7,001 matches
-
Stănică era nevindecabil în a se amesteca în toate și a provoca cele mai absurde situații, ca să stea de vorbă cu toată lumea și să afle toate. - Fumați, nu e așa? întrebă Stănică, și apoi tot el răspunse: Cum să nu fumați? Se prefăcu că se caută prin buzunare, apoi se scuză: - Sunt și eu un boem în felul meu! Am crezut că am, darn-am! Însă "unchiul" meu are un tutun tare, teribil! Numai nu-i pentru domnișoare. - Și de ce să nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cel mai stins: - Cântă fata mea! G. Călinescu - Aha! va să zică, ai o fată! Mare? - Domnișoară, șopti pe ghimpi Costache, cu ochii la ușă. - Ce curioasă extincție a vocii ai dumneata! observă domnișoara de la fereastră, sărind în picioare. Se vede că fumezi prea mult. Ia deschide puțin gura. Prins prea repede cu comanda, bătrânul deschise gura, în care domnișoara privi. - De altfel, mi se pare, zise ea, că are și o iritație aamigdalelor. Nu vi se pare? Toți se strânseră în dreptul gurii
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
avut nici un accident, așa, vreo pierdere de cunoștință, dureri mari în țeastă? Prins în ușa întrebării, bătrânul mărturisi: - Ba-ba a-am căzut jos de aprindere la cap! - Ei, vezi? Să nu se mai întîmple! Trebuie să ții dietă, să nu fumezi, să nu bei alcooluri, să duci un regim descongestionant. Am să-ți dau o rețetă, dar să știi că totul depinde în primul rând de regim. De altfel, de acum încolo evită supărările, distrează-te calm, fără iritații. Ai vreo
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Costache. - Nimic, domnul meu, zise blând doctorul, decât unorganism care trebuie menajat. Eu însumi, dacă aș comite o imprudență, aș fi primejduit să fac o congestie. Deci măsură, ca să te folosești și mai departe de fizicul dumitale rezistent. - Și... să fumez n-am voie? - Nu! Bătrânul își strânse bine haina la piept și merse spre ușă, urmărit de ochii calmi ai medicului. Acolo își aduse aminte că trebuie să plătească. Felix îi spusese că doctorul ia douăzeci de lei. După mari
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
sociabil, studentul se interesă de sănătatea bătrânului, îi luă pulsul, se prefăcu a-l consulta și a rămâne foarte mulțumit. Moș Costache îl privea cu mare stimă, ascultîndu-l ca pe un oracol: - Ți-țiu dietă strictă, zise el, nici de fumat nu mai fumez. Aurica se grăbi să ofere un ceai lui Weissmann, care îl primi fără mofturi. - Sunteți cam palidă, observă studentul, ar trebui să faceți o serie de injecții cu cacodilat sau cu stricnină. Vă surmenați, sau aveți nemulțumiri
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
interesă de sănătatea bătrânului, îi luă pulsul, se prefăcu a-l consulta și a rămâne foarte mulțumit. Moș Costache îl privea cu mare stimă, ascultîndu-l ca pe un oracol: - Ți-țiu dietă strictă, zise el, nici de fumat nu mai fumez. Aurica se grăbi să ofere un ceai lui Weissmann, care îl primi fără mofturi. - Sunteți cam palidă, observă studentul, ar trebui să faceți o serie de injecții cu cacodilat sau cu stricnină. Vă surmenați, sau aveți nemulțumiri de origine sentimentală
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
furiș, pe onoarea mea. Ține dietă, se îndoapă cu doctorii, e lucru mare. Și a căzut și la eresuri. Au fost aci doi preoți, de-au făcut slujbă. - Arată mult mai bine la față, constată Pascalopol.- Și nici nu mai fumează! completă Stănică. Moș Costache părea foarte mulțumit de aprecieri și râdea ca la fotograf, simțindu-se mai sănătos când i se spunea că e sănătos. - Hei, zise Stănică, nu-l plâng eu pe moș Costache, măplîng pe mine și pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ca joc, definind elementele de baroc din structura romanului. Când Felix Sima vine în casa lui Costache Giurgiuveanu, îi găsește pe cei din clanul Tulea jucând table. Când clanul Tulea ocupă casa lui Costache Giurgiuveanu, în loc să-l ajute ei joacă, fumează și-i fac o situație imposibilă. Elementul de baroc constă în faptul că tema, eroii, conflictul, subiectul sunt structurate pe conceptul de fortuna labilis 1 exprimat prin cuvintele rostite de Costache Giurgiuveanu: "Aici nu stă nimeni", cuvinte care sunt reluate
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
