4,122 matches
-
interior să probeze faptul că este În stare să-și țină În frîu nu numai dorințele, ci și iscusințele. * „Omul nu are prieten mai bun și dușman mai rău decît pe sine.” (J. Lubbock) Pentru că „eul” propriu Îți primește cu generozitate și discreție orice confesiune prin care dorești să te detensionezi, Însă cînd el a Învățat să se respecte nu mai admite nici un compromis la adresa lui. * „Cel care nu le știe Încotro se Îndreaptă va ajunge cel mai departe.” (F. Jünger) Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vom putea cunoaște ce Însemnă efectele riscului, care Își are contribuția lui În procesul maturizării psihice. * „Nu fi rău din bunătate!” (B. Gracian) Acest lucru se Întîmplă, atunci cînd „bunătatea” nu este folosită cu responsabilitate, cînd, de exemplu, indulgența și generozitatea nu sînt aplicate cu discernămînt, adică pentru oameni care pe moment le merită. Folosirea nejudicioasă a bunătății poate fi o dovadă a incapacității de a diferenția „calitatea” de „superficialitate” În comportamentul semenilor, sau poate fi dovada dorinței celui În cauză
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
și Împărat, i s-a prezentat o fată de lîngă Pisa, păroasă și zburlită, pe care maică-sa spunea că a născut-o astfel din cauza unei icoane a sfîntului Ioan Botezătorul, ce-i atîrna deasupra patului”. * „Dorința e lipsită de generozitate.” (Emile Faguet) Într-adevăr, cu cît „dorința” e mai puternică, cu atît devine mai exclusivistă, impunîndu-ți un anumit tip de comportament: cînd, de exemplu, cineva este Înflăcărat de dorința răutăcioasă de a arăta ridicolul din comportamentul cuiva, Își dezvăluie, de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de plăcere, așa cum „tristețea” este resimțită ca o stare de insatisfacție, Însă este adevărat că numai contrastele sînt acele care reînnoiesc stările noastre sufletești. Chiar aceeași trăire se nuanțează, În funcție de obiectul la care se raportează (ex: există o plăcere a generozității, sau a zgîrceniei; o plăcere a ambiției, sau a diferenței și a delăsării etc.). * „Analiza este uneori un mijloc de a te dezgusta În detaliu ceea ce era suportabil În ansamblu.” (Paul Valéry) CÎnd este vorba de analiza propriului fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cu cel mai prejos decît tine poți trage un folos: „Dacă știi să-l citești, fiecare om e o carte” (Th. Carlyle); „În orice om este o scînteie pe care cenușa nu o poate acoperi” (V. Hugo); „CÎtă frumusețe, cîtă generozitate și noblețe sufletească stau ascunse chiar și În firea celor mai umile făpturi omenești.” (V.G. Belinski); „A spune că omul este un amestec de slăbiciune și putere, de lumină și orbire, de micime și grandoare, nu Înseamnă a-i face
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-i găsești oul.” (N. Iorga) Același lucru Îl pățește și „Îngîmfatul”, Însă În sens invers: ne atrage atenția asupra defectelor lui. * Una din frumusețile „științei psihologiei” constă În numeroasele alternative explicative pe care le oferă. Iată un exemplu, referitor la „generozitate”, care devine o atitudine interesantă cînd știm să-i sesizăm diferitele motivații: „Ceea ce numim generozitate nu este, de cele mai multe ori, decît vanitatea de a da, care ne place mai mult decît ceea ce dăm” (La Rochefoucauld). Același mare filosof al moralei
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ne atrage atenția asupra defectelor lui. * Una din frumusețile „științei psihologiei” constă În numeroasele alternative explicative pe care le oferă. Iată un exemplu, referitor la „generozitate”, care devine o atitudine interesantă cînd știm să-i sesizăm diferitele motivații: „Ceea ce numim generozitate nu este, de cele mai multe ori, decît vanitatea de a da, care ne place mai mult decît ceea ce dăm” (La Rochefoucauld). Același mare filosof al moralei remarcă: „Deplîngem adesea nenorocirile dușmanilor noștri mai mult din orgoliu decît din bunătate; le dăm
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ipoteză ne duce cu gândul la o formulare subtilă, ironică, a aceluiași autor, care sugerează că această văduvă ar fi avut o serie de relații intime cu viitorul rege sau cu unul dintre slujitorii săi și poate de aici și generozitatea sa. Tindem să acceptăm a doua variantă, pentru că regele Carol al II-lea a rămas cunoscut în istorie, alături de vărul său Ludovic al XIV-lea, pentru numărul mare de amante. Copleșit de situație, a trebuit să accepte oferta de a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
