6,437 matches
-
măr 2 de Gheorghe Petrașcu, Nalbe de Nicolae Angelescu, sau Flori de măr de Aurel Băeșu florile sunt în mare măsură libere de accesoriile vieții cotidiene. Dar dincolo de ritmurile florale explicite din aceste imagini privirea ritmanalitică descoperă ritmurile întunecate ale fundalurilor, care ascund narațiuni despre alte ritmuri, implicite. Unitățile vizibile de un roz întunecat și unitățile vizibile întunecate din planul secund alnalbelor lui Grigorescu sunt urme ale grădinii năpădite de alte flori, de copaci, de frunze și insecte care trăiesc, în
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de subiect deoarece A.V. are o afinitate pentru liniile melodice, ca de altfel mai toți copiii cu sindrom Down. S-a observat faptul că muzica stimulează foarte bine pe A.V., astfel că lecțiile s-au ținut pe un fundal de muzică în surdină, ceea ce a avut un efect benefic asupra copilului. Pentru dezvoltarea vocabularului s-au utilizat în primul rând planșe cu imagini pentru suport vizual, urmând ca după ce cuvântul a fost recunoscut să fie introdus în cadrul unei propoziții
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
fenomenului natural, particulele atingeau ionosfera, stimulând electronii din plasmă. La ciocnirea electronilor cu atmosfera terestră erau emise razele de lumină. Acest experiment a adus noi informații despre efectele ionosferei în comunicațiile prin radio. Crepusculul Crepusculul este fenomenul succesiunii culorilor pe fundalul cerului la trecerea treptată de la întunericul nopții spre lumina zilei și invers de la lumina zilei la întunericul nopții. Datorită rotației Pământului în jurul axei sale avem zilnic o „eclipsă" de Soare denumită noapte, însoțită de două fenomene spectaculoase denumite crepuscule. Dacă
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
atmosfera, Soarele ar răsări și ar apune imediat, am avea o trecere bruscă de la întuneric la lumină și invers. Profităm de o trecere treptată de la lumina zilei la întunericul nopții, printr-o succesiune de culori gingașe ce se perindă pe fundalul cerului. Ziua este astfel străjuită de crepusculul de dimineață (aurora) și crepusculul de seară (amurgul), cele mai importante repere ale timpului pentru om. Cum se explică fenomenul de crepuscul? Seara și dimineața când Soarele se află sub orizontul locului, razele
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
sfârșește odată cu răsăritul Soarelui. Crepusculul de seară începe în momentul în care Soarele se află la 18° sub orizont și apar cele mai slabe stele și sfârșește la 15-20 minute după apusul Soarelui. Curcubeul Curcubeul apare vara după ploaie pe fundalul norilor plumburii și este un fenomen de o deosebită splendoare. Grecii antici considerau curcubeul drept zâmbetul zeiței Iris, menit să împace Cerul și Pământul după o gâlceavă cu tunete și fulgere. De la Iris vine și cuvântul „a iriza" adică a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
În al doilea rând, caracteristica esențială a Războiului Rece constă tocmai în faptul că el nu a fost un conflict armat, deschis, în sensul tradițional al conceptului. Războiul Rece a constat mai curând într-o extinsă cursă a înarmărilor pe fundalul unei incompatibilități ideologice ireconciliabile între doi actori angrenați într-o luptă pașnică pentru putere în sistemul internațional. Confruntări directe între trupele americane și cele sovietice nu au existat pe teritoriul nici unuia dintre cele două state. Ceea ce nu înseamnă că nu
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
în mod formal, sferele de influență europene. Însă relativa relaxare a relațiilor ruso americane nu a mers niciodată atât de departe încât să se ajungă la un acord de coexistență pașnică. În plus, această relaxare s-a produs și pe fundalul conștientizării de către SUA a angajamentului global pe care și-l asumaseră (și pe care Roosevelt se luptase atât de mult să-l evite) și a costurilor pe care le implica respectivul angajament. Această perspectivă este treptat aprofundată de eșecul Statelor Unite
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
asemenea, distribuția mărimii particulelor de KBr influențează valorile absorbanței, pentru particule peste 15 µm, valorile obținute pentru absorbanță nu sunt reale. Înregistrarea unui spectru presupune măsurarea spectrului radiației de fond, apoi măsurarea spectrului probei de studiat și scăderea background-ului (fundalului) Scăderea background-ului este un termen specific în spectroscopie când se înregistrează spectrul radiației ambientale sau al unui material de referință, apoi din acesta se scade spectrul substanței de analizat printr-un algoritm specific, astfel, datele obținute permit identificarea oricăror
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
