia lui Noica și are "doar sentimentul"199 sau "prezumția absolutului", în timp ce filozoful chiar vorbește despre absolut 200. Iar Comte vrea să ajungă la adevăr, ceea ce înseamnă cu totul altceva decât "exactitatea goală" pe care o exersează intelectul 201. Subliniem însă că dincolo de elementele dogmatice ale pozitivismului său filozoful francez nu revine totuși
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sau "prezumția absolutului", în timp ce filozoful chiar vorbește despre absolut 200. Iar Comte vrea să ajungă la adevăr, ceea ce înseamnă cu totul altceva decât "exactitatea goală" pe care o exersează intelectul 201. Subliniem însă că dincolo de elementele dogmatice ale pozitivismului său filozoful francez nu revine totuși la modelul tradițional al metafizicii transcendente, precritice. Dar chiar dacă demască falsele probleme ale filozofiei tradiționale și caută să înlăture definitiv iluziile acesteia, părintele pozitivismului nu poate rămâne străin de drama metafizicii în genere, așa cum a fost
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
la adresa catolicismului și, nu în ultimul rând, importanța celor două confesiuni creștine în conturarea unor modele mentale. Spranger socotește că protestantismul ridică "principiul conștiinței personale" la rangul de "ultimă instanță practică". De aceea, "nu întâmplător Kant a fost numit mereu filozoful protestantismului" (Eduard Spranger, Der Sinn der Voraussetzungslosigkeit in den Geisteswissenschaften, Berlin, 1929, pp. 28-29), cu toate că și aici s-ar putea aduce obiecția că normele, principiile rațiunii teoretice și practice rămân totuși pentru Kant universale și atemporale. Dincolo de rigiditatea criticismului în raport cu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o construi pe conștiința adevărului" (ibid., p. 28). De altfel, el opune tendința "umanistă", reprezentată de dialectica hegeliană, noii orientări dezvoltate "sub puternica influență a concepției etico-religioase despre sau-sau (Entweder-Oder)", pe care a promovat-o, pe latură protestantă, Kierkegaard. (Filozoful danez spunea că "numai opoziția etică este simplă și absolută; și dacă nu optăm din punct de vedere etic, așadar în mod absolut, optăm doar pentru moment și, ca atare, suntem capabili să alegem altceva în clipa imediat următoare" Søren
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
necesar să clarificăm încă de-acum semnificațiile ideii de "știință totală", care în stadiul actual al discuției ar putea stârni unele nedumeriri. Raportată la Comte, ideea unei "științe totale" poate fi interpretată în două sensuri: 1) dacă am admite că filozoful francez a fost consecvent în pozitivismul său, atunci "știința totală" ar apărea ca un ideal situat dincolo de orizontul cunoașterii obiective (a faptelor și a legilor); 2) în cazul în care acceptăm inconsecvența lui Comte, filozofiei i se atribuie și în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
întâi pe tărîm religios" (ibid., p. 271). De altfel, în ciuda caracterului pe alocuri forțat și reducționist, inerent oricărei schematizări, această paralelă între catolicism și protestantism ar merita o dezvoltare ce promite rezultate interesante; de exemplu, dacă am analiza concepțiile diverșilor filozofi prin prisma confesiunii lor religioase. Deocamdată, ea ne conduce însă spre ideea unei coordonate clasice în cazul catolicismului și a uneia romantice în ceea ce privește protestantismului. 39 Subliniind că "romantismul nu este o irupere ideologică fără antecedente" și că acesta atinge doar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
legile asociației stabilite de Aristotel (cf. ***, Dicționar enciclopedic de psihiatrie, vol. I, București, Editura Medicală, 1987, sub redacția lui Constantin Gorgos, pp. 308-309), Dilthey îi opune o psihologie de tip holist, care ne ajută să înțelegem procesele psihice, socotite de filozoful german drept factor determinant chiar în succesiunea epocilor istorice. De altfel, el subliniază fără echivoc dependența principială a cunoașterii de psihologie: "Conceptele și principiile care constituie fundamentul cunoașterii în sistemele culturale se află într-un raport de dependență cu conceptele