diábolos trântea melancolizat câte o tumbă, zburând așa, cu boașele atîrnîndu-i, cu brațele aruncate în cruce, planând iscusit și gâdilând cu muștiucul buzele trecătorilor pe care îi îndrăgea cel mai mult, (- Na, țațo, la piculină. Sărută mumos piculina...) amuzîndu-se că fumează pipa păcii cu cei mai de treabă bucureșteni... Dedesubtul său, încolonate frumos, ca la manifestație, defilau arterele Ștefan cel Mare și Nicolae Titulescu. În stânga, Orașul Vechi, atâta cât mai era, cu alimentarele hârbuite rămase în pielea goală, cu cârciumioarele ponosite
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fie vreo lună de zile... aflasem, de la niște figuranți și gargaragii , că peste drum de blocul meu, într-un bloc, s-a mutat o putoare... Are un bărbat, mînca-i-aș treilingul lui, să-i lași în gaj damigeana: nu bea, nu fumează. Bubu îl cheamă. Dar nici de nevastă-sa putoarea, nu are grijă... ...Mă fofilez eu vreo două săptămâni după ea. Bag fente că-mi aduc când vrea mușchii mei mașina acasă și, într-o dimineață, o salt pe Netuța dintr-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
-l interpelase spumegos și răstit: - Dar ce, n-are voie omul să se căsătorească? Nu-i dați voi permisiune omului să se căsătorească?... N-are el voie să se însoare?... E cumva un păcat?... Se opune cineva?! Gărgăriță, harță care fumase la viața lui multe, nu-i suflă, bineînțeles nici un cuvânt. Îl ascultă ochi și urechi până-n crăcanele apelului de dimineață. Află deci dintr-o suflare și se convinse și el că madam Aurora avea sânii prea mari (uite-așa, cât
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din fața sa, care iradia o forță magnetică ceva de speriat, da, Gilmour, Waters, Mason și Wright, într-o singură și incredibilă mână. După concert, modest, Pinky se pierdea imediat printre cei aflați de față. Se așeza într-un colț și fuma. 211 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Cine se pricepea miraculos diabolic de precis la femei, dîndu-și seama, la fix, că tocmai deschiderea oaselor bazinului placidei și insignifiantei Gala corespundea exact idealului de spiritualitate al căpcăunului catalan și că, din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se turnă un pahar. I se turnă o sticlă. Dădu paharul peste cap. Ca prin vis, auzi: - Rar ți se-ntîmplă să mai asculți muzică atât de rafinată!... Omul acesta ori e nebun. Ori e nebun. Lui îi tremurau antebrațele, dar fumă liniștit trei țigări. Când ridică capul de pe fața de masă, să întrebe ceva despre existența (dezgustătoare) a vreunui ceas și a timpului pe care l-ar fi indicat acel ceas, observă că e singur. Când ridică, pentru a doua oară
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ne-a distribuit sfaturi nouă, celor căzuți în cursa lor de șobolani, despre felul în care ar fi trebuit să ne relaxăm și, relaxîndu-ne, să parcurgem împreună ore plăcute. Deoarece, cică-se, viața era frumoasă. ...Să nu care cumva să fumăm, că ne cauzează. Iar dacă nu am fost măcar în stare să spargem ușa de la cabină și să-l anihilăm pe descreierat, baremi să tăcem dracului, să nu mai tot urlăm ca niște disperați... Pe întreg parcursul cât ăștialalți lansau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
anotimpurilor. Cealaltă latură a Teatrului era în stăpânirea unor decoruri uriașe din placaje, a naturii dezordonate din parc, castani, iarbă, molizi și un autobuz în agonie, casare se spune oficial, care își îndeplinea ultima misiune nobilă, adică ascundea elevii să fumeze în voie! Intrarea pentru elevi se făcea prin curtea de sport mărginită cu teatrul. Acum însă a terminat jocurile copilărești, deși adesea, tentat de minge, se prindea în vârtejul amintirilor cu zbenguielile de rigoare. Singura deosebire era faptul că acum
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
de târgoveț iar soră-sa dădea ordine și ștergea praful! Legătura școlii cu familia se ținea astfel prin intermediul mamei care știa că se poate bizui pe el nu ar fi mințit-o niciodată! În pauze pleca adesea alături de colegi să fumeze. Lui îi plăcea mirosul tutunului neaprins dar mergea împreună și era solidar cu ei, în recreația mare, indiferent la urmări. Ieșeau din curtea mare a școlii, pe lângă teatru unde se afla parcul. Vedeai un autobuz casat, fără roți, fără geamuri
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
a felinarelor abia ajungea în jurul stâlpilor și o siluetă îi urmărea îndeaproape. Era diriginta fetei care a fost neplăcut surprinsă de întâlnire. Oricum ce a văzut nu i-a plăcut. Ceva a supărat-o rău. Dar ce anume? Că el fuma? Era major! Că îl ținea de braț? Se sprijinea putea cade! Că era târziu, 8 seara? Doar nu erau găini! Că au deranjat-o pe profesoară în incursiunea ei nocturnă? Tot ce se poate! Sau tinerețea lor lipsită de griji
