4,485 matches
-
acră, sosuri grase, maioneze cu ou, alcool, tutun, oțet), detectabile În respirație chiar la 72 de ore după ingerare. De remarcat că ceapa este digerată În stomac iar mirosul este degajat prin plămâni. În plus, s-a constatat că usturoiul frecat pe talpa picioarelor se va regăsi În respirație. -afecțiuni dentare și ale cavității bucale (carii neglijate, abcese dentare, gingivită, pungi paradontale, limbă Încărcată, amigdalită); - afecțiuni ale căilor respiratorii (laringită, sinuzită cronică, rinită, angină); -xerostomie -gură uscată după vorbire Îndelungată sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
cu cântec către sine puterile-i risipite. Viața care nu vrea să dispară și moartea care nu vrea să apară fățiș or fi ele din aceeași stofă? N-ar fi frumos dacă toate viețuitoarele s-ar reîntoarce în mare și, frecându-se tolerant unele de altele, ar eroda diferențele dintre ele până la reînfrățirea generală de protozoare? Nivelul zero al vieții, poziția de stabilitate absolută, fundul fundului, imposibilitatea ultimă a decăderii. Ehei, de n-ar fi fost fulgerele care să tulbure tihna
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
trapezium); tremat(o)- "orificiu" (cf. gr. τρήμα, -ατος s.n. "orificiu, deschidere"); trepo- "spirală" (cf. gr. τρέπω, -ειν vb. "a se întoarce, a separa; a se schimba; a răsuci): med. treponema; tribo-, -trib "frecare, zdrobire" (cf. gr.τρίβω, -ειν vb. "a freca; a zdrobi; a maltrata"): med. tribologie s.f. (cf. fr. tribologie, s.f.; en. tribology); trico-, triho-, -trih "păr" (cf. gr. θρίξ, τριχός s.f. "păr"): med. ro. tricoză s.f. (cf. fr. trichose, s.f.; en. trichosis); tripano- "burghiu, sfredel" (cf. gr. τρύπανον, -ου
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Ficățel de pasăre prăjit și învelit în feliuțe de bacon, prune uscate înmuiate, cu sâmburii scoși și umplute cu miez de nucă. Se poate înveli în slănină. Se adaugă trei roșii tăiate nufăr și umplute cu vinete coapte, tocate și frecate cu ulei și usturoi. Se fac bulete din cartofi și cașcaval, apoi un ou, făină, după care sunt făcute biluțe care se prăjesc în ulei încins. Se adaugă salată verde pentru decor, șuncă presată, mușchi filé și rondele din salam
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
dau la fiert cu apă și cu un pahar de suc de roșii. După ce au fiert, se servesc cu mămăliguță și smântână. TORT DIN CAȘCAVAL O bucată de cașcaval rotund sau pătrat se taie pe lățime în 6 felii. Se freacă spumă 100 g unt cu puțină sare, piper și Secretul Gustului. 300 g șuncă presată se taie în 4 felii, iar din feliile de cașcaval facem 2 tortulețe. Luăm o felie de cașcaval, o ungem cu puțin unt condimentat, peste
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
legăm borcanele și dăm la cămară. Această pastă se folosește ca și garnitură la carne. PASTĂ DE UNT - 200 g unt, o ceapă tocată mărunt, două lingurițe de muștar, un gălbenuș fiert, 4-5 măsline tocate și puțină verdeață tocată; se freacă bine până devine o pastă. PASTĂ DE VINETE - două vinete coapte, curățate și tocate, trei cepe curățate, tocate și călite în 100 gr. de ulei, două linguri de sos picant și sare după gust; călim ceapa cu sosul picant în
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
linguri de maioneză groasă, sare, piper și pătrunjel tocat fin. P ASTĂ PENTRU TARTINE DE POST - un pachet de margarină, o linguriță de boia dulce, 100 gr. de măsline fără sâmbure, o linguriță de Secretul Gustului, o ceapă tocată mărunt frecată cu sare, apoi clătită cu apă rece; se amestecă toate la un loc, rezultând o pastă foarte gustoasă, după care se unge pe pâine și se servește cu ceai. PASTĂ PICANTĂ C RISTINA - 2,5 kg de roșii făcute bulion
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
curăță dovleceii de coajă, se scoate miezul cu semințe, se pun în apă fierbinte cu puțină sare să fiarbă, se scurg bine și se taie felii, apoi se prepară sosul din ulei, zeamă de lămâie sau oțet și sare. Se freacă bine și se toarnă peste dovlecei, după care se toacă verdeața mărunt și se amestecă cu cana de smântână, iar la final, turnăm peste dovlecei și se dă la rece până se servește. S ALATĂ DE FASOLE (1) 500 g
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
