4,325 matches
-
nici în dreapta și mai ales să nu vorbească cu nimeni pe drum. Dacă gaborului însoțitor i se pare că deținutul nu se mișcă îndeajuns de repede, îl lovește cu bastonul. În timpul zilei, pe hol e o succesiune continuă de pași grăbiți și de urlete, cînd cauciucul mușcă în carne"43. Timpul securității este așadar un timp al pedepsei. Încorsetarea în reguli numeroase, de multe ori nescrise sau neclare și contradictorii, face ca stresul să domine lumea cadrelor. Spaima pedepselor, degradărilor, sancțiunilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fier a podului privesc apa cum curge vijelioasă formând o bulboană sub el. Mai încolo, un om cu crâsnicul în mână îl ridică cu greu din când în când, apoi îl lasă ușor în jos. Nu prinde nimic. Câțiva trecători grăbiți mă privesc suspicioși. În sfârșit, pescarul culege din plasă un peștișor argintiu cât palma unui copil, pe care îl strecoară cu multă grijă întro pungă de plastic. Îmi amintesc de peștișorul de aur care face minuni. Peștișorul argintiu ce ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nimb siniliu. Prin fața mea trece un militar cu o pâine în mână. Aș vrea să mă cheme mama la masă. De dormit însă n-aș dormi în ruptul capului, deși sunt frânt de oboseală. Lumea se întoarce de la serviciu, oameni grăbiți se perindă prin fața ochilor mei. Unul spune: Uite la ăsta, stă sub gard ca un godac. Ceilalți trec pe lângă mine și nu mă văd sau simulează că nu mă văd. Mă uit la mușuroiul de furnici, încerc să înțeleg de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
ochilor mei. Unul spune: Uite la ăsta, stă sub gard ca un godac. Ceilalți trec pe lângă mine și nu mă văd sau simulează că nu mă văd. Mă uit la mușuroiul de furnici, încerc să înțeleg de ce sunt atât de grăbite. Mama mă cheamă la masă, eu mă fac că n-aud, până când nu mai rezist: mă ridic și pornesc agale spre poartă. Afară s-a răcorit, încât am de gând să mă joc prin curte până vine tata de la câmp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
să încerce o apropiere unul de altul. Era convins că Teodora vroia să-i comunice ceva, cu disperare vroia, încât intră și el în jocul ăsta. Spune-mi câteva cuvinte pe care le auzi, vorbi el. Ea făcu un semn grăbit să nu-i tulbure gândurile. Tot ce aud vine de aici, spuse Teodora, ducându-și degetul la tâmplă. Urechile mele nu percep nimic, nici un sunet, doar urechile interioare aud ceva ce vine de departe, de demult. Curând voi afla despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
de parcă mergeau pe o sârmă de la circ deasupra pământului, deasupra tuturor. Mișcările precise făceau ca ochii, privirile atente să pară fixate definitiv pe o anumită direcție, cu mici abateri inevitabile. Pe stradă, puțini oameni, cam tot atâția cât și mașinile grăbite. Prea multe n-avea de văzut, așa că reveni la priveliștea din cameră. Un pat de lemn acoperit de două pături groase, o pernă mică și înghesuită, un fotoliu ca vai de el, o măsuță joasă din acelea întâlnite prin barurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
totuși dorința nedisimulată de-a auzi confirmarea lui...Asta e! exclamă, bucuros, necunoscutul, în timp ce răsfoi cartea și fața îi surâdea adolescentin. Vă rog s-o păstrați până ne întoarcem adăugă convingător. Spuse încă un "mulțumesc" plin de recunoștință și ieși, grăbit, să-i ajungă pe colegii săi. Tânăra puse cu grijă cartea pe birou să o aibă la îndemână. Trase încet ușa în urma lui, apoi se așeză pe scaunul încălzit de razele soarelui arzător. Luă iarăși cartea în mână și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu repeziciune și, discret, ieșea la lucru îngenunchind în iarba abia mijită, scormonind adânc cu degetele la rădăcinile trandafirilor. Împrumuta apoi de la vecinul cu vița de vie furtunul și uda cu nesaț pământul până făcea băltoace și pe trotuar; trecătorii grăbiți executând adevărate acrobații prin aer să le ocolească cu bine. Unii aruncau priviri încruntate, el n-avea însă timp să răspundă nici la saluturile cunoscuților, ca om respectat ce era pentru munca pe care o făcea și o făcea totdeauna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
plecat după cumpărături, mi-a spus: Odihnește-te, e prea cald pentru tine (parcă erau cuvintele mamei mele). Și-apoi, știu că aștepți cu nerăbdare să vezi lucrurile din casă. Fă-o acum când sunt plecată. Și s-a dus grăbită, cu sacoșa fluturând în urma ei. De s-ar răcori puțin gândeam moleșit, cu privirea pierdută, dornic de odihnă și somn. Am rămas așa, cu gândurile rătăcite și ațipite, câteva minute. Când soarele a început să-mi ardă fața, am încercat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
