4,588 matches
-
discriminării. Obiectivul global al JIM este promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive, creșterea bunăstării populației, complementar cu resorbția rapidă a problemelor grave de sărăcie extremă și excluziune socială generate de crizele din ultimele decenii. Scopul JIM este promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei în perspectiva îndeplinirii obiectivelor de la Lisabona. Perioada de implementare este 2005-2010. Domeniile de acțiune ale JIM. JIM va contribui, în principal, la: - întărirea capacității instituțiilor guvernamentale; - îmbunătățirea condițiilor de viață ale romilor, prin dezvoltarea de oportunități
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Agenția de Implementare. Coordonatorul național al JIM este Ministerul Muncii și Protecției Sociale, iar responsabilitatea pentru implementare a măsurilor JIM privind romii revine Agenției Naționale pentru Romi. La 20 iunie 2005, Comisia Europeană și Guvernul României au semnat Memorandumul Comun asupra Incluziunii Sociale, având ca obiectiv pregătirea României pentru participarea la Strategia Europeană asupra Incluziunii Sociale. 4. Deceniul de Incluziune a Romilor (Deceniul, perioada de implementare 2005-2015) Scurtă descriere a politicii. Deceniul este conceput în primul rând ca un angajament politic asumat
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
responsabilitatea pentru implementare a măsurilor JIM privind romii revine Agenției Naționale pentru Romi. La 20 iunie 2005, Comisia Europeană și Guvernul României au semnat Memorandumul Comun asupra Incluziunii Sociale, având ca obiectiv pregătirea României pentru participarea la Strategia Europeană asupra Incluziunii Sociale. 4. Deceniul de Incluziune a Romilor (Deceniul, perioada de implementare 2005-2015) Scurtă descriere a politicii. Deceniul este conceput în primul rând ca un angajament politic asumat la nivel internațional de către guvernele a nouă state din regiune. România s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
JIM privind romii revine Agenției Naționale pentru Romi. La 20 iunie 2005, Comisia Europeană și Guvernul României au semnat Memorandumul Comun asupra Incluziunii Sociale, având ca obiectiv pregătirea României pentru participarea la Strategia Europeană asupra Incluziunii Sociale. 4. Deceniul de Incluziune a Romilor (Deceniul, perioada de implementare 2005-2015) Scurtă descriere a politicii. Deceniul este conceput în primul rând ca un angajament politic asumat la nivel internațional de către guvernele a nouă state din regiune. România s-a alăturat în anul 2003, împreună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în primul rând ca un angajament politic asumat la nivel internațional de către guvernele a nouă state din regiune. România s-a alăturat în anul 2003, împreună cu alte opt state din Europa Centrală și de Est, inițiativei internaționale denumite Deceniul de Incluziune a Romilor 2005-2015, inițiată de către președinții Băncii Mondiale și Open Society Institute - New York, James Wolferson, respectiv George Soros. După anul 2004, pe parcursul căruia s-au realizat planurile naționale ale Deceniului, asumarea inițiativei a fost reconfirmată de către nouă guverne, statele participante
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Mondiale și Open Society Institute - New York, James Wolferson, respectiv George Soros. După anul 2004, pe parcursul căruia s-au realizat planurile naționale ale Deceniului, asumarea inițiativei a fost reconfirmată de către nouă guverne, statele participante angajându-se să promoveze politici active de incluziune socială a romilor, orientate pe patru domenii prioritare: educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, traversate de conceptul de combatere a sărăciei, discriminării și inegalității între sexe. Lansarea oficială a Deceniului s-a desfășurat în prezența partenerilor internaționali care fac
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
