4,781 matches
-
Timișoara în iunie 1944, din refugiu (M. Șesan, revista Bucovinei, iunie 1944). * Buk Pädagogische Blätter Buk Pädagogische Blätter. Apare în perioada și cu articole scrise în limba română. * Bucovina pentru țărani Bucovina pentru țărani era gazeta „tipărită pe înțelesul și graiul poporal, o foaie pentru țărani, realizată din bunătate și inițiativa lui Iancu Flondor, care a înfăptuit Unirea Bucovinei cu România, jertfindu-și averea” și apărea în fiecare sâmbătă începând din august 1919. În articolul „Frați Moldoveni”, în numerele 1 și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
numărul 2, apoi Regulamentul de alegere comunală care în zădar m-am interesat să-l scrie un jurist, căci poporul ni-l cerea, mai departe Istoria românilor bucovineni, Constituția împărăției Austriei, Pământul nostru. Și atâta laudă prin foi și cu graiul viu n-am mai auzit. ... Economul țăran Alecu Burlă din Cireș - Opaieț zice în scrisoarea sa publicată în nr. 24 din 1893, pag.191: ...Mă poți crede, domnule Morariu, că cunosc și eu multă literatură românească și chiar de aceea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
mai mari și mai dureroase răni pe capul nostru național.” Este și motivul pentru care se făcea apel la toată suflarea românească din Bucovina ca să persevereze la respectarea dreptului nostru inalienabil al păstrării limbei noastre în scris și în viu grai.” Într-un alt apel, Gazeta Bucovinei chema românii din Bucovina să ”comunice toate întâmplările importante, îndeosebi abuzurile comise pe la țară, dar fapte lipsite de patimă și frecări curat personale.” În acest sens, la rubrica „Știri mărunte”, printre alte vești importante
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina să ”comunice toate întâmplările importante, îndeosebi abuzurile comise pe la țară, dar fapte lipsite de patimă și frecări curat personale.” În acest sens, la rubrica „Știri mărunte”, printre alte vești importante, mereu s-a scris despre dreptul românilor la folosirea graiului lor. S-a pus accent ca în colectivitățile românilor să fie încadrați secretari comunali competenți, cunoscători ai legilor și limbii române. Ziarul informa: „ a apărut repertoriul pentru secretarii comunali - Comanda se face la administrația ziarului Gazeta Bucovinei Cernăuți, ziar care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
episcopului de Oradea-Mare, Demetriu Radu, căzut jertfă odiosului atentat comunist de la Senat din 8 decembrie 1920. Semnalăm îndeosebi biserica ridicată de episcop în satul său natal, Rădești, cu pictura murală bizantină „datorită marelui pictor român Octavian Smighelschi.” V. Morfei, Din graiul dobrogean, p. 154-157. Se dă o listă de cuvinte particulare și ideomatice graiului dobrogean. C. Brătescu, Noile numiri de sate din Dobrogea - veche, p. 193-202. Interesantă contribuție pentru încercările de a descoperi și reînvia vechea toponimie românească din Dobrogea. De
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
8 decembrie 1920. Semnalăm îndeosebi biserica ridicată de episcop în satul său natal, Rădești, cu pictura murală bizantină „datorită marelui pictor român Octavian Smighelschi.” V. Morfei, Din graiul dobrogean, p. 154-157. Se dă o listă de cuvinte particulare și ideomatice graiului dobrogean. C. Brătescu, Noile numiri de sate din Dobrogea - veche, p. 193-202. Interesantă contribuție pentru încercările de a descoperi și reînvia vechea toponimie românească din Dobrogea. De semnalat ar mai fi partea asupra „Instrumentelor pescărești”, p. 69-75 din articolul „Balta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Populația din Cernăuți păstra în memorie gestul profesorului Ioan Boșniag care a constituit prima societate pentru ocrotirea orbilor și surdo-muților din Bucovina, a inițiat și contribuit la ridicarea în anul 1908 a clădirii destinată ca „adăpost, lumină și vindecare de grai a peste 120 de copii”, el devenind primul director al acestui institut. Revista a revenit des, evidențiind faptele acestui dascăl.. După cum, revista n-a uitat să evidențieze personalitatea „marelui om în lumea celor care nu aud și nu vorbesc” - Samuel
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
principiile lui „Arune” Pumnul. Cuvintele și frazele, epurate de străinisme și clocită în laboratoarele lingvistice - structura limbii germane era luată de model, au fost dezaprobate chiar din capul locului. Totuși, având sprijin și-un naționalism rău înțeles, au străbătut în graiul celor ce veneau în contact cu societatea și, după mortalele ridiculizări înveninate ale lui Alecsandri și Petrino, unele și-au prelungit agonia în Bucovina până-n ziua de azi. Unii scriitori însă, cu conștient simț literar, scriau chiar pe atunci nu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aniversarea a 400 de ani de la moarte”, dar și multe bucăți folclorice, versuri de literatură cultă și populară, cronici ale unor evenimente culturale la care George Tofan rămânea exemplu de imitat. Activității de la redacție i se alăturau propaganda prin viu grai cu conferințe la sate și la orașe, congrese culturale, serbări comemorative, ținându-se, astfel, trează conștiința națională a sufletelor pentru evenimentele care urmau să vină, cum spune prof. I. Nistor. „În 1914, Junimea Literară intrase în al XI-lea an