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Nu numai trăsăturile comportamentale contradictorii, care sunt specific romantice, explică astfel de incongruențe manifestate uneori chiar la nivel programatic -, ci și adoptarea unor forme fragmentare de expunere, care nu pot avea niciodată coerența proprie gândirii sistematice (ca în cazul unor filozofi precum Kierkegaard, Nietzsche ori Cioran, ale căror deschideri spre romantism sunt mai presus de orice îndoială vezi și supra nota 32). Ca atare, contraargumente la cutare sau cutare afirmație romantică sau despre romantici se pot aduce oricând. O dovadă în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
una dintre cele două "tradiții metodologice" (vezi și III, 4, inclusiv nota 95): Ar fi desigur o iluzie să credem că adevărul stă fără echivoc într-una sau alta din cele două poziții opuse" (op. cit., p. 52). Comentariul pe care filozoful finlandez îl face în acest context ne amintește oarecum de "ideea regulativă", despre care vorbește Schnädelbach în legătură cu Dilthey, sau de "ideea anticipată" a lui Blaga (vezi II, 2Bd și 2Bf): Există însă o poziție fundamentală, străină de posibilitatea atât a
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
în sociologia lui Comte se împletesc armonic istorismul și naturalismul", altfel spus, romantismul și pozitivismul (Recesivitatea..., II, p. 357). Același autor vorbește despre "coloritul utopic" al concepției lui Comte în legătură cu raportul dintre "viața speculativă" și cea "activă", subliniind că viziunea filozofului francez este "modelată după organizarea medievală a catolicismului" (ibid., II, p. 117), aspect asupra căruia vom reveni. În acest sens, M. Florian citează chiar din Cours de philosophie positive, adică din principala lucrare pozitivistă a lui Comte, unde autorul nu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
civilizație mai apropiată în toate privințele de copilăria omenirii" (apud M. Florian, Recesivitatea..., II, p. 117). În fine, în sprijinul aceleiași teze a dimensiunii romantice specifice pozitivismului lui Comte să mai notăm o concluzie a lui Andrei Marga, potrivit căruia filozoful francez "critică energic în punctul de plecare ceea ce revine programatic în punctul de sosire" (op. cit., p. 23). 180 C. Noica, Trei introduceri..., p. 20. 181 "Voi face deci să se vadă că ceea ce tinde, pe de o parte, să consolideze
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
oamenilor de stat baza unei practici raționale" (A. Comte apud A. Marga, op. cit., p. 18). 182 Pentru întregul context vezi supra nota 25. 183 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 36. 184 Pornind de la constatarea, discutabilă de altfel, că "pentru nici un filozof rațiunea nu este de la sine înțeleasă ca fundal al întregii corelații universale", Dilthey trage concluzia că, referindu-ne la "capacitatea rațiunii de a se înstăpâni asupra realității prin puterea cugetului", nu facem decât să avansăm "o ipoteză sau un postulat
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de idei, București, Editura Humanitas, 1990, p. 368). Dar cele trei "demersuri" ale sufletului (care constituie și pentru Dilthey punctul de plecare în "construcția lumii istorice în științele spiritului") sunt tocmai cele trei componente ale naturii umane, în funcție de predominanța cărora filozoful german stabilește tipurile de Weltanschauungen (vezi supra nota 55). De aceea credem că este oportun să extindem analiza privitoare la Dilthey pe baza sugestiilor oferite de reflecțiile lui Noica. Mai întâi observăm că pornind de la cele citate mai sus, putem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ne putem întreba: Este posibil să procedăm altfel atunci când căutăm "să raționalizăm" totalitatea, fie ea și a unor filozofii speculative? Procedând în acest mod, metafilozofia lui Dilthey nu face în fond decât "să se autoîntemeieze" (vezi IV, 2), aidoma oricărei filozofii de sine stătătoare. Ca atare, până și o Weltanschauungslehre revine la condiția de Weltanschauung, sau ca să reluăm o distincție anterioară, chiar și o teorie a cunoașterii rămâne finalmente tot o viziune metafizică. De altminteri, în următoarele capitole vom reveni pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
să se impună definitiv. Doar în sociologie, unde fenomenele supuse cercetării sunt "cele mai particulare, mai compozite și mai puternic influențate de altele", se mai operează cu metode teologice și metafizice (A. Comte, op. cit., p. 281). Așa cum observam anterior, pentru filozoful francez lucrurile stau, într-un fel, ca și pentru Hegel: cunoașterea are continuitate și se desfășoară conform unor legi stricte, care țin în fond de imanența gândirii (oricât ar vrea Comte să depindă doar de imanența faptelor), însă această evoluție
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]