4,049 matches
-
între cerințele utilizatorilor și implementarea aplicațiilor cerute există un decalaj ce variază, în general, de la doi la cinci ani. În al doilea rând, apariția și extinderea utilizării unor echipamente puternice, pe care se poate executa programe cu o interfață prietenoasă, generalizarea limbajelor de interogare a bazelor de date, a instrumentelor pentru analiza datelor au adus la îndemâna utilizatorilor instrumente care, în trecut, pentru a fi create și puse în funcțiune, necesitau un imens volum de timp și bani. Utilizatorii au acces nu
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
trebuie să ocupe un loc de același rang în politica economică a statului, dar și în sfera de cuprindere a marketingului. Pentru a opera cu servicii, pentru a le perfecționa în cadrul societăților comerciale sau al instituțiilor publice, studiile teoretice și generalizarea practică sunt încă în fază incipientă. Diversitatea și amplificarea continuă a cererii pentru servicii și organizarea lor în cadrul societăților comerciale sau al altor furnizori (regii, instituții publice, organizații nonprofit) impun o bună categorisire, sistematizare, definire și delimitare a multitudinii formelor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
permanență starea de incertitudine dată de comportamentul celor ce participă la realizarea lui, personalul ofertantului și clientul consumator, situație care impune cunoașterea și analiza relațiilor mereu schimbătoare între componentele serviciului. Cercetarea pieței serviciilor și a consumului lor a permis unele generalizări, care s-au concretizat și în norme standardizate ce dau un cadru unitar de abordare și interpretare a modului de manifestare a interacțiunii cerere-ofertă-consum, în vederea stabilirii unor măsuri și acțiuni de eficientizare în afirmarea serviciilor. Conceptul modern în managementul calității
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
autonom. Pasajul următor surprinde foarte bine această dificultate a cercetării socialului și simplificarea pe care orice propoziție de cunoaștere socială o presupune: „Poți avea un miliard de reguli care să se refere la același fenomen, și nu poți obține o generalizare din ele. Asta este ceea ce trebuie să se înțeleagă atunci când se spune că un sistem poate fi înțeles doar printr-un model la fel de complex ca însuși sistemul...” 1. Faptul că un model care să surprindă în întregime relațiile complexe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
din scrierile metodologice ale lui Max Weber. Acesta respinge atât poziția pozitivismului, care susținea comunalitatea scopurilor cognitive ale științelor naturale și ale celor istorice, cât și a istoricismului, care afirma că spațiul culturii și al spiritului nu se pretează la generalizări bazate pe regularități ale acțiunilor umane. Pentru sociologul german, diferențele dintre științele naturale și cele istorice apar ca urmare a intereselor și finalităților cognitive diferite ale cercetătorilor, și nu din cauza metodelor diferite folosite sau aplicabile în cele două categorii de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
două categorii de științe. Științele naturale sunt interesate în formularea de legi abstracte, generalizate din regularitățile evenimentelor naturale. Stabilirea regularităților însă „nu constituie un scop, ci un mijloc al cunoașterii”3. Cercetătorul din științele sociale poate fi interesat să formuleze generalizări abstracte din mulțimea de comportamente umane, dar și - sau îndeosebi - de caracteristicile actorilor, motivațiile și valorile lor, de sensurile și înțelesurile pe care le atribuie acțiunilor lor. „Dacă are sens să aducem la o formulă «legică» o regularitate familiară de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
eșantion. Există două tipuri de inferențe pe care analistul trebuie să le facă. Primele se referă la estimarea structurii factoriale latente (estimarea saturațiilor factoriale pentru identificarea dimensiunilor latente și estimarea scorurilor factoriale pentru construcția scalelor factoriale). Celelalte se referă la generalizarea estimatelor obținute prin analiză la nivelul întregii populații. Primul tip de inferențe este unul ce ține de logica fenomenului studiat, cel de-al doilea este unul statistic. Discuția de până aici s-a referit la prima problemă. Cea de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de exemplu, fie prin împărțirea eșantionului în două și compararea rezultatelor pentru cele două eșantioane, fie prin folosirea unui alt eșantion extras din aceeași populație. Analiza factorială confirmatorie s-a dezvoltat substanțial în ultimii treizeci de ani, ca și o generalizare a acesteia, modelele structurii de covarianță (LISREL). Pentru lecturi ulterioare pe această temă, recomandăm Scott Long, 1983 a și b, Jöreskog, Sörbom 1996. Procedura Factor în SPSS 10.1tc "Procedura Factor în SPSS 10.1" Pachetul statistic SPSS conține un
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
