4,292 matches
-
pr. Josef Schmidt. După moartea parohului Ladislaus Bartz (în 1922), Parohia Câmpulung a fost condusă de preotul profesor Leonhard Haschler ca administrator parohial (1922-1940). Acesta a fost ajutat de mai mulți preoți vicari. Preotul Haschler a schimbat în anul 1934 hramul bisericii parohiale în cel de "Sf. Rozariu", sărbătorit în a doua duminică din octombrie. Motivația schimbării hramului a fost faptul că sărbătoarea Rozariului este mult mai cunoscută și mai populară în Bucovina. În perioada interbelică, Parohia Câmpulung a primit vizita
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
profesor Leonhard Haschler ca administrator parohial (1922-1940). Acesta a fost ajutat de mai mulți preoți vicari. Preotul Haschler a schimbat în anul 1934 hramul bisericii parohiale în cel de "Sf. Rozariu", sărbătorit în a doua duminică din octombrie. Motivația schimbării hramului a fost faptul că sărbătoarea Rozariului este mult mai cunoscută și mai populară în Bucovina. În perioada interbelică, Parohia Câmpulung a primit vizita următorilor episcopi: nunțiul Francesco Marmaggi (1922) și episcopul Mihai Robu de Iași (1931 și 1937). Comunitatea catolică
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
orașul deoarece era călugăr franciscan. În anii următori, de pastorația credincioșilor câmpulungeni s-au ocupat preoții Iosif Schurgoth (Szurgot) din Gura Humorului și Leopold Hohenecker din Vatra Dornei. În anii '50 ai secolului al XX-lea, biserica și-a reluat hramul inițial de "Înălțarea Domnului". În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Câmpulung Moldovenesc s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. Pentru a împiedica desfășurarea activității religioase la Câmpulung, în 1958 autoritățile comuniste au demolat casa
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
Moldovenesc se celebrează zilnic liturghii, la Fundu Moldovei, Moldovița, Pojorâta și Vama o dată la două săptămâni (într-o duminică două și în alta trei filiale), iar la Prisaca Dornei și Vatra Moldoviței (Valea Stânei) se celebrează rar, numai de sărbătoarea hramului. La această biserică au slujit următorii preoți-parohi: În cimitirul catolic din Câmpulung Moldovenesc sunt înmormântați câțiva preoți care au slujit în această localitate sau în împrejurimi. Este vorba de preoții Josef Szypek (1814-1894), Ladislaus Bartz (1855-1922), Emil Gerhard Jura (1914-1949
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
str. Mihai Eminescu nr. 7, în centrul orașului, în apropiere de primărie. Ea a fost construită pe locul unde s-a aflat anterior o biserică de lemn, care fusese mutată în 1895 în cimitirul catolic și transformată în capelă mortuară. Hramul bisericii este Schimbarea la Față a lui Isus și se sărbătorește la 6 august. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
mortuară. Actuala biserică parohială a fost construită între anii 1895-1905, pe locul unde se aflase biserica veche. Lucrările au fost începute în anul 1895, ele fiind finalizate în 1905. Biserica a fost sfințită în 1905 și s-a stabilit ca hramul lăcașului de cult să fie sărbătoarea "Schimbarea la Față a Domnului nostru Isus Cristos" (6 august). Edificiul a fost construit în stil roman simplu, cu unele adăugiri în stil gotic. El are trei nave și următoarele dimensiuni: lungime - 25 m, lățime - 14
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
Drăgoiasa). Deasupra altarului bisericii parohiale se află un complex statuar reprezentând scena de pe Calvar: Isus răstignit, încadrat de sfânta Fecioară îndurerată, apostolul Ioan și Maria Magdalena la picioarele crucii. Pe boltă, deasupra acestui complex statuar este reprezentată Schimbarea la față (hramul bisericii). La această biserică au slujit următorii preoți-parohi: În cimitirul catolic din Vatra Dornei a fost înmormântat un singur preot: Julius Weber (1872-1929). Din cadrul acestei comunități au provenit următorii preoți: Francisc (Franz) Keil (1908-1974), Roman Karapczynski (1910-1977), Otto Josse, Alexandru
Biserica romano-catolică din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323537_a_324866]
-
P.S. Pimen al Sucevei și Rădăuților, la inițiativa P.C. Pr. Cormoș Ilie, împreună cu P.C. Pr. Vîrlan Constantin ajutați de membrii Consiliului și Comitetului Parohial, prin jertfa bunilor credincioși ortodocși din Vatra Dornei, precum și alți binevoitori, între 1995-1999, actuala biserică cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" a fost pictată în interior, în tehnica frescă, de către o echipă de pictori, condusă de pictorul Pașcanu Corneliu din București. Slujba de sfințire a acestui sfînt lăcaș a avut loc în ziua de 17 oct. Anul Mîntuirii
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