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
atunci, că le va distruge viețile și carierele! Motivația? Pentru Ică, încălcarea regulamentului școlii în legătură cu fumatul care atunci se extindea și în afara incintei liceului. Iar pentru ea, încălcarea unei reguli simple de politețe! Nu ții de braț un bărbat, care fumează! Puteau fi o mulțime de supoziții însă dacă ne gândim nu are nici un rost sa le mai căutăm. Clasa, ca de obicei s-a împărțit în două în față cei studioși, fetele de obicei, dar nu neapărat, ascultând sfaturile prețioase
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
La un singur chioșc din cartier descoperise țigările Aroma pentru taică-său și de aceea știa atât bine de unde se luau. La lecția următoare îl ridică în picioare și cu un rânjet triumfător îi spune: - Îți voi anunța părinții că fumezi Aroma! Stani surâde și-i mărturisește profesorului: - Ai mei nu vă vor crede știu că nu suport mirosul de tutun ! Neacșu a înghițit în sec iar el a luat loc în bancă era adevărat că mergea în pauze cu băieții
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Ai mei nu vă vor crede știu că nu suport mirosul de tutun ! Neacșu a înghițit în sec iar el a luat loc în bancă era adevărat că mergea în pauze cu băieții să tragă o pipă, dar Stani nu fuma. Profesorul mizase că e băiat, știe atât de bine unde să găsească țigările Aroma atât de căutate, deci era fumător. Raționamentul unui diletant răzbunător. În sfârșit a venit vremea tezelor. Stani este hotărât, dacă nici acum nu îi dă nota
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
se simțea ca peștele în apă, dar nu consuma alcool, i-au ajuns experiențele de la recrutare și de la o nuntă, bea doar suc sau câteodată bere. Dimineața ajungeau devreme la școală aproape toți băieții, pe urmă începeau să sosească restul.... fumau o țigară cu geamurile deschise și discutau despre lecții sau le făcea Magi sinteza scriitorului din acea zi. Se apropia sfârșitul trimestrului când Stani a intrat în clasă. Geamurile erau închise și un nor greu de fum care tot sporea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
făcea Magi sinteza scriitorului din acea zi. Se apropia sfârșitul trimestrului când Stani a intrat în clasă. Geamurile erau închise și un nor greu de fum care tot sporea și îl îneca... a văzut băieții strânși în jurul unei necunoscute cum fumau de zor cu ea în frunte. Erau gălăgioși și veseli însă trebuia să apară și restul clasei. S-a repezit îngrijorat direct la ferestre, le-a deschis larg să aerisească clasa, au realizat și ei că nu puteau ascunde fata
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mai departe și ascultă comentariile savante atent dar întrebă cu naivitate: - De ce? Eu sunt dispus să le fac fără pauză! Acum este lămurit cu răbdare: - Nu se poate, după fiecare oră se face pauză pentru o țigară! - Dar eu nu fumez! sări Laur revoltat. - Pentru fumători, studenți și profesori! precizează altul. - Cum?....Profesorii ne dau voie să fumăm? În fața lor? Este uimit la culme. Așa cum arăta cu chipul prelungit de surprindere, derutat, neștiind ce să creadă, toți l-au apreciat sincer
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
fac fără pauză! Acum este lămurit cu răbdare: - Nu se poate, după fiecare oră se face pauză pentru o țigară! - Dar eu nu fumez! sări Laur revoltat. - Pentru fumători, studenți și profesori! precizează altul. - Cum?....Profesorii ne dau voie să fumăm? În fața lor? Este uimit la culme. Așa cum arăta cu chipul prelungit de surprindere, derutat, neștiind ce să creadă, toți l-au apreciat sincer în acele clipe. Deci, dacă ținea, făcea față cu succes și ca actor amator. Cristian, venit împreună
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
hotărât plecarea în acea direcție. S-au urcat în acceleratul care tocmai pornea și s- au tocmit cu nașul în tren iar dimineața, la 7,30 îi prinde la Universitate în grup compact așteptând cunoscuți unul dintre ei vroia să fumeze, dar obiceiul fumătorului, n-are foc. - Îmi permiteți să aprind și eu țigara? îl întrebă pe primul fumător întâlnit. Întâmplător, era un profesor sobru, întunecat la figură care tocmai urca scările clădirii Universității, - Nu! spuse acesta scurt. Atât a trebuit
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]