15,145 matches
-
etapa adresării întru expresia vociferată, glăsuirii prin luarea de cuvânt. Atunci rostesc către prietenul meu: Condoleanțe! Desigur, o astfel de afirmație este un punct solar de maximă intensitate expresivă dinspre care pot radia o multitudine de expresii limitrofe, dar ceea ce importă aici este doar survenirea ei gravă și apăsată. Formulă de adresare obișnuită către persoanele ce pierd prin moarte pe cineva drag, acest cuvânt indică o trecere împreună a unor ape învolburate, o abordare laolalată a unui obstacol, o întovărășire în
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
spațio-temporal în preajma evenimentului funebru el o resimte ca fiind situată la depărtare cosmică. Zgomotele vieții trecute, prezente și viitoare îi sună drept slabe ecouri abia perceptibile. În aceste clipe de vidație ontică, amintirea, actualitatea și expectativa sunt total neglijate. Nu importă aici decât hăul în care el simte cum alunecă trepidant. Senzația de asfixire a conștiinței se instaurează și spectrul pierderii de echilibru interior își aruncă primele raze de nefast răsărit. E posibilă prăbușirea imediată a sufletului într-un gol de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
La rândul său, acesta este stimulat de constatarea camaradului său și se lasă pătruns de intensitatea speranței. Desigur, atunci când ambii călători însoțitori vor fi la fel de evoluați în ordonarea temporală a călătoriei, posibilitatea deplinei împliniri a acesteia se amplifică substanțial. Ceea ce importă aici, însă, este că însoțitorul-călător, ordonat sau mai puțin ordonat decât călătorul pe care îl însoțește spre aceeași destinație, reprezintă, pentru acesta, un izvor de solidaritate ce alungă solitudinea deprimantă și o nesecată sursă de încurajare. Asistăm aici la o
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
puternică decât celelalte șapte, trâmbița Judecății de Apoi: "Și va trimite pe îngerii Săi, cu răsunet de trâmbiță, și vor aduna pe cei aleși ai Lui din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor până la celelalte margini". (Matei 24.31) Ceea ce importă, în simbolistica mistică a trâmbiței, este reverberanța sunetului prin ecoul ce tranzitează tăcerea cosmică. Ca instrument de suflat, trâmbița constituie poate cel mai elocvent mijloc de a pune în evidență suflarea ce mișcă, transformă în rezonanțe, în sunet și răsunet
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cel al persoanei adorate întru eros este o realitate constantă și uman-naturală. Desigur, dimensiunea ei diferă de la un caz la celălalt, fiecare iubire fiind unică în structura și dinamica ei complexă. Dar nu această dimensiune, această mărime-unitate este cea care importă prioritar. Ceea ce deține importanță maximă aici este modalitatea de percepție a distanței dintre cele două suflete, mai precis, cum este ea percepută de către cel îndrăgostit. Astfel, o iubire lăuntrică extrem de puternică va proiecta rostirea te iubesc, presupunând că această mărturisire
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
cu statutul său, numai în vizarea existenței sau nonexistenței acelui miraj-enigmă la nivelul persoanei prin care dragostea rostește te iubesc. Așadar, pentru persoana de care m-am îndrăgostit și la porțile căreia a ajuns mărturisirea iubirii mele te iubesc, nu importă cine sunt sau ce sunt pentru ceilalți semeni, ci doar cine și ce sunt pentru ea, adică dacă dețin indefinibilul atribut ce mă face să fiu pe placul inimii sale, determinându-i acea deschidere din interior a sferei conștiinței spre
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
admirabil istoric al culturii, dar un critic mai puțin avizat și de un gust capricios. G. Călinescu aducea pentru prima dată în istoriografia literară română și cred că și universală o personalitate deosebit de înzestrată în percepția fenomenului literar din nu importă ce etapă istorică și ce loc, o intuiție care trebuie pusă fără îndoială și pe seama instinctului său creator nativ, dar și pe seama unei exemplare culturi și a unei foarte întinse experiențe. Romancier de uimitoare resurse, poet, dramaturg, eseist delectabil, G.
