7,075 matches
-
zborului, a chemărilor de depășire, sentimentul morții. În ultimele volume (1960-1974), poetul se confesează la modul romantic, speculativ și reflexiv, tot mai antrenat într-o mare dezbatere în care își ia ca martor propria conștiință sau dialoghează cu un personaj imaginar. Poetul apare într-o ipostază etică, moralizează didactic și reușește să revele doar cu intermitențe semnificația majoră, supra-istorică a momentului, sau nevoia de expansiune a eului spre origini, spre marea tradiție, poarta de intrare în universul spiritual al poporului, în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
nou revine la sunetul "a", el reprezentând geneza, fără el omenirea ar fi liberă de vorbirea atât de imperfectă: "Cu tine mă culc, numai pe tine te vreau/ târfă fermecătoare/ disperată zeiță" și sunetul este un semn al morților, "vaginul imaginar al lumii, muzica ce târăște trupul deasupra cuvintelor". Poetul definește nașterea fizică a sunetului, trecerea lui prin cerul gurii, dinți, buze, ca apoi să devină cuvânt și să plutească asemeni unei păsări cuprinzând lumea: "sus tot mai sus" ("Excelsior"). Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și transformă portretul într-o imagine idealizată după canoanele clasice pentru proporții. Vor recompune formele noi elaborate într-o imagine nouă, creativă, dar, în același timp, anonimă. Va rezulta "o altă față" pentru un personaj ce participă la un carnaval imaginar. Al doilea grup: Folosește linia și culoarea ca elemente de bază. Linia: ca element decorativ pentru ornamentarea feței anonime (aici vor face o reflecție la folosirea în exces a fardurilor). Culoarea semnificativă pentru ilustrarea sentimentelor dorite. Imagine "Masca venețiană", Dahi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
oasă", se ridicară vocile noastre. "Domnilor, exclamă individul (și își propti o clipă bărbia în piept de satisfacție), e o adevărată plăcere să ai de-a face cu intelectuali."" (Marin Preda, Cel mai iubit dintre pământeni) "Culpabilizarea intelectualilor pentru vini imaginare a fost o acțiune predilectă a regimului comunist. "Specificul intelectualului, ca om al spiritului, este acela de a gândi despre lucruri și de a fi răspunzător de soarta lor, scria B. Henri Lévy în Éloge des intellectuels. Intelectualul de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Ideile se adună, ca într-un brainstorming, discuțiile le animă, iar eu simt că încep să-mi ardă obrajii, de bucurie și surescitare, de încântare și uimire. Tavi, Mariana și Lili (matematică) ne poartă de la teoria jocurilor la numerele complexe, imaginare, numere de aur, fețe combinatorice ale aceleiași invariante. Treptat, ideile prind contur, deși încă nu se întrevede nucleul ordonator. Plecăm toți acasă, sâmbătă seara, târziu, dar bucuroși, încărcați pozitiv, plini de speranțe. Barierele de comunicare și inhibițiile au căzut. Fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
stranii în filmul românesc. Să vorbim doar de "Ana", ultimul său film, unde tema creației cu trimitere la legenda Meșterului Manole este de fapt o parabolă despre frumusețea iubirii diafane între bărbat și femeie, între ideal și concret, real și imaginar. În ceea ce privește omul social avem în față o personalitate marcată aptitudinal de deferență față de ceilalți, avându-și rădăcina în eleganța sufletească și spirituală. Gheorghe CEAUȘU Întâlnire providențială S-a întâmplat imediat dupa revoluție, la începutul anului 1990, și a însemnat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ca act de identitate al spectacolului. Inventive și riguroase, toate spectacolele lui Alexa Visarion, din punct de vedere al formei, nu se confundă cu ficțiunea dramaturgică, deși o radiografiază cu transparență, fără să o complice sau obscurizeze printr-un barochism imaginar excesiv, ci au o ficțiune a lor, distinctă, cu o derulare a scenelor din perspectiva logicii impuse de regizor, care își gândește și construiește simultan spectacolele pe două nivele. Unul pe orizontală, identificat cu o rescriere scenică aparent previzibilă, valorifică
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
o piesă psihologică, cât una în care situațiile de viață învestite cu valoare de document prilejuiesc o dezbatere... Alexa Visarion are, de asemenea, în perfect acord cu textul, fericita idee de a nu mai delimita planul real de cel mental, imaginar, ci de a le unifica și de a le face să se confunde ceea ce mărește forța de șoc ideatic a montării... (Natalia Stancu) 1972 O PASĂRE DINTR-O ALTĂ ZI D.R. Popescu Teatrul Național Cluj-Napoca Fața nevăzută a lunii Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
într-o ambianță de plictiseală lâncedă și, prin contrast, de puritate transparentă... (Margareta Bărbuță) ... Exemplul cel mai convingător a fost spectacolul Unchiul Vanea, semnat de Alexa Visarion. Regizorul, împreună cu scenograful Vittorio Holtier, propun un raport extrem de subtil între real și imaginar, oferind o lume concretă, a cărei prezență nu admite însă niciodată iluzia vieții. Două elemente opuse susțin perpetuu imaginea scenică: pietrișul alb ce acoperă scena ca o spumă parcă înghețată, dar scrâșnind la fiecare pas, și elegantul candelabru, agățat misterios