pentru toate binefacerile dăruite nouă. Să ne aducem aminte de toate darurile pe care le primim, de viața care ni s-a dat, de talanții cu care am fost înzestrați, de câte păcate ne-au fost iertate și cu câtă generozitate revarsă darurile cele bogate asupra noastră. Ca răspuns la toate acestea, inima noastră înalță rugăciuni de mulțumire și gurile noastre vor grăi ca și psalmistul: „Binecuvintează, suflete al meu pe Domnul și nu uita toate bunătățile Lui. Pe Cel ce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de frumusețe care ține cu prioritate de educație și vine odată cu educația. Ea dă seamă asupra calității omenești a unei persoane. În principiu, un suflet frumos, un caracter frumos, un comportament frumos se caracterizează printr-o serie de trăsături precum: generozitatea, integritatea, principialitatea, sinceritatea, optimismul, hărnicia, bunătatea, răbdarea, tandrețea, responsabilitatea, consecvența, seriozitatea, candoarea, dărnicia, disponibilitatea, îngăduința, altruismul, sacrificiul de sine, bunăvoința, onestitatea, cinstea, simplitatea, demnitatea, autoexigența, căldura sufletească, discreția, spiritul încurajator, susținător, grijuliu, atent cu problemele celor aflați în criză (existențială
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
se cuvine totul. Pentru ei, ca și pentru narcisiști cu care seamănă foarte mult -, ceilalți nu sunt decât niște pioni care îi ajută sau le fac rău. Sunt foarte dificili. Egoiștii sunt ușor de recunoscut datorită lipsei lor crase de generozitate. Adună totul numai pentru ei, nu se gândesc decât la propriul interes, sunt individualiști, creându-și convingerea că în viață nu putem trăi altfel decât în acest fel. Fiecare trage pentru sine, iar cel care face altfel, ori este naiv
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
agresor și totodată să dezvoltăm sentimente, gânduri și comportamente pozitive față de acesta (idem, p. 52). În esență, iertarea este un dar, ales liber, fără a impune obligații sau a pune condiții. Ea este un cadou dăruit dintr-un simț al generozității; este un gest mărinimos față de cel care a greșit. Iertarea este în cele din urmă o alegere: putem să iertăm sau să nu iertăm. Întemeiată pe o stare sufletească de deschidere, de înțelegere, de speranță, de bunăcredință și dorință (sinceră
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
trecem peste ofensa produsă. Iertarea nu anulează toate emoțiile dureroase, nu șterge toate aspectele greșelii, dar ne motivează să ne angajăm în a accepta persoana în ciuda a ceea ce ea a făcut. Este o hotărâre de a arăta milă, compasiune, înțelegere, generozitate, nu justiție. Când se produce, iertarea este, poate, "cea mai mare speranță de pace între oameni", notează R.D. Enright (2008, p. 35)50. Ea este una dintre cheile care deschide ușa reconcilierii (Enright, 2008; Chapman, Thomas, 2008). Aceasta nu înseamnă
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Prin urmare, oamenii își pot recunoaște (sieși și/sau altora) celelalte stări emoționale, dar sunt cel mai puțin dispuși să admită că sunt dominați de invidie, pentru că, a face astfel, ar însemna să recunoască faptul că "sunt probabil lipsiți de generozitate, mărunți, mici la suflet" (Epstein, 2008, pp. 31-32), neputincioși, intrigați. Fiind o emoție prea urâtă ca să fie recunoscută în fața lumii, grija pe care o are cineva pentru a-și camufla invidia sfârșește în mod obișnuit prin a o face de
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
atât în privința propriei persoane, cât și în privința celei invidiate, și sfârșește prin a ne face să avem o părere proastă despre noi înșine. Nimeni nu poate vedea limpede ceea ce invidiază, susține J. Epstein (2008). Invidia încețoșează gândirea, calcă în picioare generozitatea, exclude orice speranță de seninătate și în final usucă inima" (p. 159). Când încearcă să dezvăluie sursa invidiei, autorii atrași de această incitantă problemă împărtășesc păreri (relativ) diferite. Unii, susțin că este un simțământ foarte adânc înfipt în ființa noastră
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sarcină pare nenaturală. Dragostea refuză să rămână ancorată de ceea ce provoacă durere; în schimb, ea ne face să căutăm posibilități de "vindecare"", notează L. Carter (2007, p. 205, s.a.). A iubi înseamnă, pentru marea noastră majoritate, să acordăm prioritate bunătății, generozității, răbdării, modestiei, simplității, grijii aproapelui, sacrificiulului (de sine), autocontrolului. Niciuna dintre aceste trăsături un reprezintă un semn de slăbiciune. Toate indică hotărârea interioară, decizia liberă. Ca urmare a sistematicilor/îndelungatelor sale cercetări, celebrul profesor de psihologie de la Yale University, R.J.