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
112/1939: ...”Cu acest număr Junimea Literară, care nu e nici cenaclu, nici revistă pentru câțiva inițiați, ci mânăstire voievodală, cu slujitori de elită, dar cu ușile deschise larg pentru toți care îi respectă cultura și iubesc frumusețile cugetului și graiului românesc.”... * Junimea Literară, revistă de literatură, artă, știință, sub conducerea unui comitet de redacție. Director I. Nistor. Secretar de redacție: Leca Morariu. Anul XIII (1924). Nr.1112, Cernăuți, noiembrie decembrie 1924. Semnalăm din conținut: D.Dan, Un felon din 1761
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de anevoioasă.” - scrie în Cuvânt introductiv E. Tarangul, directoarea liceului. Primită drept o luminiță care, cu entuziasmul și talentul elevelor, trebuia ținută aprinsă, să crească și să încălzească sufletele și inimile, elevele au reușit să o folosească, împărtășind în frumosul grai românesc gândurile și sentimentele lor deschise, curate și sincere, cu bucurie netulburată, cititorilor. Mai ales că primul număr nu-și anunță nici periodicitatea, nici colectivul de redacție, nici profesorul coordonator. Cu numărul 2 revista se anunță a avea apariție trimestrială
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Fiecare volum străbătut din Țara Fagilor te face să repeți ceea ce înscriau editorii pe o copertă a valoroasei lor reviste: „Mai suntem și noi o ființă / un codru, o doină, un plai / Ne ține aceeași credință / sădită în datini, în grai”... Paginile de demografie, cu tabele și statistici care explică „de ce s-au împuținat românii” prin moarte, măcel, arestare și împușcare, deportare și neîntorși la baștină, puși la munci silnice, desconsiderați fizic și moral, cu sute și mii de nume, de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și dibace stăpânea Țara Moldovei, ferind-o de dușmani și asigurându-i prin sforțări supraomenești independența politică” - scrie profesorul. Și tot dânsul vorbește de invazia lentă a unui stăpân nesocotitor al trecutului provinciei, acaparată prin rutină și intimidare, făcând ca graiul românesc să înceapă a dispărea de pe plaiurile unde răsunase secole de-a rândul, dându-se uitării că de acolo, din Țara Sepenicului, s-au ridicat bărbați ca Miron Costin, Ioan Neculce, familia Hurmuzachi... În revistă s-au publicat și alte
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovinei”, o rubrică „Note mărunte” despre tot ceea ce se cuvenea să știe cititorul bine informat, redacționale, cărți și reviste primite la redacție etc. Documentarele demonstrau pas cu pas procesul de desromânizare: înlocuirea numelor de persoane și obiecte din română în graiul celor interesați... La 4 kilometri de Rapujineț, pe Nistru, în fața Zalescicului, e schitul Crisceatic, monument istoric important clădit în anul 1765 de răzeșul Toader Preda Hagiul din Răpujineț. Satul care era așezat mai jos lângă Nistru, altădată era locuit de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
caz, voiam să vă spun că observațiile dvs. despre Miorița mă tulbură: căci această baladă nu este doar foarte populară, ci se cunoaște contextul său ritual, care este arhaic (precreștin, după Bártok). Dar vom mai discuta această problemă prin viu grai, la Stockholm sau la Turku. De la noi doi pentru amândoi, gândurile noastre cele mai afectuoase. Prietenul dvs.ș,ț Mircea LXIXtc "LXIX" ELIADE către WIKANDER*tc "ELIADE către WIKANDER*" 14 mai 1974** Scumpe prieten, În sfârșit, un semn de viață
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
o fugă rămânând pe loc, o ispită a cărnii lingușitoare și vii, statui create și distruse cu nonșalanță și, până la urmă, poate, o dreaptă articulație a capului În armonia Întregului, un persiflaj, ba poate chiar o negație a limbii și graiului, atât de slăvite, devenite deodată superflue. Dansul dionisiac poate Însemna, Însă, și ieșirea În „alt regn”, o formă a unei visate mântuiri, În zonele geniale ale poeticului și ale muzicii, o ridicare de pe tărâmul gravitațional și penibil, un „pas pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