2-3 kg, 300 g carne de vițel, 300 g carne de porc, 2 cepe, 100 g orez, un morcov, 2 ouă, o legătură de mărar, cimbru, pătrunjel, sare și piper Găina se spală, apoi se unge cu ulei și se freacă cu puțină sare și piper. Într-o cratiță, punem la călit ceapa și morcovul tocate mărunt, apoi adăugăm carnea dată prin mașina de tocat, o călim până se schimbă la culoare, dăm deoparte, punem orezul bine spălat, ouăle, sarea, piperul
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
CU PASTĂ DE PEȘTE Se aleg măsline mari, frumoase și se fierb în apă câteva clocote pentru a se mai desăra. Se crestează în lung, se scot sâmburii și se umplu cu pastă din pește conservat în ulei scurs și frecat cu unt. Se așează pe frunze de salată verde. PAPARĂ DE PEȘTE Se pun în tigaie 200 g unt, iar când este fierbinte se pun peștișorii curățați, spălați și stropiți cu puțin oțet. După ce s-au prăjit pe ambele părți
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
lăsăm să fiarbă șase - șapte minute pe o parte și pe alta. La ultimul clocot adăugăm usturoiul tăiat mărunt. Se servește pe platou cu tot cu sosul rezultat, cu decor din verdeață tocată fin. PĂSTRĂV PANÉ LA CUPTOR Un păstrăv măricel se freacă cu sare și boia, apoi se stropește cu oțet și se lasă să stea o jumătate de oră. Din două ouă, sare, pătrunjel tocat, două linguri de smântână, o lingură de făină albă, facem o maia prin care dăm peștele
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de oră. Umplutura se face călind ceapa în unt, apoi adăugăm șunca, ciupercile, călim timp de cinci minute și dăm deoparte, iar după ce s-a răcorit, adăugăm cașul tăiat, cașcavalul ras, pătrunjelul tocat și o legătură de mărar. Adăugăm gălbenușurile frecate cu puțină sare și piper, albușurile bătute spumă. Amestecăm totul bine, apoi umplem păstrăvii și-i așezăm în tavă tapetată cu unt și puțină făină. Dăm tava la cuptorul încins ( dacă ne rămâne spațiu printre pești, putem pune câteva ciuperci
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și condiment pentru pui. Le prăjim pe grătar și servim cu salată asortată și mujdei de usturoi făcut dintr-o legătură de usturoi verde, o legătură de tarhon, sare, ulei, 100 ml de smântână - batem bine cu ciocanul și apoi frecăm cu ulei ca la maioneză. La urmă, adăugăm smântâna. GOGONELE UMPLUTE Zece gogonele murate și scobite de miez, o ceapă tocată și un morcov ras, 500 gr. de carne de porc, o linguriță de boia dulce, patru linguri de orez
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
strâns și o punem la frigider pentru a se întări. RULADĂ DIN BISCUIȚI Foaia 300 g biscuiți, 150 g unt sau margarină, 150 g zahăr pudră, o lingură de cacao și 5 linguri de smântână. Biscuiții dați prin mașină se freacă cu untul, zahărul, smântâna și cacaoa, după care pe un celofan umezit se întinde foaia groasă de un deget. Crema 4 gălbenușuri se fierb cu 150 g zahăr, 150 g unt, esență și coajă de lămâie, până devine o pastă
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ml de ulei Punem făina în vasul în care frământăm, facem loc la mijloc unde punem drojdia înmuiată cu două linguri de zahăr și 100 ml din laptele călduț, după care lăsăm o jumătate de oră la crescut. Adăugăm gălbenușurile frecate cu zahăr, aromele, smântâna și untul. Începem să frământăm, adăugând câte puțin lapte călduț, până când se dezlipește aluatul de pe mână. La urmă, adăugăm câte puțin ulei și frământăm până când terminăm uleiul. Lăsăm la crescut acoperit cu un prosop, până când aluatul
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ani ca o continuă provocare", pentru că dovedea o totală lipsă de supunere și de credință religioasă, era în ochii Clarei "o femeie a secolului al XVIII-lea a cărei libertate o umplea de mirare". Această tânără, își amintește Clara, "dansa frecându-și trupul de bărbați" și se retrăgea uneori cu câte vreun băiat în budoar. Șocată la momentul acela de purtarea Odettei, Clara Malraux nu poate uita ziua în care o lăsase singură cu fratele ei. "Știau amândoi că mă aflu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
i-a depărtat buzele și dinții pentru a-și vârî limba în acel loc care crezuse că-i aparține numai ei. Acest semi-viol a umplut-o de scârbă. L-a îmbrâncit cât colo pe frate-meu, a scuipat, și-a frecat gura cu batista. Apoi a venit la mine să-mi aducă la cunoștință cele îndurate, neștiind dacă așa se făcea de obicei. Detaliile pe care mi le-a dat au trezit în mine groaza și curiozitatea; mi-a povestit cât