asemenea, distribuția mărimii particulelor de KBr influențează valorile absorbanței, pentru particule peste 15 µm, valorile obținute pentru absorbanță nu sunt reale. Înregistrarea unui spectru presupune măsurarea spectrului radiației de fond, apoi măsurarea spectrului probei de studiat și scăderea background-ului (fundalului) Scăderea background-ului este un termen specific în spectroscopie când se înregistrează spectrul radiației ambientale sau al unui material de referință, apoi din acesta se scade spectrul substanței de analizat printr-un algoritm specific, astfel, datele obținute permit identificarea oricăror
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
revitaliza propriul nostru efort de reducere a zbaterii sterile ce stăpînește astăzi gîndirea filosofică. Ne-am întors la Descartes într-un prezent care e tot mai neinteligibil și din care tocmai de aceea am vrut să ieșim pentru că ) I.5. Fundalul istoric al apariției cartesianismului În secolul XVII filosofia oficială în Franța era scolastica. Inchiziția se afla pe creasta ultimului ei val de putere, astfel că pedepsea cu ardoare maximă orice “abatere” sau “greșeală” față de filosofie și teologie. După înșelătoarele izbînzi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
gîndirea deductivă va fi înlocuită de rigoarea celei inductive, spiritul începe să coboare de la idea simțită, intuiție, la cea gîndită, concept, și de aici la materie și corp. În ciuda acestei conjucturi restrictive, opresive, se conturase cu mult timp înainte, pe fundalul îndrăznelii nominalștilor medievali, o mișcare spirituală critică ce exprima nevoia omului, ca individ, de a se afirma independent de dogmă și deci împotriva ei. Era, pe de altă parte, nevoia de a depăși efectele dezastruase ale paradigmei renascentiste, eșuată în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
fiind dificil să susțină o conversație alături de ceilalți, se izolează de restul grupului și devin mai vulnerabili și predispuși atât victimizării cât și problemelor de natură psihică. Chiar dacă sunt protezați, comprehensiunea și înțelegerea limbajului verbal sunt afectate de zgomotele din fundal. Practic, contextul anterior constituie un obstacol pentru demersul constatativ, izolarea putând fi considerată o conduită specifică acestor elevi și nu o consecință a hărțuirii psihologice. În astfel de situații, se impune să analizăm prezența unor indicatori ai prezenței abuzului de la
Aspecte ale h?r?uirii psihologice ?n grupul ?colar by Nicoleta Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Science/84059_a_85384]
-
și Isus Cristos se găseau pe coline sau munți. Vârful muntelui a fost privit ca un simbol al apropierii de Dumnezeu și al dăruirii revelației în acele situații, separat de rutina vieții umane. În icoane, munții fac adeseori parte din fundal, uneori reprezentarea lor fiind redusă, deci simboli‑ că. Iată deci, cum tradiția vizuală iconografică culege și dezvoltă imageria verbală a bibliei. Un alt simbol foarte prezent în biblie este cel al templului, lăcașul întâlnirii dintre Dumnezeu și poporul său; este
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
vinului și uleiului pentru uz casnic sau pentru export. Scenele de pe vase reprezentau una din sursele principale de informa‑ re despre felul de viață al grecilor. Acestea au apărut pentru prima dată (aprox. 600 î.Cr.) în stilul ilustrării negre pe fundalul roșu, natural, al vasului. Din anul 530 î.Cr., pictorii au început să abordeze o altă tehnică, așa‑numita teh‑ oraș, familie, corporație etc., nică a ilustrării în roșu, adică tehnica opusă celei anterioare, colorând în negru fundalul, lăsând personajele în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ilustrării negre pe fundalul roșu, natural, al vasului. Din anul 530 î.Cr., pictorii au început să abordeze o altă tehnică, așa‑numita teh‑ oraș, familie, corporație etc., nică a ilustrării în roșu, adică tehnica opusă celei anterioare, colorând în negru fundalul, lăsând personajele în culoarea naturală a vasului, și pictând detaliile interne ale acestora. Și una și alta dintre metode prezentau avantaje, dar niciu‑ na nu se asemăna cu picturile realizate liber pe fundalul alb al lui lekythos, o urnă elegantă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
tehnica opusă celei anterioare, colorând în negru fundalul, lăsând personajele în culoarea naturală a vasului, și pictând detaliile interne ale acestora. Și una și alta dintre metode prezentau avantaje, dar niciu‑ na nu se asemăna cu picturile realizate liber pe fundalul alb al lui lekythos, o urnă elegantă, relativ rară, care era utilizată în scopuri funerare. Începând cu secolul al IV‑lea î.Cr, sculptori ca Scapas și Lysippus au adoptat o portretis‑ tică cu adevărat individualizată, plină de intensitate emoțională
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