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
verde Alexa Visarion aduce în cultura română o multiplicitate tonifiantă și încurajatoare a preocupărilor intelectuale (regizor de teatru și film, scenarist, teoretician al artei, pedagog, manager cultural), dar și o căutare constantă a unității gestului artistic și a coerenței universului imaginar construit cu laborioasă migală. Atașamentul profund față de teatru e cheia de boltă a acestei personalități viguroase și în jurul lui se arhitecturează tot restul operei. Ca regizor de teatru, Alexa Visarion i-a revizitat în permanență pe Shakespeare, Cehov și Caragiale
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pe-trece timpul la Biblioteca națională pentru a pregăti cartea care va apărea în 1951, L'homme et la Mort (Omul și Moartea). Pasiunea lui pentru ci-nema îl determină să scrie Le cinéma ou l'homme imaginaire (Cinematograful sau omul imaginar) (1956) și Les Stars (Starurile) (1957). Urmează apoi Autocritique (Autocritică) (1959): Morin povestește cum a ajuns să respingă comunismul în 1951. Se opune structuralismului care, după el, "elimină omul, problematica istorică și pe cea a subiectului". Îi displace domnia chestionarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
știința sînt, pentru membrii Grupului celor Zece, uneltele necesare luării deciziei și acțiunii. Evry Schatzman 175 analizează sentimentul puterii pe care îl dă cunoașterea, sentiment care, în opinia sa, ia naștere din conștiința faptului de a avea o putere simbolică, imaginară asupra naturii și care poate fi convertită în realitate prin intermediul celor care posedă puterea economică și politică. El concepe relațiile dintre oamenii de știință și politicieni ca pe o tranzacție în cursul căreia știința se transformă în realizare tehnică. Savanții
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vision - „privire de ansamblu“) este modul particular în care opera reflectă concepțiile și reprezentările scriitorului despre univers, despre lume și existență. Viziunea artistului nu se limitează la universul fizic și la universul psihoafectiv al ființei umane, ci cuprinde și lumi imaginare, reprezentări despre destinul creației și al artistului, sfera ideilor abstracte etc. Toate aceste reprezentări, formând viziunea artistică a unui scriitor, transpar din structurile de adâncime ale operei, din semnificațiile profunde care se dezvăluie treptat lectorului, având finalitate cognitivă și estetică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
dimineața etc.), anotimpuri, perioade marcate sau nu de evenimentereper (războiul, de pildă) - timp realsubiectiv: durată interioară, timp psihic (timpul magic al copilăriei, timp den sificat al clipei înveșnicite prin iubire/timp dilatat prin cunoaștere etc.) - timp ireal, imaginar: al aventurii imaginare, al visului; atemporalitatea eului creator, timp regăsit, al recuperării unității pierdute; indeterminarea timpului basmic; timpul fantastic etc. - timp simbolic: timp limitat (durată trecătoare: clipa, ceasul, ziua, anii; timp ciclic, rotitor; „fugit irre parabile tempus“, „râul heraclitean“ al timpului)/ilimitat (vecia
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
înger dintre oameni / În calea vieții mele ieși. (M. Eminescu). Metafora este figura de stil de nivel semantic prin care se substituie un termen propriu cu unul impropriu, dar expresiv poetic, pe baza unei analogii reale (metafora clasică/plasticizantă) sau imaginare (metafora modernă/revelatorie). Raportul de asemănare (real sau inexistent în realitate - creat prin imaginație artistică) poate fi evidențiat prin dezvoltarea comparației implicite pe care o presupune metafora (regina nopții - luna, ca o regină a nopții; corola de minuni a lumii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Delavrancea); Tu nu ești om, Lică, ci diavol! (I. Slavici) Invocația retorică este figura de stil utilizată în scop expresiv care constă în adresarea către o instanță tutelară (muza, o divinitate etc.), către o entitate abstractă personificată, către un personaj imaginar, ori real, dar absent. În literatura clasică (în epopee, imn, odă, psalm) este plasată chiar în enunțulincipit. În poezia modernă, poate apărea în orice secvență: Când deodată tu răsăriși în calemi, / Suferință tu, dureros de dulce (M. Eminescu); Ruga mea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