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
heterozis pronunțat, dând sporuri de producție de 20 30%, la a doua generație de încrucișare, ritmul de creștere al descendenței nu a fost superior metișilor din generația I, ceea ce determinat trecerea la o a treia generație de încrucișare, cu crap importat din Ungaria, un crap selecționat și cu caracteristici bioproductive superioare celui de Nucet și cu o conformație a corpului mai favorabilă (indice de profil - 2,3). 91 Au rezultat metișii din generația a treia, care au avut caracterele plastice mult
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
anilor ’80, au avut drept rezultat un metis care a înregistrat sporuri de producție (comparativ cu parentalii), pe baza vigorii hibride care apare în urma încrucișărilor neânrudite. 4.2.2.Varietatea de crap de cultură Ineu In anul 1962 s-a importat din Ungaria (crescătoriile Szeged), un lot de remonți de crap selecționat, în vârstă de 3 și 4 ani. Caracterizat prin calități morfofiziologice și economice considerabile, acest crap a fost introdus în țara noastră pentru creștere ca rasă pură, sau pentru
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Selection, Hybridization and Genetic Engineering in Aquacidture, vol. II. Heenemann Verlagsgesellschaft mbH, Berlin, pp. 111-126. KARPFENKO, I. M. (1966). Hybrids between the wild and domesticated common carp. Kamenjar Publ., Lvov (R). 47. COSTEA, E., CRISTIAN, A., Rezultatele privind cresterea crapului importat din URSS (Ukraina), în condițiile din România. Bul.ICPP Nr. 1.1971 48. COSTEA, El., CRISTIAN, A., MATEI, D., Cercetări și experimentări de selecție prin încrucișări între crapul sălbatec autohton și forme de crap de cultură (autohtone și de import
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
COSTEA, El., CRISTIAN, A., MATEI, D., Cercetări și experimentări de selecție prin încrucișări între crapul sălbatec autohton și forme de crap de cultură (autohtone și de import). Hidrobiologia, Tom XVI.1980. 49. COSTEA, El., CRISTIAN, Al., Cercetări privind adaptarea crapului importat din Ungaria, în condițiile din România. Bul.Cerc. Piscicole. Nr.1. Buc. 1971. 50. COSTIN, E., BOGATU, D., RĂUȚĂ, M. (1992). Contribuții în optimizarea nutriției în piscicultura intensivă. Lucrările simpozionului “acvacultura și pescuitul viitorului’’ - Galați, 24-25 septembrie 1992, 178-181. 51
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
în fața economiei de piață’’ - Galați, 24-25 aprilie 1991, 98-99 52. CRISTEA M., Evaluarea și utilizarea resurselor genetice vegetale. Ed. Academiei, 1988. 211 53. CRISTEA M., Resursele genetice vegetale. Ed.Academiei, 1981. 54. CRISTIAN, A., COSTEA, E., Cercetări privind adaptarea crapului importat din Ungaria, în condițiile din România. Bul. ICPP.Nr.1.1971. 55. FALCONER D. S., Introducere în genetica cantitativă. Ed.Agrosilvică.Buc. 1969. 56. FETECĂU, GR., CREANGĂ, E., BOGATU, D., TĂNĂSESCU, N. (1986). Cercetări privind elaborarea de probleme și programe pentru
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
a-i răsturna din pozițiile uzurpate." Dl Maiorescu n-a spus nimic mai mult, și nici cu un gest mai frumos. Iată dar că, chiar de la început, în Moldova se simte nevoia criticii; nevoia e conștientă, scopul bine hotărît: a importa numai ceea ce e necesar, a nimici sistemele lingvistice raționaliste, a feri limba și literatura de deznaționalizare, a arunca "în noianul uitării" pretențiile nejustificate... a prezida la introducerea culturii străine și la asimilarea ei. Mai departe, conștiința de nevoia acestei critice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literară sau cea politică sunt în realitate "junimiști". Junimismul este, mai înainte de toate, recomandarea de a ne feri de importarea civilizației sau, mai degrabă, recomandarea unei precauțiuni exagerate când e vorba de 1 Note și impresii, Foiletoanele lui Caragiale. a importa această civilizație. Este nerecunoașterea utilității de a transforma România într-o țară cu caracter curat european, după asemănarea celor din Apus și mai ales după asemănarea Franței, care a zguduit din temelie toate așezările politice și sociale din Europa - atitudine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de junimiști niciodată. Dl Maiorescu a vorbit, în general, împotriva formelor goale, a formei fără fond, adică a civilizației, cum se putea transplanta, dar acest spirit eminamente negativ n-a spus, pe cât știm, nicăierea, ce, cât și cum trebuia de importat. N-a spus-o nici dl Rădu-lescu-Motru, care (în Cultura română și politicianismul 1) are pretenția de a fi un spirit critico-creator. Un lucru este sigur: junimiștii n-au fost împotriva transplantării civilizației apusene pentru toată lumea. Ei, pentru dânșii, au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu vorbeau chiar așa cum îi pune Alecsandri să vorbească, dar exagerarea este un drept al scriitorului satiric. Poate că Alecsandri a fost chiar prea pornit, nedrept sau puțin comprehensiv, căci, odată cu importarea lucrurilor și ideilor nouă, era fatal să se importe și cuvintele corespunzătoare și era de asemenea fatal ca acele cuvinte să fie trântite în limbă fără a li se da, deocamdată, un contur mai românesc. Se știe cu câtă greutate cuvintele franțuzești au fost puse pe calupul limbii românești