au stabilit aici în căutare de lucru și coloniști ruteni de religie greco-catolică, proveniți din Galiția sau din unele sate din nordul Bucovinei. Credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Vatra Dornei, în anul 1908, o biserică de lemn cu hramul "Schimbarea la Față". Aceasta a avut statutul de biserică filială a Parohiei "Sf. Dumitru" din Câmpulung Moldovenesc, după cum se specifică în capitolul "Vicariatul General Special al Rutenilor" din ""Șematismul veneratului cler al Eparhiei greco-catolice române a Maramureșului"" pe anul 1936. Conform recensământului
Biserica Sfântul Ilie din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323572_a_324901]
-
ruteană din Câmpulung, slujbele continuând să fie celebrate în lăcașul de cult romano-catolic. Condicile matrocole ale parohiei au fost începute în 1836. Abia în anul 1883, credincioșii greco-catolici ruteni și-au construit la Câmpulung Moldovenesc o biserică de lemn cu hramul "Sf. Dumitru". Printre cei care au contribuit la înălțarea acestui lăcaș de cult s-a aflat și Iulian Kobîleanski, tatăl scriitoarei Olga Kobyleanska, care a activat între anii 1874-1889 ca notar al Capitanatului Districtual Câmpulung. Biserica greco-catolică a fost sfințită
Biserica Sfântul Dumitru din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323583_a_324912]
-
Manolache Rangabe, zis Lambrino. Această primă biserică fost demolată în 1871. Pe locul altarului, în 1883 s-a pus o piatră comemorativă. În 1750, Domnița Bălașa a înălțat alături de prima ctitorie, pe locul bisericii actuale, o a doua biserică, cu hramul Înălțarea Domnului, lângă care a înființat o școală și un azil de bătrâni. Clădirea bisericii, șubrezită de cutermurul 1838, a fost demolată. Între 1838-1842, pe același loc, s-a construit o a treia biserică cu același hram. Ctitor a fost
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
doua biserică, cu hramul Înălțarea Domnului, lângă care a înființat o școală și un azil de bătrâni. Clădirea bisericii, șubrezită de cutermurul 1838, a fost demolată. Între 1838-1842, pe același loc, s-a construit o a treia biserică cu același hram. Ctitor a fost Safta Brâncoveanu, fiica lui Teodor Balș și a Profirei Rosetti, văduva marelui ban Grigore Brâncoveanu, fondatoarea Spitalului Brâncovenesc. Deoarece terenul pe care a fost clădită era expus inundațiilor Dâmboviței, această biserică s-a degradat repede, astfel că
Biserica Domnița Bălașa () [Corola-website/Science/323582_a_324911]
-
a fost construită în anul 1825. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Comuna Măguri-Răcătău, este situată în Munții Apuseni, masivul Gilău, la 40 km. de Cluj. Este alcătuită din trei sate: Răcătău, Muntele Rece și Măguri, iar centrul de comună se află în Răcătău. Întrucât, la început
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
topit iar ei au interpretat aceste întâmplări ca un semnn ceresc că acolo trebuie înălțată o biserică. Astfel a fost construită o mică biserică din lemn de 20 de metri pătrați (5x4m), plus un mic altar și i-au pus hramul „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătorit la 15 august. Până în 1918 se slujea aici doar de hram, alternativ romano-catolicii și ortodocșii. Apoi a fost abandonată pentru o perioadă bună de timp, ajungând depozit de cânepă și în prag de demolare. Înmulțindu-se
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
o biserică. Astfel a fost construită o mică biserică din lemn de 20 de metri pătrați (5x4m), plus un mic altar și i-au pus hramul „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătorit la 15 august. Până în 1918 se slujea aici doar de hram, alternativ romano-catolicii și ortodocșii. Apoi a fost abandonată pentru o perioadă bună de timp, ajungând depozit de cânepă și în prag de demolare. Înmulțindu-se locuitorii pe firul râului Someșul Rece unde este situată biserica, în anul 1957 a fost
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
intervenții mai mici. Retârnosirea bisericii a avut loc la 22 iulie 2007, săvârșită de către P.S.Părinte Episcop vicar Vasile Someșanul, înconjurat de un sobor de preoți, în prezența unui mare număr de credincioși. Preoții care au păstorit la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Teleni, filie la parohia Someșul Rece din 1957 până în 1974, apoi din 1974 filie la parohia Măguri-Răcătău până azi; până în 1963 la Parohia Someșul Rece a fost Pr. Stănescu; Pr. Sâncrăian Ioan 1964-1973; Pr. Tuluceanu Tudor
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
în anul 1541 de către domnitorul Petru Rareș într-o poiană de la poalele Munților Rarău. După legendă, Stoian ar fi orbit ca pedeapsă divină. Având remușcări pentru ceea ce a făcut, Stoian a înălțat după anul 1781 o biserică de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Aceasta se afla la drumul mare, într-un loc din spatele actualei biserici. În anul 1794 i s-a constituit sesia parohială compusă din 24 de fălci de pământ ""în hotarul comunei Sadova cu Breaza, pe Runculeț, lângă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