în schimb romanii, în ciuda faptului că au fost mai puțin originali, au extins moștenirea greacă creând o tradiție de îmbinare durabilă a artelor greco‑romane de o mare importanță istorică 15. 1.3. Antichitatea târzie Opera de artă vine pe fundalul unei activități de creație (fantezie, studiu, înfăptuire) și se înfățișează ca un produs spiritual finit. Și de ce finit? Pentru că practic nimic nu i se mai poate adăuga. Spiritualul finit este finit în compo‑ ziție, dar fiind spiritual, este nelimitat în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și grandoarea. Generații întregi de artiști au be‑ neficiat de pe urma inovațiilor sale: compozițiile sale sunt armonioase creând o extraordinară impresie de real. Leonardo a creat modulații foarte fine ale umbrei și ale luminii, în special contururi, și în peisajele de fundal. Personajele sale exprimă o gamă largă de emoții subtil diferențiate, drame care redau grație și noblețe ca de exemplu cum întâlnim în imaginea care ne‑o prezintă pe sfânta Ana zâmbindu‑i blând Fecioarei Maria fiica ei, care‑i stă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
vieții relativ necunoscut a ajuns să se bucure de o mare faimă în special în seco‑ lul al XVIII‑lea când i s‑a atribuit un stil nuanțat fără contururi aspre și fără contraste puternice de culoare. Peisajele încețoșate din fundal și efectele subtile de lumini și umbre au conferit tablourilor sale o atmo‑ sferă extrem de delicată și au reușit să sublinieze ca‑ racterul voios‑erotic al scenelor sale mitologice. Caracteristică a acestui pictor o reprezintă frescele vaste care au fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
gingașe ale femeilor care fac ca tema spirituală a tabloului să se împletească cu dimensiunea umană. Această lucrare este poate cea mai reprezentativă: personajele fiind aproape de mărime naturală. Pictorul a creat un retablu pictat și sculptat fără nici un peisaj păstrând fundalul auriu. Cristos și Maria înveș‑ mântată în albastru domină tabloul iar figura Mariei Magdalena aflată la dreapta îmbină realismul cu sugerarea subtilă a sentimentelor. 4.9. Hieronymus Bosch - un spirit religios și moralist Ieroen van Aken (cca. 1450‑ 1516). Profund
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
Totuși, este la fel de adevărat că distanța picturii față de podea și rama sa protectoare o izolează suficient pentru a lăsa cele cinci elemente ale compoziției să plutească destul de liber în spațiu. Doar fructele și legumele de pe farfurie rămân pe o bază, fundalul negru și albastru al tabloului neoferind un astfel de suport. Firește, fiecare dintre cele cinci obiecte este prin sine însuși un centru dinamic și împreună se organizează în jurul centrului de echilibru al pânzei dreptunghiulare. Centrul de echilibru nu este indicat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pictorului. Aceste studii serioase au servit mai ales pentru a distrage privitorul de la datoria sa de a lua scena așa cum a fost redată de artist. Din moment ce însuși marele pictor le-a surghiunit pe majestățile lor într-o mică reflecție pe fundalul picturii, cine suntem noi să dăm amploare în altă parte prezenței lor? Într-o pictură, ceea ce vedem contează. A ignora faptul evident că figura prin cipală a mesajului artistului este el însuși la lucru, prezentându-se pe sine privitorului și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
cu alți centri. O pasăre rămasă în cuib nu-i același lucru cu pasărea ce-și are cuibul în copac; iar în timp ce copacul devine parte a peisajului, caracterele și funcțiile ponderilor vizuale se schimbă iarăși. Un mic peisaj desprins din fundalul unui tablou și mărit sub formă de pictură de sine stătătoare poate deveni irecognoscibil, ceea ce înseamnă că natura unui obiect poate fi definită numai în relație cu contextul în care este luată în considerare. Prin urmare, dacă lucrurile trebuie prezentate
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
îi este substanțial și caracteristic se impune fizic, ceea ce se întâmplă adesea în tradiția noastră apuseană. În consecință, spațiul pictural al unui tablou nu se oprește la ramă, ci continuă dincolo de aceasta, ceea ce nu-i de prea mare importanță atât timp cât fundalul este gol și nu penetrează adâncimea dincolo de simpla distincție fond/figură. Nici chiar foița albastră a unui portret de Holbein sau fondul auriu al unei icoane medievale nu exercită un mai puternic efect spațial. Dar când într-o pictură realistă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
deja dat. Compoziția funcționează în felul în care ne arată figura 6, constituind un sistem centric deschis, iradiind în toate direcțiile și dominat de o grilă excentrică determinată de ramă și reluată vectorial pretutindeni în pictură. Forța spațială a unui fundal de a se continua dincolo de rama tabloului este totuși slabă, pur și simplu deoarece spațiul plan abia dacă are o structură proprie. Puterea structurii unui obiect dat este decisă de abilitatea sa de a se completa perceptiv atunci când apare doar
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]