5,879 matches
-
și relațiile ei cu cea culta (1982). Scrieri și culegeri de folclor: Folclor din Suceava (1959); Apă trece, pietrele rămân. Antologie de proverbe românești, cu o introducere, note și indici(1967; ediția a Il-a, revăzuta și adăugita, 1968); Izvoare folclorice și creație originală (colectiv; 1970); Cântece de dragoste și de dor. Antologie de texte populare, cu o postfața, note și bibliografie (1972); Proverbe românești - Antologie (1984). Ediții îngrijite: George Călinescu. Scrieri despre arta. Antologie, prefață, note și tablou biografic. Vol
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93311]
-
de înserare, în dumineci senine, după o săptămână plină de trudă pe hotar, în luncă sau la pădure. Era perioada în care tinerii mai răsăriți ai satului, sub inițiativa domnului învățător organizau serbări populare, unde se manifestau grupurile de dansuri folclorice, corurile vestite ale liceenilor și studenților veniți în vacanțele de vară, ansamblurile de fluierași, recitatorii de poezii patriotice și membrii echipei de teatru de amatori care amuzau cel mai mult mulțimea nelipsită de la spectacolele lor. Era vremea în care nunțile
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la examen, și-a declinat competența și, ca să fie corectă, mi-a pro pus să mă vadă și un cadru universitar. și mi l-a recomandat pe un domn Angelescu. Am fost la acest domn numai o dată cînd, în atmosfera folclorică a bucătăriei (ușile de la cămară și scaunele erau încrus tate cu motive naționale), a trebuit să scriu timp de vreo oră caracteristicile prozei lui Creangă. Am înși rat, desigur, lucrurile din manual - cu oralitatea, umorul și celelalte prostioare -, pentru ca, la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
-te pe moment că ai putea avea aripi să li te alături. La ora 8 pe strada Unirii în plin centru al orașului manifestările de deschidere a primului Festival Internațional dedicat Dunării la care erau invitați artiști, meșteri populari, ansambluri folclorice, grupuri de dansatori din toate țările ce erau traversate de Dunăre, era în toi. Ajuns cu aproape o oră mai devreme cum ne ceruseră organizatorii, pentru a ne pregăti fiecare standul de prezentare pe strada principală din oraș, avusesem tip
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
VASILE (1929-2007) PROFESOR, FOLCLORIST și ESEIST Dascăl prețuit de generații de studenți, cercetător remarcabil, reprezentant de frunte al școlii românești de folcloristică, prof. univ. dr. Vasile Adăscăliței și-a consacrat cinci decenii de „permanentă căutare“ culegerii, arhivării și investigării teatrului folcloric și a unor obiceiuri tradiționale. S-a născut la 24 aprilie 1929, în satul Florești, comuna Huruiești, județul Bacău. A urmat școala primară în comuna natală, a continuat studiile secundare la Liceul Internat „Costache Negruzzi“ din Iași (1940-1944) și la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
învățători, profesori, elevi, studenți, funcționari) a adunat peste 1600 de texte de teatru popular provenind din toate microzonele provinciei, dintre care o treime sunt imprimate pe bandă de magnetofon. Pe baza acestora prof. dr. Vasile Adăscăliței a fondat Arhiva Seminarului Folcloric al Facultății de Litere de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași și a coordonat Buletinul Societății studenților folcloriști din România. În calitate de cadru didactic universitar s-a afirmat constant ca un foarte bun specialist în domeniul folcloristicii către care simțea o
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
alte scrieri fantastice ale lui Mircea Eliade, Dan Pița a realizat un scenariu à la O mie și una de nopți ce debutează cult, calofil și evocativ, virează spre trauma politico polițistă din Pe strada Mântuleasa, apoi se scămoșează erotic folcloric (cu Selim și mătrăgune ), grotesc fellinian (vezi, ca-n Faleze de nisip, bordelul) și, în fine, parabolic, într-un final de operetă metafizică în care veșnicul Adam bate fără răspuns la poarta pierdutei Eva. Profund. Probabil că Dan Pița ar
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
într-un mod destul de artificial este un punct minus al filmului (cu atât mai mult cu cât aceste scene nu reușesc să emoționeze !). Există apoi dar aici este vorba mai degrabă despre o chestiune de gust o latură cam apăsat folclorică și puțin demonstrativă, care culminează cu scena întrecerii câmpenești între orchestra evreilor și cea a țiganilor : dacă necesitatea unei asemenea dezlănțuiri muzicale este de înțeles din rațiuni de ritm, nu este mai puțin adevărat că această pigmentare pare mai curând
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