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de la Sadagura, nici pe evrei (Ițic zaraful, care se laudă că are "perciuni sudiți", supus străin), nici pe nemți (baron von Klaine Swabe. La C. Negruzzi, e baron Flaimuc), care, la începutul civilizării țării, au fost printre aceia care au importat această civilizație, ca medici, ingineri și alte profesiuni mai modeste etc. Un singur lucru n-a criticat Alecsandri în Iorgu de la Sadagura: pretenția scriitorului fără talent, care a format mai ales obiectul criticii"Junimii" și în special a dlui Maiorescu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dar nu printre adevărații ei asimilatori. Și nici în politică, cum am avut prilejul să arăt aiurea 1, Eliade nu poate fi socotit ca un spirit critic, ci ca un novator exagerat, chiar și atunci când profesa conservatismul, un conservatism doctrinar, importat de aiurea, exotic. Un om care reprezintă cu adevărat spiritul critic în Muntenia este Odobescu, pe care îl găsim, de la început, de la primii pași pe care îi face în publicistică, colaborator al României literare. E semnificativ faptul că publicația la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
spera că va face să rezulte de la dânsul o societate etc1. Iată exprimată, mai bine poate decât oriunde, critica "liberalismului", concepția junimistă, eminesciană și socialistă - și care este un adevăr - că formele, la noi, au premers fondului, că s-a importat o organizare politico 1 Momente etc., p. 320. socială, corespunzătoare unei altfel de societăți decât a noastră, unei societăți în care clasa care dă tonul e burghezia, clasă inexistentă la noi. Caragiale, așadar, a fost un dușman al "liberalismului", tot atât de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
le dezgroapă și prin literatura poporană. El vrea să schimbe organizarea țării, dar în același timp studiază istoria trecutului și starea actuală de atunci a țărilor române, ca să știe ce li se potrivește și ce nu din ceea ce poate fi importat. Și nu mai insist, căci am vorbit pe larg despre Kogălniceanu în cursul acestui studiu. Și câtă vreme acest organizator al României moderne este omul care imprimă tuturor fenomenelor sociale concepția sa - până pe la 1866 -, spiritul novator și spiritul critic
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
romantismul francez au determinat literatura epocii următoare, opera lui Cîrlova, Alexandrescu, Alecsandri etc. Imitația aceasta a literaturii străine este, pe partea literară, ceea ce este introducerea formelor noi pe partea politică. Dar, cum am spus de atâtea ori, literatura nu se importă, ca formele politice. Scriitorii noștri n-au transplantat literatura străină (lucru, dealtfel, imposibil și inconceptibil), ci numai s-au inspirat de la ea, au luat-o ca model, unii mai servil, alții mai liber. Gradul de servilitate ori de libertate a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
brevet, o invenție devine publică, oricine o poate exploata în scopuri comerciale. În cele mai multe țări, drepturile exclusive acordate prin brevetul de invenție sunt menite să prevină sau să-i excludă pe alții de la a fabrica, a folosi, a vinde, a importa produsul sau tehnologia conform brevetului. Nu sunt considerate invenții: * descoperirile, teoriile științifice și metodele matematice; * creațiile estetice; * planurile, principiile și metodele în exercitarea de activități mentale, în materie de jocuri sau în domeniul activităților economice, precum și programele de calculator; * prezentările
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mult mai grav decît se crede. Ne-a redus orizontul, ne-a tras în jos gîndurile. Soarta celor ce ne apropiem de cincizeci de ani e pecetluită. Poate doar copiii noștri să aibă ceva mai mult noroc. *„Libertatea nu se importă, nu se exportă”, a afirmat Ion Druță, într-un cuvînt memorabil, transmis de „Europa liberă”. Concluzia, echivalentă cu un îndemn, e: libertatea se cucerește de cei care sînt lipsiți și au nevoie de ea, din interior. *Alte „impulsuri”, venite prin
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
continuat să investească în petrochimie, construind uzina de la Năvodari, care ea singură are nevoie de 3 milioane tone de păcură anual. Cum se poate redresa România și cum își poate plăti imensa datorie externă contractată în întregime de Ceaușescu, când importăm în continuare țiței în valoare de 2 miliarde dolari anual pentru a alimenta niște industrii falimentare? A doua cauză a succesului bulgar rezidă în stabilirea unui raport optim între industria grea, industria ușoară și agricultură. În România, Ceaușescu a debutat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sosi din țară. Pentru că trebuie să o spunem clar la ce ne putem aștepta, atâta vreme cât familia Ceaușescu va mai conduce destinele României, împingând noțiunea însăși de politică în sfera patologicului. Se desfigurează tot ce mai scăpase neatins de înaintașii lor, importați în furgonetele armatei sovietice. Fiindcă, să nu ne înșelăm, Ceaușescu și familia sa sunt produsul istoriei postbelice a României, ei sunt produsul celui mai compromis partid comunist din Europa Răsăriteană, singurul care s-a grăbit să înlocuiască un cult al
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]