text care poate fi povestit“. Conceptul de narațiune (fr. narration, lat. narratio - povestire, istorisire, diegeză) desemnează un mod de expunere specific genului epic, constând în relatarea, din perspec tiva unui (unor) narator(i), a unor întâmplări inspirate din realitate sau imaginare la care participă personaje. Textul epic numește o creație literară esențial narativă, care se structurează pe două niveluri. - Istoria, fabula, subiectul este stratul evenimentelor povestite, reale (povestire factuală) sau ficționale (povestire de ficțiune). Universul „povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Universul „povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează întro serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate, adică universul citat, în timp ce în povestirea de ficțiune evenimentele sunt o proiecție mentală, imaginară, fără efect de denotare a realului. În acest caz, universul citat este o aserțiune simulată. - Istorisirea, fabulația sunt concepte care vizează modalitatea narării, având în vedere discursul prin care se relatează evenimentele, structurile textuale, universul povestirii („discursul narativ“ - G. Genette
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a textului, este construit pe repere spațiotem porale psihice (chiar și atunci când creează iluzia realității) și reunește temele, motivele și simbolurile pe care se structurează viziunea poetică, ideile, reprezentările și sentimentele comunicate prin „vocea“ eului liric. „În textul poetic, lumile imaginare sunt create dintro perspectivă subiectivă (lirică) și sunt izolate, semnalizate, în parte, chiar construite de proprietățile formale ale discursului.“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie) Viziunea poetică numește nucleul generativ al imaginarului poetic, modul propriu de reprezentare a „subiectului“ și a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
metaforizare: Deal meu propriu vis mistuit mă vaiet, / Peal meu propriu rug, mă topesc în flăcări - M. Eminescu). 3.4.2. Structurarea textului poetic Textul poetic este o structură complexă, „o unitate formală de sine stătătoare, care poartă un conținut imaginar și dă naștere unei expresii [...] care este funcția textului, ceea ce face din el un poem concret, singular și nerepetabil, manifestare a adevărului particular al poetului“ (Nicolae Manolescu, Despre poezie). Ca unitate formală, textul liric presupune un tipar de versificație și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
zonă imaginativă, unde epicul și dramaticul se scaldă în lirism“. Poeții neomoderniști și postmoderniști (Marin Sorescu, Mircea Ivănescu, Emil Brumaru, Leonid Dimov, Mircea Cărtărescu etc.) exploateză maximal resursele lirismului narativ, fiindcă „narativul poate configura o experiență subiectivă (lirică), construiește lumi imaginare dependente de temporalitate, oferă posibilități specifice de ambiguizare și simbolizare“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie). Indici textuali ai acestui tip de lirism sunt: prezența unui „nucleu“ na rativ, a unui „scenariu“ mitic, inițiatic sau ludic/parodic, frecvența verbelor, a indicilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Pe mișcătoarele cărări/Corăbii negre duce. Luminând tărâmul fetei de împărat, el intră sub zodia iubirii, a fiorului sufletesc, dar și a timpului omenesc. Invocațiile fetei de împărat au rezonanțele unui descântec stilizat, forțând apropierea celor două lumi întrun spațiu imaginar, ideal, în „oglinda visului“. Cele două întrupări ale luceafărului schițează un basm al nașterii ființei. Aceasta se ivește din noianul apelor primordiale sau din a chaosului văi (motive cosmogonice). Apariția neptunicangelică și uranicdemonică se asociază cu motivul romantic al mortului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
îmi cere să mă mișc). Apoi, întregul fragment este focalizat asupra unui personaj feminin, Zenobia. Textul aparține genului epic și pentru că apelează la narațiune, ca mod principal de expunere. Din pers pectiva naratorului, se relatează întâmplări inspirate din realitate sau imaginare, la care participă personaje: Zenobia susține că tot ce fac e foarte important și se necăjește de câte ori îmi pierd încrederea în mine. În textul dat, evenimentele sunt o proiecție mentală, ima ginară, fără efect de denotare a realului: prin ea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
copilul trăiește intens plăcerea de a descoperi lumea, fiindcă modul său de cunoaștere este jocul. Mai târziu, lumea cărților - de ficțiune sau de știință - îi oferă cele mai durabile experiențe de cunoaștere, pe care el și le asumă, trăind aventuri imaginare alături de eroii preferați sau descoperind universul științelor și adevărurile lor fundamentale. Așa se întâmplă, de pildă, cu personajul narator din Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade, cu eroii lui Ionel Teodoreanu (La Medeleni), cu Cireșarii lui C. Chiriță etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și reflecții entuziaste legate de certitudinea plecării la Paris. Primul enunț comunică, întro formă exclamativă, euforia prilejuită de îndelung așteptata călătorie. Această mare fericire este motivată apoi prin evocarea copilăriei, al cărei ideal a fost Parisul, prin detalierea unor proiecții imaginare ale acestei metropole, devenită spațiu diegetic al unor nescrise încă romane. Întreaga secvență are rol în caracterizarea indirectă a protagonistului, reliefând bogăția vieții interioare, imaginația bogată, aspirația de a scrie romane. Preocu pările, ideile și reprezentările mentale atât de vii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]