5,287 matches
-
evocă în același timp un spațiu interior nespecificat. Imaginile amintesc de arhitectura metafizică a lui deChirico și funcționează mai ales ca "decor pentru un fenomen paranoic specific" (Ades 1995: 129). În scena centrală a pânzei, ciorchinele de struguri din mâna Galei, craniul de pe masa de lângă ea și crupa unui cal văzut din spate, izolate pe un piedestal, invită, toate, la o lectură "paranoico-critică". Alte figuri de dimensiuni mai mici, plasate în diferite locuri pe pânză - fata care se vede prin arcul
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
În Impresii din Africa (1938), cu impresionante efecte de clarobscur și de perspectivă amintind de baroc, Dalí se pictează așezat în fața pânzei cu o privire sagace, de medium care încearcă să cheme în imaginația sa spiritele, cum este cel al Galei, ai cărei ochi se transformă în arcadele clădirii din spatele ei. Alte imagini invită la lecturi multiple, cum ar fi bunăoară capul unui călugăr ce se transformă, surprinzător, într-un asin (o vădită șarjă anticlericală). Caii cabrați și scenele de luptă
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
Mondialelor“ (Antena 3), iar în primăvara lui 2007 a fost documentarist al emisiunii „Replay“, difuzată zilnic pe TVR 2. Este coautor al volumului Larousse. Enciclopedia fotbalului (2002). În aprilie 2007 a fost distins cu premiul secțiunii „Editorial presă scrisă“, în cadrul Galei Premiilor Clubului Român de Presă. Buză Cei care-și imaginează - și nu-s puțini, din păcate - că ziaristul de sport e unul care numără cornerele și contabilizează șuturile la poartă ar trebui să-l cunoască pe Alin Buzărin. Pentru că și-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
de performeri, fireturile militare atîrnă pe piepturi vînjoase, care au asudat în arenă, vipuștile freamătă deasupra unor gambe care s-au încleștat cu cele ale lui Bobby Charlton sau Pele. Înălțații în grad sînt mîndri, Cornel Dinu îmbracă ținuta de gală și rostește, deloc metafizic, un „Servesc Patria“ profesional, îmbujorat în fața lui Iliescu precum un oștean prusac în fața lui Bismarck. Doamna Lipă strînge cu palma bătucită decorația și murmură înfiorată cum își va apăra țara cu arma în mînă. Suferim, ca
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
al lui George Copos, capitalistul de la UTC ajuns politician și magnat pe foamea lui Bădoi și pe stadionul Căilor Ferate. martie 2006 Există viață după Mondiale? Oare cum vom resimți tranziția de la Zidane la Bănel? Probabil că, după spectacolul de gală de la Mondiale, ne va fi foarte greu să ne uităm la niște meciuri fără cap și fără coadă. Cît timp marile vedete se duelau în Germania, forme primordiale de existență coabitau în ecosistemele autohtone. S-au reunit, au efectuat vizita
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
devenire, tradiția și societatea care trăiește prin explozii succesive și în care indivizii și ideile se urmează antitetic, fără sinteze conciliatoare." Rămâne în conducerea Vieții românești până în vara anului 1934. Apare Cartea nunții. Fragmente din roman (Casa cu molii, O gală de box, Ce are Vera noastră etc.) apăruseră anterior în Adevărul literar și artistic și România literară. Romanul răspundea unei cerințe de adaptare a prozei românești la relațiile de viață impuse de societatea modernă. "Omul și femeia de azi - spune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