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
2008, p. 34). Ea este o însușire umană elementară. Dalai Lama consideră că "forțele dominante ale minții noastre sunt compasiunea și afecțiunea" (vezi idem p. 46). Compasiunea presupune "o investiție autentică a sensibilității; ea cheamă la uitare de sine, la generozitatea cuvintelor și a actelor", notează Ph. Braud (2008, p. 37). Ea nu se reduce la un sentiment de milă. Mila presupune o distanță (între persoane) pe care compasiunea o ignoră. Aceasta din urmă apare doar atunci când putem observa că toți
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
celuilalt; c. culpabilizarea; d. amenințări și presiuni: sunt cuprinse acele comportamente care conțin amenințări, respingeri, presiuni diverse pentru a obține o marginalizare sau o izolare. 6 Pentru R. J. Sternberg (2010), trăsăturile prieteniei sunt: încrederea, onestitatea, respectul, angajamentul, siguranța, susținerea, generozitatea, loialitatea, mutualitatea, statornicia, înțelegerea și acceptarea (p. 22). 7 Pentru o analiză mai amplă și mai nuanțată ne permitem să recomandăm cartea noastră O psihologie a educației, apărută la Editura Institutul European, Iași, 2005, pp. 157-194. 8 Să ne amintim
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și o stare sufletească, emoțională mai profundă. Pentru L. Carter (2007), de pildă, amabilitatea este "o trăsătură capitală a unei persoane care iubește" (p. 267). În sensul ei autentic și profund, aceasta înseamnă "o angajare spre un caracter prietenos, spre generozitate, cordialitate și blândețe" (ibidem). Ea reprezintă "manifestarea exterioară a unei inimi pline de compasiune pentru ceilalți" (ibidem). Oamenii cu adevărat amabili "caută activ un mod de a face ca viața altuia să se desfășoare mai lin. Ei trăiesc o mare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
noi (și/sau valoroase) realizări personale și/sau de grup/echipă. 76 În concepția lui J. Hollis (2009), "bunătatea, afecțiunea și empatia sunt părți componente ale oricărei relații" (p. 135). La toate acestea, ne permitem să adăugăm și: răbdarea, respectul, generozitatea, delicatețea, responsabilitatea, iertarea, grija pentru partener, dezvoltarea și hrănirea unui mediu favorabil creșterii spirituale fiecărui partener. 77 I. Filliozat arată faptul că "nevoia de putere asupra celorlalți este cu atât mai mare cu cât neputința interioară este mai profundă" (2006b
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din cărțile din care trebuia să studieze amanetate sau numai... pur și simplu mincinos, nu avem nicicum vreo certitudine, novicele Victor Eminescu cerea încă odată sprijinul Ministrului României la Bruxelles pe 24 ianuarie 1904 (se pare că mai profitase de generozitatea acestuia, dar și de cea a altor persoane de la Legație): "24 Ian. 904 Onor. Dle Ministru, Vé rog iertați-mé că vé asasinez cu visetele și scrisorile mele, si eu aș vrea să nu fiu atât de ticălos, însă... Ieri am
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
valorizare a semnului Săgetătorului Întărește efectul jupiterian. Tranzitele lui Jupiter la Soare Conjuncție Dispoziție: Pe parcursul acestei perioade, individul se simte mai Încrezător, se simte „În drepturile sale” și caută să-și amelioreze condițiile de viață. Dă dovadă optimism, bunăvoință și generozitate, vede mai degrabă jumătatea plină a paharului vieții decât pe cea goală. Dorința de integrare socială Îl stimulează să se afirme și să oficializeze. Uneori, nevoia de a se bucura de viață se exacerbează și conduce la un comportament excesiv
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și interlocutor), respectiv prin folosirea anumitor strategii ale politeții 26. * * * Teoria politeții este reflectată, în literatura de specialitate, atât sub forma strategiilor, cât și prin actualizarea anumitor principii/postulate/maxime, care recomandă pe aceeași linie a dinamicii relațiilor locutor interlocutor: "generozitate/tact", "aprobare/ modestie", "simpatie", "consens" etc. (G. Leech, apud Haugh, 2007, p. 89; Gurlui, 2008, pp. 183-184), precum și respectarea unor reguli de tipul: "Nu impune!", "Oferă alternative!", "Fii prietenos!" etc. (Lakoff, apud Pfister, 2010, p. 1277) utile în orice situație
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de la întemeierea ora șului și, pe vechile așezări, faptele de astăzi de cultură materială și spirituală ale noii societăți”...(prof. Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene). ...” Ca unul dintre miile de fii ai Bârladului, ai fostului județ Tutova, adoptați cu generozitate de marel e oraș academic și industrial Iași, mărturisesc că am încercat un viu sentiment de satisfacție la recenta apariție a cărții „Bârladul odinioară și astăzi” (vol. II), elaborată de un prestigios c olectiv redacțional, în frunte cu neobositul publicist
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
timp, idealuri. Ele sunt adesea trădate de comportamente, mai ales în perioadele de decadență. Dar tot ele sunt cele care inspiră reînnoirile și reformările. Valoarea care se află în centrul mesajului creștin este dragostea, care poate să ia diferite aspecte: generozitate, caritate, bunătate, grijă, împărtășire... și poate să inspire o serie de alte valori, ca fraternitatea sau sacrificiul de sine. Se pare că această valoare este împărtășită în afara lumii credincioșilor, nu doar ca bază pentru unirea cuplurilor, dar și ca sentiment
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]