apoi oscarizat. Ca cinema însă (prin asta înțelegând nu doar meserie, ci și un anumit panaș vizual), filmul lui Mihăileanu e mai modest. Actorii români sunt destul de terni în comparație cu restul, sătucul de la-nceput pare de carton, câteva momente sunt cam folclorice și, una peste alta, lipsește acea nebunie regizorală ce ar fi putut să ridice Trenul vieții la nivelul scenariului Mihăileanu a fost asistentul lui Ferreri. Nu se vede. R.P.R. face ordine Dacă nu s-ar fi întâmplat, povestea din Marele
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
-l consulte și să-i ajute. Adeseori, aici, se adunau prietenii intimi pentru a face lecturi din poeții de seamă sau se antrenau discuții științifice că într-un adevărat cenaclu literar-științific. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă iniția organizarea de colective folclorice de elită, care strângeau fonduri pentru bibliotecă școlară sau pentru excursiile din vară a liceului.” înscris la Scoala Politehnica din București, secția Electromecanica, în 1924, isi satisface stagiul militar în cadrul aceleeași instituții și obține gradul de sublocotenent în rezervă. Ca
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
endnote id="(1 și 46)"/>. Moses Schwarzfeld <endnote id="(80)"/> și În mai mică măsură Simeon Florea Marian <endnote id=" (2)"/> au cercetat - În a doua jumătate a secolului al XIX-lea - modul În care este reprezentat evreul În producțiile folclorice din registrul comic : În anecdote populare și, respectiv, În satire. Din păcate, În chestionarele folclorice și mitologice realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea de B.P. Hasdeu <endnote id="(32)"/> și de Nicolae Densușianu <endnote id="(56)"/> au fost inserate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Simeon Florea Marian <endnote id=" (2)"/> au cercetat - În a doua jumătate a secolului al XIX-lea - modul În care este reprezentat evreul În producțiile folclorice din registrul comic : În anecdote populare și, respectiv, În satire. Din păcate, În chestionarele folclorice și mitologice realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea de B.P. Hasdeu <endnote id="(32)"/> și de Nicolae Densușianu <endnote id="(56)"/> au fost inserate foarte puține Întrebări referitoare la evrei (omul roșu, solomonarul, jidovii sau uriașii). Ca atare, și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(3, pp. 14-15)"/>. La rândul său, folcloristul evreu Moses Schwarzfeld - În calitatea sa de prim- secretar al „Societății istorice Iuliu Barasch” - a Întocmit și publicat În 1888 un Interogatoriu (sic !) cu câteva Întrebări privind unele credințe populare și tradiții folclorice referitoare la evreii din România (<endnote id="109, p. 182)"/>. Și membrii Școlii sociologice de la București, condusă de Dimitrie Gusti, și-au propus În 1936 să facă „un studiu al comunităților religioase” din satele românești. Comunitățile confesionale nominalizate erau „ortodocși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
culegerea literaturei populare române cu privire la evrei” (art. I-7). Este un semn că intelighenția evreiască din România era interesată nu doar de cultura tradițională a evreilor din România, dar și de felul În care se oglindește „evreul real” În cultura folclorică românească. În acest spirit, Moses Schwarzfeld a publicat nu numai un „studiu etnico-psichologic” (În 1896) privind imaginea evreilor „În literatura lor populară” <endnote id="(300)"/>, dar și un „studiu de psichologie populară” (În 1892) intitulat Evreii În literatura populară română
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
precum și „imaginea lui Pedro despre Juan” cu „imaginea lui Juan despre Pedro” (<endnote id="330"/>). Înlocuind cele două personaje ale parabolei cu evreul și românul, de exemplu, vom Înțelege cât de complexă și multietajată este ecuația imagologică. Am colecționat referiri folclorice, etnologice și iconografice, oricât de umile și de, aparent, neimportante, pentru ca - prin punerea lor Împreună, ca Într-un puzzle - să obțin o imagine cât mai nuanțată, mai completă și mai bine conturată atât a „evreului real”, cât și a celui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
părerea mea, a existat un grad de toleranță religioasă și la nivel popular, care se justifică prin tipul de creștinism adoptat de români, și anume un sincretism religios foarte complex, un amestec inextricabil de mitologie păgână și creștină, un creștinism folcloric sau - cum l-a denumit Mircea Eliade - un „creștinism cosmic”. În aceste condiții culturale și cultuale, populația din spațiul românesc nu s-a situat, de regulă, pe poziții doctrinare foarte rigide, exclusiviste și, prin urmare, intolerante față de doctrinele altor religii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vechi și precise reglementări rituale, care au autoritatea legilor transmise de Dumnezeu lui Moise, fiind consemnate În Tora. De pildă : „Să nu vă rotunjiți pletele capului vostru și să nu-ți retezi colțurile bărbii” (Leviticul 19, 27). Din perspectiva creștinismului folcloric, unele legende populare românești Încearcă să explice de când și de ce au evreii astfel de obiceiuri legate de portul părului, dar - evident - personajul central al poveștii nu mai este Moise, ci Isus. Conform legendelor populare referitoare la Înviere, odată cu resurecția lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