alegere a unor anecdote auzite. Păcatele sulgeriului e o bună narațiune, cu o foarte studiată analiză a condițiilor agrare ale epocii (sec. XVIII). Sulgeriul Mihalache e un om viteaz, dar cu păcatele clasei lui: ușurătate erotică, lăcomie de bunurile răzeșești. GALA GALACTION Gala Galaction (*1879) are comun cu I. Agîrbiceanu, fiind și el poet, obișnuința de a pune probleme de conștiință. Ba chiar e de părere că "îndeletnicirea literară trebuie să fie prevăzătoare, dornică să instruiască pe ceilalți și să le
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de astă dată foarte suav, al unei îmbrățisări mistice. O bună nuvelă este Gloria Constantini, cu acțiunea tot lângă Dunăre, de astă dată la Corabia, în același mediu cosmopolit balcanic, eroul fiind fiul românului Tudor Fierescu și al unei turcoaice. Gala Galaction se dovedește în ultimă analiză un verist. Verga își lua lumea lui din sudul Italiei, acolo unde sângele e mai iute, ca să explice izbucnirile eroilor, Galaction îi alege printre sârbi, greci, turci, hibrizi balcano-dunăreni cu sufletul pripit și aprins
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
hibrizi balcano-dunăreni cu sufletul pripit și aprins. Constantin râvnește la cumnată-sa, găsește o comoară, își omoară fratele și cade împușcat de grăniceri când dă să fugă cu iubita. Scriitorul definește cu sau fără voie specificul zonei dunărene. Mai târziu Gala Galaction se dedică cu totul propagandei. Într-un loc se arată interesat de comunism și salută Internaționala. În Papucii lui Mahmud, mai mult parabolă decât roman, profesează un soi de religie naturală, admițând valabilitatea tuturor confesiunilor. Doctorul Taifun e o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de recepții, stă în aparatura rece și exactă. Sanatoriul funcționează în lux, tăcere și regularitate cronometrică și mai ales cu înlăturarea oricăror semne de suferință umană. Pateticul este eliminat ca impur. Decesurile se petrec în taină, mascate de recepțiile de gală. Doctorul are o musculatură facială impenetrabilă, hotărârile lui sunt sugerate politicos și iritația nu e niciodată exteriorizată. Relațiile între el și Lenore sunt diplomatice. Toată existența familială e un joc de aluzii, de subînțelesuri, de audiențe și formalități, de mici
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se apăsa umoristic, numai cu o ușoară comprimare intelectuală a unei emoții prea vibratile prin natura ei. La acest contrast se adaugă elemente lirice prin ele înseși, ca decrepitudunea autumnală, pustietatea, monotonia, caterinicile cântând pe străzi pustii, dumineca, zi de gală a micii burghezii și a servitorilor și de urât pentru intelectual. Acum "sluga" e lovită de răul veacului și în loc de a medita lamartinian pe marginea lacului, contemplă ulița: O după-amiază de duminică și soare, Cu lucrători ce iesă la plimbare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din gard până e mică trebuie cârpită" e opusă aforismului: "Graba strică treaba". Având în vedere toate acestea, atunci când cineva citează un adevăr general, putem foarte bine să acceptăm adevărul, menținându-ne în același timp opiniile. Să privim următoarele dialoguri: GALE: Lasă și tu treaba pentru o oră sau două și hai să mergem să înotăm. Ai nevoie de mișcare ca să te menții sănătos. BOB: Sunt de acord că am nevoie de mișcare ca să fiu sănătos, dar trebuie să apăr un
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