Ei strigau și strigătele puternice îl trezeau. Nene, nene! simți o zguduitură în umăr. N-ai voie să dormi aici. Erau îngrijitorul și un polițist. Privi buimac spre cei doi și își aminti de tren. Cât e ora, cât?! spuse grăbit. Polițistul arătă cu degetul ceasul din gară ce atârna deasupra mulțimii de oameni ca un soare mare, alb. Bătrânul sări drept în picioare, speriat și nervos, întinse mâna spre geantă. Unde-i?! făcu disperat. Cine mi-a luat-o?... Hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
unui moment forte al vieții colective: spălatul rufelor la cișmeaua publică. "În această ofensivă a disciplinei muncă-familie, politica echipamentelor urbane a epocii a căpătat un contur clar. Și adesea, devenind rutină, ea a dat rezultate pozitive acolo unde filantropii prea grăbiți au eșuat"52. Dincolo de concepția sa primitivă, putem vedea în mod explicit în preocupările urbane fundamentul regimului de dominare al societăților industriale. Intervenția publică asupra orașului a răspuns unor considerente de securitate, de igienă și de asanare morală. Înfrumusețarea orașelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu toți bandiții lui Pazvan și Ypsilant pot pretinde a fi din societatea română"276. Semnalăm însă că jurnalistul nu ezită să evidențieze meritele acestor popoare atunci când este cazul. La polul opus, Al. Oprea apreciază că numai la o lectură grăbită a articolelor lui Eminescu și prin eludarea contextului social-istoric textele acestuia pot fi bănuite de xenofobie 277. În spatele repudierii "străinismului" se află de fapt interesul față de problemele țării și grija pentru situația grea a țărănimii. Pătura superpusă era alcătuită, potrivit
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unui copil musulman. Un musulman e oare un om mai puțin bun decît un creștin? Trebuie să-și schimbe credința pentru a fi român? E necesar, e legitim, e firesc ca religia să se rostească în spațiul public. Dar demagogia grăbită și greoaie nu îi face oare deservicii? Asemenea apeluri la ortodoxie nu sînt ele, într-un mod prea evident, prea impudic, recuzită improvizată, gîdilătură, se speră convingătoare, la urechile identitare ale majorității? în genere, credinciosul tîrziu modern nu amestecă demagogic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
amorfă, sentiment, instructivă, fenomen, strat social, plasmă: „Materia își începea, enormă, Viața-n cea mai primitivă formă.” (Geneza) Geologie: faună, floră, fluviu, mineral, rocă, organic. „Și fluviul curge în curbe-ndoite spre nalturi Cu apele-i palide-n tot mai grăbită năvală. E-un clocot de valuri, e-un cor ce se zbuciumă-n salturi. Aud zăngănind o fantastică luptă navală.” (Treapta superioară) Tehnică: distila, trotil, distilații, rachete, sondă, benzină, interplanetar, pavaj, asfalt, incandescent, ciment ș.a: „Scuture-și pe bulevarde
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
unei enunțări care implică o scenă. Dar aceasta nu este suficient: orice vorbire vine de la un enunțiator real; chiar și scris, un text este transportat de o voce, cea a unui subiect existent dincolo de text. 1. Cîteva texte publicitare "Sînteți grăbiți" Să analizăm publicitatea de mai jos, creată pentru compania aeriană Cathay Pacific: Primul zbor fără escală Paris Hong Kong Nu spunem mai multe, sînteți grăbiți Pe scurt, în fiecare luni, începînd cu 18 septembrie, Cathay Pacific este singura companie aeriană care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
verb și oferă o suită de substantive fără determinanți "Primul zbor fără escală Paris Hong Kong"; el arată într-un mod fizic grija de a fi direct, grijă explicitată în rîndul următor, în care enunțiatorul își comentează propria enunțare prin "sînteți grăbiți". Ideea este reluată chiar de la începutul textului prin "pe scurt" și este continuată prin "am putea vorbi ore întregi. Dar dumneavoastră sînteți oameni de afaceri și afacerile dumneavoastră nu așteaptă". Se produce astfel, cu ajutorul enunțării, o confuzie între enunț și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
revin"). Textul nu este scris cu caractere tipografice, ci cu "Times" și găsim în el elemente subliniate și cifre arabe. Toate indiciile ne conduc la ceea ce noi am observat deja despre "stilul vorbit" (vezi cap. 6): textul prezintă o enunțare grăbită, conformă practicilor dintr-o întreprindere modernă. Este textul unei enunțiatoare dinamice care, în echilibru instabil pe brațul fotoliului, dă un telefon rapid între două întîlniri. Textul este conceput de o asemenea manieră încît produsul promovat (calificat drept "Produs instant pentru