predestinat iadului, pentru că ar fi asociat porcului (ultima motivație operează mai ales În Europa Occidentală ; <endnote id="cf. 4, pp. 119 sq."/ De aici provin apelative injurioase, de genul „jidan Împuțit” <endnote id="(vezi nota 626)"/>, dar și producții pseudo- folclorice moderne, virulent antisemite, de genul : „Jidanii, cum am dezvoltat,/ Din scârnă de câine s-au format,/ De aceea corpul le miroase greu,/ De aceea au fața scălămbată rău” <endnote id="(29)"/>. Conform „textelor poporane” românești, pentru vina de a-l
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apare această zicală În colecția de snoave populare culese de Petre Ispirescu „din gura celor ce știu multe”, În a doua jumătate a aceluiași secol XIX <endnote id="(80, p. 128)"/>. În forme aproape identice, proverbul apare și În cultura folclorică a polonezilor : „Până nu Înșală, evreul nu mănâncă micul dejun” <endnote id="(70, p. 178)"/>. Totuși, astfel de similitudini nu-l Îndreptățesc pe Moses Schwarzfeld să afirme - invocând și părerile lui Petre Ispirescu și Alexandru Odobescu - că acest proverb ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu numai perspectiva antisemită a dat naștere unor astfel de mentalități și retorici. Un tip asemănător de discurs - chiar dacă redactat În forme mai moderate - se regăsește și În textele scrise cu bună-credință, cum este un „studiu istoric, cultural, etnografic și folcloric” referitor la Evreii din Bucovina elaborat la sfârșitul secolului al XIX-lea de folcloristul bucovinean Dimitrie Dan : „Istețimea minții lor [= a evreilor] - notează autorul În 1899 - este bine cunoscută și ei sunt niște calculatori neîntrecuți, cu un spirit speculativ, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreo-român - Învinuirea că «jidanii au acaparat comerțul», asemănătoare Într-un fel cu acuzația că, de vreme ce nu puteau trăi pe uscat, «peștii au acaparat bălțile»” <endnote id="(510, p. 13)"/>. „Nu se poate afacere bună fără jidan” La rândul ei, mentalitatea folclorică a ținut În viață acest stereotip. Evreii sunt invidiați de țăranii din Maramureș - susține Gail Kligman - „pentru priceperea de a Întoarce orice târg În favoarea lor, de a nu se lăsa trași pe sfoară de nimeni, pe scurt, fiindcă sunt isteți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Olga Goldberg-Mulkiewicz a pus În evidență un fenomen similar celui din România, de apariție a clișeelor amintite În coordonatele mentalității populare poloneze. În pofida structurii ocupaționale reale a comunității evreiești din Polonia, „care includea un important grup de meseriași”, În producțiile folclorice evreul apărea - cu rare excepții - pe post de cârciumar, prăvăliaș, negustor ambulant sau cămătar. În mod evident, pentru țăranul polonez anume aceste ocupații erau mai „prezente”, mai „vizibile”. „Contactele dintre evrei și polonezi se produceau mai ales În locurile În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
comercianți și meseriași alogeni, care se așezau de regulă În orașe și târguri, cât de agricultori. Activitatea lor nu mai era complementară, ci concurentă cu cea a țăranilor români. Nemulțumirea acestora din urmă s-a manifestat inclusiv În unele producții folclorice : Că jidanii și rutenii Pripășiți p-aici Zic că-s dânșii pământenii Iar că noi și moldovenii Suntem venetici <endnote id="(419, p. 34)"/>. Țăranii din Maramureș Își exprimau nemulțumirea cam În aceiași termeni : „În Săliștea numa rumâni o fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
brutale pe care le are poporul nostru” <endnote id="(366, p. 127)"/>. Or, pentru țăranul român, „omul pe care-l latră câinii vrăjmaș e răutăcios” <endnote id="(184, p. 420)"/>. Această imagine cotidiană a devenit un loc comun În literatura folclorică din registrul comic. „De ce să mă amuz de pățania telalului [= negustorului ambulant] ovrei asupra căruia s-au năpustit cânii ?”, se Întreabă un personaj din romanul lui I. Peltz Țară bună (1936). Snoavele populare cu acest subiect au fost rescrise pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că abia a fost atins la călcâi, nu la ochi, el răspunde : - Las’ călcâi să fie, ș-apoi ? Da-i frumos ? De-ar fi fost acolo ochiul, nu l-ar fi scos ? <endnote id="(80, p. 133)"/>. În unele producții folclorice, pădurea ia locul târgului, lupul ia locul câinelui, iar licofobia evreului ia locul cinofobiei. Frica de care suferă evreul rămâne aceeași, și aceeași rămâne și naivitatea lui. Într-o snoavă populară răspândită În folclorul românesc, Pușca jidanului, Întâlnindu-se cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]