că acceptă adevărul general, dar își dezvăluie și propriile păreri. Ei nu intră în justificări lungi, cuprinzătoare, privind comportamentul lor, dar găsesc calea pentru a-l explica. Să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla cu prietenia Iui Bob și Gale, dacă Bob nu și-ar dezvălui propriile păreri, iar dialoguri ca cel care urmează ar avea loc între ei frecvent. GALE: Lasă și tu treaba pentru o oră sau două și hai să mergem să înotăm. Ai nevoie de mișcare
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
găsesc calea pentru a-l explica. Să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla cu prietenia Iui Bob și Gale, dacă Bob nu și-ar dezvălui propriile păreri, iar dialoguri ca cel care urmează ar avea loc între ei frecvent. GALE: Lasă și tu treaba pentru o oră sau două și hai să mergem să înotăm. Ai nevoie de mișcare ca să te menții sănătos. BOB: Sunt de acord că am nevoie de mișcare ca să fiu sănătos; dar nu, mulțumesc. (Acceptă adevărul
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Lasă și tu treaba pentru o oră sau două și hai să mergem să înotăm. Ai nevoie de mișcare ca să te menții sănătos. BOB: Sunt de acord că am nevoie de mișcare ca să fiu sănătos; dar nu, mulțumesc. (Acceptă adevărul. ) GALE: Ce vrei să spui cu "Nu, mulțumesc"? Ești ocupat? îmi miroase gura? Sau ce? BOB: Pur și simplu, nu, mulțumesc. Dacă cealaltă persoană încearcă să ne manipuleze, dacă într-adevăr n-avem chef să explicăm motivele, sau dacă motivele noastre
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Ilie Bădescu, Galați, 1996; Singur împotriva tuturor, îngr. Alina Ciobanu, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Christian, „În voia valurilor” de C. Nistrul, „Mișcarea”, 1912, 157, 158; Pamfil Șeicaru, „În voia valurilor”, VRP, 1916, 8; Mihail Sadoveanu, C. Stere, „Lumina”, 1918, 232; Gala Galaction, Constantin Stere, „Chemarea”, 1919, 55; Lovinescu, Critice, V, 194-196; Botez, Scrieri, 83-86, 211-217; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., II, 67-71; Ralea, Scrieri, II, 463-468, V, 21-28, 312-313, 338-344; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 118-122, 132-134, 171-176; Al. Dima, Romanul d-lui
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
din străinătate: Franța, Germania, Austria. Partea literară are o pondere mare în economia publicației. Sunt prezenți Corneliu Moldovanu (schița Întâia feministă: Lysistrata), Robert Marent - autorul rubricii „Portrete”, în care îi prezintă, din perspectiva tangențelor cu dramaturgia și arta teatrală, pe Gala Galaction, Ronetti-Roman, Nicolae Evreinoff, Henri Bernstein, Ion Marin Sadoveanu -, Cezar T. Stoika (poemul în proză Poezia murise). Mai publică Ecaterina Cerchez, Miron Grindea, Eugen Ionescu-Darzeu. Printre autorii de poezii se numără Cincinat Pavelescu (cu versuri scrise, în cea mai mare
TEATRUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290115_a_291444]
-
piese ale lui Shakespeare (Hamlet, Romeo și Julieta), Schiller (Hoții), Molière, Sofocle (Oedip rege) ș.a. Teatrul constituie subiectul a numeroase articole, precum Asupra dramaturgiei moderne (C. Săteanu), Cortina (Tudor Arghezi), Caragiale (A. Steuerman-Rodion), G. Ibrăileanu („Martira”), Jocul d-rei Marioara Voiculescu (Gala Galaction), Iașul și Caragiale (C. Alexandrescu), Arabescuri pe fruntea lui „Ali-Baba” (N. Davidescu), Două debuturi: Liciu și Penel (N. A. Bogdan). Sunt prezenți cu versuri G. Topîrceanu (Sonet teatral, Vecina, În drum, Singuri), Demostene Botez (Sonet, Sonet pluvios, Pe lac), B.
TEATRUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290111_a_291440]
-
în satul natal, în 1921 intră la Seminarul Teologic din Ismail, apoi continuă din anul următor la cel din Chișinău, pe care îl va absolvi în 1929. Urmează Facultatea de Teologie în același oraș (1929-1933), unde îi are profesori pe Gala Galaction, Nichifor Crainic, Iuliu Scriban, Ștefan Ciobanu, Vasile Radu, susținându-și licența cu o teză despre scriitorul Alexie Mateevici, pe care o va tipări în 1937. Înscris la Seminarul Pedagogic din Iași, își trece examenul de capacitate pentru învățământul secundar
ŢEPORDEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290152_a_291481]
-
George Breazul, Aron Cotruș, Gr. T. Marcu, I. D. Pietrari, Vasile Militaru, Horia Petra-Petrescu, Nichifor Crainic, I. U. Soricu, G. Tutoveanu ș.a., iar proză Ioan Agârbiceanu, Horia Petra-Petrescu (sub pseudonimul Ilie Marin), Nicolae Regman (utilizează și pseudonimele Z. Sandu, N. Păunaș), Gala Galaction. Li se alătură, cu note, recenzii sau comentarii literare și intervenții privind chestiuni confesionale, Coriolan Bărbat, Gh. Adamescu, Ion Gorun, Il. V. Felea, Ion Breazu, G. Bogdan-Duică (ciclul polemic Mici studii istorice, din 1933-1934), Dumitru Stăniloae (care întreține ani
TELEGRAFUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290123_a_291452]
-
Țara”, 1894, 267; Ce crede d. Dumitru Teleor, „Epoca”, 1897, 547; Răspunsul d-lui Teleor, „Foaia pentru toți”, 1897, 23; Seraficus [Al. Antemireanu], „Realiste”, CL, 1897, 12; Caragiale, Opere, IV, 337-341; Dimitrie Teleor, „Litere și arte”, 1903, 20; G. G. [Gala Galaction], Înmormântarea lui D. Teleor, „Luceafărul” (București), 1920, 8-9; Călinescu, Ist. lit. (1941), 526-528, Ist. lit. (1982), 594-597; Cosco, Bunica, 299-304; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1944, 135-144; Straje, Dicț. pseud., 710-711; Dicț. lit. 1900, 844-845; Piru, Ist. lit.
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
editoriale de referință, aniversări și alt gen de evenimente care au provocat meditația autorului asupra literaturii și asupra criticii. Cele două secțiuni ale cărții ilustrează aceste două planuri ale „privirii în imediat”. Prima parte conține comentarii aplicate unor scrieri de Gala Galaction, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, F. Aderca, Ionel Teodoreanu, V. Voiculescu, Zaharia Stancu, Eugen Barbu, Radu Stanca, Ion Vlasiu. Interpretul manifestă o egală disponibilitate în ce privește genurile, iar lecturile sale dezvoltă ipoteze de lucru ingenioase, din perspective analitice noi, cel puțin
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
recuperează, fără a o epuiza, foiletonistica sa din anii ’70-’80. Multe comentarii își păstrează peste timp prospețimea și transparența, obiectivitatea și rigoarea. SCRIERI: Apropierea de imaginar, Cluj-Napoca, 1988; Umanități și valori, Cluj-Napoca, 2000; Ora cărților deschise, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Gala Galaction, Sub feeria lunii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1974. Repere bibliografice: Rigori ale sintezei, LCF, 1974, 3; Constantin Hârlav, Galaction, călător, TR, 1975, 18; Mihăilescu, Conceptul II, 162; Constantin Cubleșan, Recitirea textelor literare, ST, 1989, 2; Valentin Ciucă, „Apropierea de imaginar
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
lui Ștefan cel Mare, renunțând, însă, din lipsă de izvoare istorice. Urmează apoi cursurile Liceului Național din Iași, iar la București studiază dreptul. Debutează în revista bucureșteană Dracu în 1897. * În 1898 începe să colaboreze la foaia Viața nouă alături de Gala Galaction, N.D. Cocea, Tudor Arghezi ș.a., semnând cu numele său, dar și cu pseudonimul M.S. Cobuz. * Se stabilește la București, în 1904, se căsătorește, și va avea unsprezece copii. În același an are loc debutul editorial cu patru volume deodată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
social-democrate, devenit o amenințare din ce în ce mai evident la adresa statelor democrate, inclusiv a României: „Comunismul - arăta Bacalbașa în mai 1927 - se manifestă pretutindeni ca o agentură a imperialismului rusesc de culoare roșie“ pregătind „hegemonia rusească asupra lumii.“30 18 studiu introductiv 27. Gala Galaction, Jurnal, vol. II, ediție îngrijită de Teodor Vârgolici, Ed. Minerva, 1977, p. 231. 28. Constantin Bacalbașa, „Să fim tari“, Universul, an. XLIV, nr. 64, 18 martie 1926, p. 1. 29. C. Bacalbașa, „Naționalism și democrație. Ce este fascismul?“, Universul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]