Moldovenesc a fost construită în perioada 1887-1896 în centrul orașului Câmpulung Moldovenesc. Ea se află localizată pe Calea Bucovinei nr. 24, lângă parcul central al municipiului. Anterior, pe locul ei s-a aflat o altă biserică de lemn cu același hram, "Sf. Nicolae", care a fost construită conform tradiției în 1698. După cum atestă "Condica Cronicală a Parohiatului Ortodox Oriental "Sf. Nicolai"", începută în anul 1890, ""pe locul unde se află acum biserica Sfântului Ierarch Nicolai, era înainte o biserică de lemn
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
Numele său este menționat într-un zapis din 17 ianuarie 7237 (1729). Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Callimachi a acordat privilegii și scutiri de dări câmpulungenilor. Vechea biserică de lemn avea dimensiuni mici și hramul „Sfântul Ierarh Nicolae". Cel mai vechi document în care este menționat acest lăcaș de cult este protocolul discosului, în care sunt înscrise veniturile bisericii începând din noiembrie 1790. În biserică au fost introduse condicile mitricale pentru cei născuți începând cu
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
s-a procedat la urgentarea lucrărilor în scopul de a se face sfințirea temeliei bisericii noi în prezența înaltului oaspete. Astfel, la 3/15 iunie 1887, parohul Tit Onciul de la Parohia "Adormirea Maicii Domnului" a predat cheia bisericii filiale cu hramul "Nașterea Domnului" parohului Vasile Cocorean de la Parohia "Sf. Nicolae", fiind de față vicarul protopresviterial George Balmoș, precum și epitropii de la ambele parohii. Apoi, la 5/17 iunie 1887, s-au transportat la biserica "Nașterea Domnului" Sf. Antimis, chivotul cu Sfintele Taine
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
fost realizat de arhitectul Viorel Dorneanu din Bacău. Preotul Bucur a solicitat sprijin financiar pentru construirea bisericii de la comunitățile romano-catolice din Polonia (la Cracovia slujea pr. Stanislav-Ioan Cucharec, originar din Poiana Micului) și România (primind donații de la credincioșii veniți la hramuri în Suceava, Vatra Dornei și Bacău), precum și de la organizația Dom Polski Suceava. Familia Karl și Idda-Marie Kempf din Elveția, cunoscută de preot prin intermediul pr. Anton Farcaș-Gherghina, a donat vitraliile, altarul (cu picioare din bronz masiv de 700 de kg și
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
2011 în Bazilica "Sfântul Petru" din Roma, stabilindu-se ziua de 22 octombrie (când și-a început pontificatul) ca zi de celebrare a Fericitului Ioan Paul al II-lea. Astfel, Parohia Poiana Micului a făcut urgent demersurile pentru a schimba hramul biserici din "Divina Îndurare" în cel de "Fericitul Ioan Paul al II-lea". Noua biserică din Poiana Micului, cu hramul "Fericitul Ioan Paul al II-lea", a fost sfințită la 21 mai 2011, de către cardinalul Stanislaw Dziwisz, fostul secretar al
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
de celebrare a Fericitului Ioan Paul al II-lea. Astfel, Parohia Poiana Micului a făcut urgent demersurile pentru a schimba hramul biserici din "Divina Îndurare" în cel de "Fericitul Ioan Paul al II-lea". Noua biserică din Poiana Micului, cu hramul "Fericitul Ioan Paul al II-lea", a fost sfințită la 21 mai 2011, de către cardinalul Stanislaw Dziwisz, fostul secretar al Papei Ioan Paul al II-lea și actual arhiepiscop și mitropolit al Cracoviei, asistat de episcopii Petru Gherghel și Aurel
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
precum și mai multe insecte din ordinul coleopterelor și heteropterelor. Printre obiectivele turistice din vecinătatea rezervației se află mai multe clădiri istorice, majoritarea situate în Șimleu Silvaniei, oraș aflat la doar 4 km. distanță față de satul Cehei. Biserica de lemn cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Cehei, lăcaș de cult declarat monument istoric, aparținând marii familii a bisericilor de lemn din România; construită în anul 1765 în satul Câmpia și mutată ulterior în Cehei. Mănăstirea Bic aflată în satul
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
Mihail și Gavriil din satul Cehei, lăcaș de cult declarat monument istoric, aparținând marii familii a bisericilor de lemn din România; construită în anul 1765 în satul Câmpia și mutată ulterior în Cehei. Mănăstirea Bic aflată în satul omonim, poartă hramul "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" și este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului. În incinta complexului arhitectural se află o biserică de lemn construită în anul 1778 și declarată monument istoric. Biserica romană-catolică din Șimleu Silvaniei
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]