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
genunchi pentru a-i citi un poem compus de el și a-i adresa "minunate cuvinte de adorație". Apoi stinge lumina și cei doi se bagă în pat. Tânăra mireasă așteaptă, însă Hugo, lipsit de experiență, se mulțumește să-și frece trupul de al ei. Ba mai și pătează cămașa de noapte a soției sale. A doua zi și vreme de câteva luni, scena se repetă. Hugo nu îndrăznește s-o penetreze pe Anaïs. Se teme să nu rănească, să nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
îi unghia mea, fa ce miere, noi nu putem, ceea ce înseamnă că aici stă puterea dumnezeiască. Și sunt multe minuni pe acest pământ. Iaca, îți dau un braț de fân, hrana vacii, îți dau și găleata pentru muls vaca, poți freca fânul în găleată să faci laptele, pe care îl mănânci de la ea? Nu pot , mamă, că-i putere dumnezeiască, am zis eu, imitând-o întocmai. —Așa, mi a răspuns mama iar cei de față au ridicat a mirare din sprâncene
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
de greviști care ar fi trebuit să-l anunțe că în noaptea aceea și în multe alte nopți poate dormi liniștit, în propriul său pat. Îl scuturăm ușor de umeri, tresare speriat crezînd c-a uitat de orarul trenului, se freacă la ochi și ne răspunde laconic: "O casă cu verdeață". Apoi adoarme la loc. Evident, casele cu verdeață nu lipsesc de fel într-un sat din Alpi, la începutul lunii septembrie. Dar satul e mic, casele sunt trecute în revistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
stele noi încep a urca pe firmament, atunci da bice boilor și pornește spre casă. Așa trudește an de an, clădind capita după capita, sub cerul albastru, imaculat. Cand și când, ia câte un smoc de fan proaspăt și îl freacă între palmele bătucite pentru a simți plăcerea plevii care îl gâdilă în palme; uneori ia chiar între dinți un lujer, îl musca în doară, savurându- i gustul de țărâna și de iarbă, apoi îl scuipa ușor și bagă în buzunarul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
m-a văzut, ălălalt îmi bagă nu știu ce dracu’ în buzunar și m-ați și scos vinovat! Cel numit Cornel interveni, ușor nedumerit: — Are și omul dreptate. Dacă zice că e prezumție de nevinovăție, ce ne băgarăm noi? Lasă să se frece el cu judecătorii acolo... Așa-i, dom’le, așa-i! sări repede Aurică. Tot respectul! Uite, dom’ comisar, se întoarse el către agentul de poliție, zice și omu’ ăsta că... — Lasă, Aurică! i-o tăie polițistul. Vino tu aici cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
trihotiodistrofia. Xeroderma pigmentosum (XP), maladie ereditară autosomal recesivă, a fost descrisă clinic încă la sfârșitul sec. XIX de către dermatologii vienezi Moritz Kaposi și Ferdinand Hebra. Respectivul sindrom se caracterizează prin: hipersensibilitate la lumina solară, incidență crescută a cancerelor de piele, frec vente anomalii neurologice și îmbătrânire prematură. Încă din 1968 James E. Cleaver a comunicat că în celulele pacienților cu X.P. este dereglat sistemul de reparație al ADN prin mecanismul NER. Boala este urmarea unor mutații apărute în gena NBS1
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
unde e Cléa? Cléa are cheia!" Bun, intervine brusc bărbatul, ajunge! Chipul lui tânăr și simpatic înlemnește deodată într-o expresie solemnă. Îi dă, cu bărbia, tinerei femei un ordin. "Abluțiunile!", traduce aceasta cu un surâs slugarnic. O dezbracă, îi freacă fără menajamente fața, membrele și corpul cu un burete umed, apoi o înfășoară, așa, complet goală, într-un cearșaf și o șterge energic. Iat-o curată și îmbrăcată. După ce și-a terminat treaba, tânăra femeie ia poziție de drepți și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nu-i înțelege în general pe tinerii ăștia care nu visează decât la imagini și filmări. Surâde smerit pentru a-și atrage bunăvoința micii scorpii: "Nu-i nimic, sunt și altele de citit într-un ziar." Admiratoarea lui Heidegger tocmai freca o tigaie. Se repede în sufragerie, ia ziarul și începe să șteargă furioasă cu el fundul unsuros al tigăii: Uite ce rămâne de citit!" Și, din același elan, aruncă ziarul în cutia de gunoi. Drace, oare Dasein-ul e cel ce
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]