un număr întreg pozitiv, din suma puterilor de ordinul r ale diferențelor dintre obiecte măsurate pentru variabilele Xk, k=1,..., p. Distanța euclidiană este un caz particular al distanței Minkovski pentru r=2. Distanța putere este o altă formă de generalizare a distanței euclidiene, dată de rădăcina de ordinul t din suma puterilor de ordinul r ale diferențelor dintre obiecte măsurate pentru variabilele Xk, k=1,..., p, unde t și r sunt numere întregi pozitive. Distanța Minkovski este un caz particular
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
variabilele Xk, k=1,..., p, unde t și r sunt numere întregi pozitive. Distanța Minkovski este un caz particular al distanței putere, când t=r, iar distanța euclidiană este cazul său particular pentru t=r=2. Distanța Mahalanobis este o generalizare care încorporează standardizarea variabilelor și ajustează intercorelațiile dintre variabile. Această distanță este importantă, pentru că rezolvă două dintre problemele analizei de grupare, și anume lipsa de unitate a scalelor pe care sunt măsurate variabilele și supraponderarea unui anumit set de variabile
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
importantă în estimarea similarității dintre două obiecte ca și prezența altor însușiri. Rămâne la latitudinea cercetătorului să decidă semnificația absenței unor însușiri și să decidă ce măsură de similaritate va folosi în algoritmul de grupare. Coeficientul lui Gower este o generalizare a coeficientului lui Jaccard. În calculul său este folosită o funcție-pondere pentru a elimina din calcul situațiile de concordanță negativă (lipsa însușirii în cazul ambelor obiecte) și situațiile în care obiectele nu sunt comparabile, din cauza variabilelor după care se compară
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
reprezentări ale aceluiași spațiu și ar trebui să fie similare. Rezultatele pot fi validate, ca în cazul altor metode de interdependență, prin divizarea eșantionului și repetarea analizei pentru subeșantioane sau prin folosirea mai multor eșantioane. În cazul analizei de corespondență, generalizarea rezultatelor va ține cont de măsura în care rezultatele analizei sunt dependente de o categorie sau alta dintre cele două seturi de categorii intrate în analiză. Scopul este acela de a identifica acele categorii importante pentru structura datelor. Procedura Correspondence
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
gimnaste la testările efectuate au evidențiat nivelul de pregătire artistică a gimnastelor de categoria „junioare IV - nivelul I”. Acestea pot crea o imagine asupra eficienței utilizării mijloacelor pregătirii artistice în antrenamentul gimnastelor. I.5. Ipotezele cercetării constatative Analiza teoretică și generalizarea datelor literaturii de specialitate, realizate în cercetarea de față ne demonstrează că aplicarea structurii și conținutului unor modele de pregătire artistică în antrenamentul gimnastelor nu a constituit un domeniu de interes pentru specialiști, astfel încât a devenit premisa de bază și
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
cognitive de la bombardamentul informațional. * Dau sens situațiilor: în absența imaginii de ansamblu, ne ajută să umplem cu ușurință golurile. * Sunt hărți mentale, stocuri de informație codificată, "scurtături" în procesul cognitiv, poze și formule. * Pot fi pozitive, negative sau neutre. * Sunt generalizări despre grupuri de persoane și, în consecință, și desire persoanele individuale care fac parte din grupurile respective. * Se modifică în timp, din rațiuni dintre cele mai diverse. În viața de zi cu zi, stereotipurile ne pot ajuta ca, într-un
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și plebei urbane, fără nici un dumnezeu, o populație de muncitori-consumatori deveniți interschimbabili; aceasta, după ce social și mental aceștia ar fi fost "standardizați" printr-o politică de alfabetizare pe scară mare, sarcină ce-i revenea statului. Argumentarea este puțin discutabilă în generalizarea sa extremă. Nimeni nu se îndoiește că revoluția industrială făcea pereche cu căutarea rațională a eficacității, că încuraja "folosirea unui idiom general și neutru pentru a specifica totodată și scopurile și faptele"133, și că acest idiom a corespuns cu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a muncii", Industriale desigur, și că "secretul" său se află acolo unde, în virtutea unei necesități generate chiar de fenomenul industrializării, "întreaga societate a fost supusă unei înalte industrializări ce ar fi avut nevoie de suportul societății politice"136. Ca orice generalizări care ezită între istorie și teorie abstractă, și aceasta este contrazisă de prea multe realități. Ar fi mai cuminte să admitem că, dacă procesul trecerii societăților agrare la societăți in-dustriale intervine într-o formă indirectă în emergența naționalismelor moderne, el