serie de cuvinte provenind din arabă și persană. <endnote id="12"/> Spre deosebire de slavă, turca nu a afectat structura limbii române. Cuvintele turcești sunt În majoritatea lor substantive, cu Înțeles concret, definind elemente materiale sau de civilizație. Multe au intrat În graiul popular, rezultat al unei Îndelungate apropieri româno-otomane și al adoptării de către români a unor produse, tehnici, obiceiuri sau mode turcești (din secolul al XV-lea și până la Începutul secolului al XIX-lea). „Cioban“, „musafir“, „dușman“, „odaie“, „dușumea“, „tavan“, „dulap“, „chibrit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și, secol după secol, au de venit tot mai apropiate. Aveau cam aceleași instituții. Se aflau În raporturi similare de dependență față de Poartă. Limba vorbită era foarte asemănătoare (varietăți aproape identice ale românei, limba li terară constituindu-se pe baza graiului din nordul Munteniei). Din secolul al XVII-lea, contactele culturale s au intensificat; ideea originii comune devine curentă În scrieri le istorice. În secolul al XVIII-lea — epoca „fanario tă“ —, cele două țări au absolut același regim. Turcii Îi de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
la nord de Salonic; și aromâna sau macedoromâna, care grupează un număr sensibil mai mare, poate vreo 400000.<endnote id="11"/> Asemănarea acestor dialecte cu limba română, incontestabilă pentru lingviști, e mai puțin evidentă În vorbirea curentă; vorbind fiecare În graiul lui, un român și un aromân nu s-ar putea Înțelege. Cam jumătate dintre aromâni sunt răspândiți În Grecia (Îndeosebi În Munții Pindului), ceilalți În Albania, În Macedonia și În sud-vestul Bulgariei. Ocupațiile lor tradiționale sunt creșterea vitelor și negoțul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
familiei O’Connor). În timp ce mă apropiam de jacuzzi, am observat că ceea ce deosebea cioara asta de altele pe care le văzusem vreodată era ciocul anormal de lung și de ascuțit. Eu și îngrijitorul am studiat o vreme pasărea, amândoi fără grai, până când m-a întrebat: - Aveți cumva o pisică? În aer plutea un miros de fum, iar soarele urca pe cer. Sarah îl lăsase pe Terby zăcând lângă piscină, arătând negru și mort în lumina dimineții. Am scrutat din nou câmpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ce ține de veleitatea oricărui provincial necunoscut de a se face cunoscut în capitală, de a intra în „elite”! -, ci tipul de proză pe care o visam și o abordam și, mai ales, polemica pe care o făceam prin viu grai, dar și prin cărțile mele, cu naturalismul încă dominant în proza noastră, după ce el s-a stins în Apus, de aproape un secol. De aceasta, e drept, s-au izbit și spirite ca Holban, Camil Petrescu și mai ales doamna
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
unei jumătăți de veac: URSS, China, Cuba... și Israel. În realitate douăzeci de ani de strălucire, după care a început declinul. Așadar, sionismul laic și socializant din secolul trecut va rămâne în anale ca "măgarul lui Mesia"? Intelectual, acesta vorbea graiul rațiunii, voia kibbutz și împărțire egală. Inima, mai ca din popor, a lui Iosua și a lui Iacov. În epocă, Ben Gurion reducea Vechiul Testament la o saga națională, iar Herzl poliglotul ar fi fost foarte surprins, îmi închipui, să vadă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se știa de multă vreme acest lucru" nu i se pare o ipoteză absurdă. Omul Luminilor face lampa mai mică atunci când se întoarce acasă. E omenește, cum se zice. Captivați cum erau de visul unei umanități light, fără mămică și grai local, care se autogenerează, înaintașii noștri ne-ar fi fost de mare ajutor dacă și-ar fi dat seama la timp de persistența acestui reflex întristător. Evreu și refractar, Maxim Rodinson nu-și ascundea, spre sfârșitul vieții, dezamăgirea de a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cursul elementar rostește corect "ciuboțele". A transforma o rostire regională în dialect e cel puțin ciudat iar "șiboțăli" e o glumă ce n-are nimic cu știința. Limba literară a Românilor e destul de veche. Operele cronicarilor moldoveni sunt dovadă că graiul lor, care e și al poporului, nu e dialectal. Cantemir arată în Descrierea Moldovei că limba curată se vorbește în orașul de scaun, în jurul Curții domnești, și numai proștii și neștiutorii o diformează. Alfabetizarea poporului în Moldova datorită stăruinții PMR
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Înainte de confruntarea propriu-zisă, care constă în urmărirea leului sau capturarea lui, animalul stihial trăiește uimirea de a vedea tânărul pe domeniul său: „- Ce-ai cătat junel, pe-aici?/ Doar căile le-ai zmintitu/ Ori murgu ți-o bolânzitu?/ June din grai îi grăiare:/ - Căile nu le-am zmintitu/ Murgu nu mi-a bolânzitu/ Ci-am venit să ne luptăm,/ Să ne alegem de viteji” (Valea-Lupului - Hunedoara). Greșeala nu este posibilă, dată fiind funcția de animal psihopomp a calului, uimirea leului are
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]