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de a se înscrie în lume; - aceste două încorporări permit constituirea unui corp, a unei comunități imaginare a celor care aderă la același discurs. Astfel, scenografia publicității la produsul Week-end evocată mai sus este inseparabilă de ethosul acelei persoane garant grăbite și dezinvolte, în costum, cu care cititoarele se pot identifica. Prin această identificare, ele încearcă sentimentul de asociere cu alte persoane, de participare la comunitatea imaginară a tinerelor subțiri, fermecătoare și eficiente. Pentru a-și exersa puterea de captare, ethosul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
introduce discursul direct pare a fi în concordanță cu ethosul combatant, eficient, al persoanei descrise, un ethos împărtășit de publicația L'Entreprise, care se arată dornică să surprindă esențialul, să economisească timpul prețios al unui cititor care este și el grăbit. Pot exista și alte motive pentru a suprima elementele introductive. Este și cazul reportajului următor (intitulat "Pleudihen, întoarcerea acasă"), dedicat lui Christophe Auguin, cîștigătorul cursei Vendée Globe 1997: Iată că au trecut deja cinci ani de cînd Christophe și Véronique
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o parte prin studierea insuficientă a vieții fiecăruia dintre aceste popoare, prin imposibilitatea de fapt de a fi avut ansamblul rezultatelor documentare, care să înlesnească apoi o comparație mai puțin aproximativă și o concluzie generală mai exactă, precum și prin apriorismul grăbit al fiecărui cercetător, preocupat mai mult să-și demonstreze ideea personală prin elementele descoperite decât să studieze obiectiv sensul spiritual al unui cadru antropogeografic dat. Toate aceste insuficiențe ale istoriei comparate a religiilor ni le demonstrează magistral etnograful W. Schmidt
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
dat la o parte, spunând " Vă rog, îmi permiteți?", Szacsvay pe un ton ușor provocator i-a strigat: "De ce împingeți doamnele?", Domnul apostrofat s-a întors și i-a răspuns enervat, respingând acuzația. A urmat un schimb de cuvinte; domnul grăbit s-a dovedit a fi colonelul Antal Károly, care l-a și somat pe Szacsvay să se legitimeze. Funcționarul - de teama unor eventuale urmări - nu părea dispus să se execute. Atunci colonelul Antal, înșfăcându-l de haine, l-a făcut
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a păcatelor pe care le-am săvârșit, fără rușine sau rezerve, ci cu adâncă smerenie și căință În fața preotului duhovnic. Pentru a fi considerată reală și eficientă, mărturisirea trebuie să fie pornită dintr-un suflet curat și iubitor. O spovedanie grăbită sau nesinceră nu este considerată validă și nu va da niciun rod, nefiind o descoperire a inimii, o expresie a unei remușcări adânci. Mărturisirea trebuie săvârșită fără jenă sau rețineri și cu mult curaj, aceasta fiind expresia Înlăturării păcatului și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Veronica Ionela Catană () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92292]
-
Sfânta Taină a Spovedaniei seamănă pentru omul grăbit al zilelor noastre, din ce În ce mai mult, cu o obligație anuală ce trebuie Îndeplinită, mai ales În Postul Mare. Mulți creștini ajung În fața preotului duhovnic pentru a mărturisi aceleași păcate ca și la spovedania anterioară, conștienți fiind de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
Otoman a cerut intervenția armată a Porții asistată de către un reprezentant al celorlalte puteri. La fel ca și Imperiul Otoman, Austria considera actul dublei alegeri o încălcare a Convenției de la Paris. Împrejurările internaționale-în centrul cărora s-a aflat războiul francosardo-austriac-au grăbit decizia Conferinței marilor puteri de la Paris de a recunoaște dubla alegere a lui Al. I. Cuza. Unirea nu a fost rodul a câtorva zeci de deputați și nici al străduinței fruntașilor Partidei Naționale ci a fost rezultatul luptei poporului român
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
unui copil musulman. Un musulman e oare un om mai puțin bun decît un creștin? Trebuie să-și schimbe credința pentru a fi român? E necesar, e legitim, e firesc ca religia să se rostească în spațiul public. Dar demagogia grăbită și greoaie nu îi face oare deservicii? Asemenea apeluri la ortodoxie nu sînt ele, într-un mod prea evident, prea impudic, recuzită improvizată, gîdilătură, se speră convingătoare, la urechile identitare ale majorității? în genere, credinciosul tîrziu modern nu amestecă demagogic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]