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ce o folosesc în mod curent și ai căror compatrioți se mîndresc că sînt. În afară de aceasta, referitor la formarea și difuzarea sa progresivă, se cuvine să spunem din nou că apariția sa se datorează destul de puțin statului de pînă la generalizarea serviciului militar și a școlilor primare publice. Faptul este demonstrat de exemplul periferiilor francofone ce au scăpat de sub autoritatea puterii centrale franceze. Astfel, Savoia se situează în avangarda francofoniei cu toate că a fost supusă pînă în 1860 unei dinastii piemonteze și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
echivalau cu execuțiile capitale: Carol IV al Spaniei în 1808, Gustave IV Adolphe al Suediei în 1809, și mulți alții încă alungați ca niște simpli servitori, cu o dezinvoltură napoleoniană. Aceasta semnala deja o stare de spirit revoluționară în plină generalizare. Remarcabil este totuși faptul că inventarea de către francezi a principiului de legitimitate al națiunii suverane, principiu valabil și astăzi, s-a produs încă înainte de căderea capetelor încoronate. Calea s-a deschis cu ușurință: nu este altă soluție decît de a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de miliție supusă unor perioade de serviciu scurte dar repetate, în cea mai mare parte a țărilor europene se vor dezvolta sisteme de înrolare analoage, cel puțin acolo unde acestea nu existau deja, cum ar fi în Prusia de după 1733. Generalizarea acestei constrîngeri modifică complet relația pe care cea mai mare parte a populațiilor o au cu războiul, cu armata și cu Statul. Aceasta, comparativ cu secolul al XVIII-lea cînd războiul se potolise iar aparatul militar de stat reprezenta pentru
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
secol și jumătate înainte de a fi cu adevărat accesibilă maselor. Totuși, obiectivul propus avea mai curînd valabilitate te-oretică. În practică, reconvertirea lingvistică a tinerilor francezi, în special 195 a celor din zonele meridionale, se va intensifica abia în 1837 odată cu generalizarea școlilor comunale inițiate de Guizot, și apoi prin școlile laice, publice și univer-sale ale celei de-a Treia Republici. Intenția noastră nu este aceea de a ironiza bunele intenții ale politicii școlare desfășurate în secolul al XIX-lea în Franța
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
hibridă a antrenamentelor naționaliste care, în secolul al XIX-lea, ca și în secolul al XX-lea, contrazic regulile. Explo-ratorului dezarmat astfel nu-i rămîne altceva de făcut în acest caz decît să se întoarcă la munca, mai modestă, a generalizărilor abstracte, cum este și cazul lui Andreas Kappeler, John Plamenatz sau Miroslav Hroch. Fără a adera la dezbaterea academică ce opune concepți-ile lui Herder sau ale lui Renan, Kappeler distinge trei tipuri ale naționalismului etnocultural. În primul rînd se referă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cazul comunităților cu adevărat istorice ale Catalaniei, Țărilor basce sau Galiciei 404, factorul de diferențiere socială și culturală legată de particularismul lor lingvistic. Astfel, între 1977 și 1985 s-au creat nouăsprezece comunități autonome care cuprind întreg teritoriul spaniol. Această generalizare răspunde promisiunii de liniștire a situației, întru-cît permite plasarea, în mod formal, pe același plan, a generalității catalane, cu "comunitatea autonomă a Madridului", de exemplu, formată în 1983 printr-un soi de mimetism devenit obligatoriu. Pe deasupra, aproape toate aceste comunități
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
un conflict, el se scinda În două sau mai multe subgrupuri care deveneau, fiecare, noi centre de activitate politică”. Din păcate, autorul nu oferă nici un fel de explicație suplimentară și, prin urmare, se poate spune că este vorba despre o generalizare pornind de la exemplul specific al Comitetului Național Român. În continuare, autorul apreciază că această lipsă de unitate a avut efecte mai degrabă pozitive decît negative. La rîndul său, Eva Behring contestă această ipoteză, accentuînd faptul că nici spațiul geografic și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
felul lor de viață, viața lor culturală, aspirațiile lor și posibilitățile lor de viitor”. Așa cum se recunoaște Întotdeauna, orice afirmație despre America ori Canada trebuie Însoțită, numaidecît, de o precizare cu valoare de ipoteză și cu grija de evitare a generalizărilor. Despre românii americani nu trebuie vorbit altfel. Oricînd se poate pretinde că primul „străin” care a pus piciorul pe un țărm al Lumii Noi a fost un român. Oricum, românii au „descoperit” America mai Întîi pe o hartă, ajungînd acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nimic temeinic” (p. 233). În alte articole, Monica Lovinescu identifică existența unei cezuri Între generația tînără care Încearcă să se opună conformismului și scriitorii consacrați și promovați de regim. În acest sens, unele evenimente, precum Primăvara de la Praga, au permis „generalizarea curajului” scriitorilor tineri din România care au solicitat suprimarea cenzurii Într-o ședință publică, dar aceasta nu a fost nimic altceva decît Însușirea aceluiași limbaj folosit de șeful statului care prin condamnarea intervenției sovietice a deviat de la politica externă sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]