național al Deceniului. La ultima întâlnire a Comitetului Internațional Director, delegația României a reafirmat angajamentul de a asigura președinția Deceniului și secretariatul național al acesteia, în perioada iulie 2005-iulie 2006. Deoarece obiectivul major al Deceniului îl constituie operaționalizarea conceptului de incluziune socială a romilor, reprezentanții Președinției și ai Guvernului României consideră că dezideratul în implementarea Deceniului îl constituie includerea tinerilor romi în structurile de decizie ale administrației publice, centrale și locale. Pe lângă activitățile comune statelor membre, pe perioada asigurării președinției Deceniului
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
figura 2). Figura 2 Complementaritatea limbajului politicilor publice pentru romi Dezideratele acestor politici sunt: îmbunătățirea situației romilor (Strategia Guvernului), reducerea sărăciei și a excluziunii sociale (PNAinc), promovarea susținută a unei societăți coezive și incluzive (JIM) și promovarea politicilor active de incluziune socială a romilor (Deceniul). Prin urmare, începând cu anul 2005, în funcție de evaluarea progreselor în implementarea Strategiei Guvernului, a capitolului 14 din PNAinc, a contextului procesului de incluziune socială din Uniunea Europeană, politicile pentru romi au fost elaborate în aceiași termeni, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
susținută a unei societăți coezive și incluzive (JIM) și promovarea politicilor active de incluziune socială a romilor (Deceniul). Prin urmare, începând cu anul 2005, în funcție de evaluarea progreselor în implementarea Strategiei Guvernului, a capitolului 14 din PNAinc, a contextului procesului de incluziune socială din Uniunea Europeană, politicile pentru romi au fost elaborate în aceiași termeni, respectiv incluziunea socială a romilor care are ca impact eradicarea sărăciei în Europa. Este firească, așadar, orientarea în viitor a politicilor publice pentru romii din România în funcție de construcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
socială a romilor (Deceniul). Prin urmare, începând cu anul 2005, în funcție de evaluarea progreselor în implementarea Strategiei Guvernului, a capitolului 14 din PNAinc, a contextului procesului de incluziune socială din Uniunea Europeană, politicile pentru romi au fost elaborate în aceiași termeni, respectiv incluziunea socială a romilor care are ca impact eradicarea sărăciei în Europa. Este firească, așadar, orientarea în viitor a politicilor publice pentru romii din România în funcție de construcțiile propuse și evaluările dinamicii implementării Strategiei Guvernului și PNAinc și orientările anului 2005, JIM
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nou de abordare, propunând includerea problematicii romilor în politicile publice, complementar cu estimarea grupului-țintă, beneficiarii direcți (mainstreamind and targeting). Figura 3 Complementaritatea obiectivelor și a rezultatelor pe perioada implementării politicilor publice pentru romi Obiectivele Deceniului sunt cele de promovare a incluziunii sociale în patru domenii sectoriale, educație, sănătate, locuri de muncă și locuire, traversate de combaterea discriminării, a sărăciei și a inegalității de șanse. Obiectivele strategiei guvernului sunt de responsabilizare a autorităților publice centrale și locale în aplicarea măsurilor concrete de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
provocările-cheie fiind stabilite în domeniile: sănătate, educație, economic, locuire, împroprietărire și reglementarea juridică a proprietății și cetățeniei (acte de identitate), traversate de combaterea discriminării, reabilitarea imaginii de sine și continuarea formării resurselor umane rome. În sfârșit, odată cu semnarea Memorandumului de Incluziune (JIM) la 20 iunie 2005, acesta a stabilit ca prioritate urgentă finalizarea implementării Strategiei Guvernului de îmbunătățire a situației romilor și, în particular, eliminarea cazurilor de persoane fără acte de identitate, asigurarea de programe de pregătire și de creare de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
romi, constau în soluționarea situațiilor de lipsă a identității legale, reglementarea juridică a problemei locuințelor/terenurilor fără acte de proprietate, reabilitarea imaginii colective de sine și a imaginii publice a populației de romi. De o importanță deosebită sunt indicatorii de incluziune socială comuni pentru țările Uniunii Europene și specifici pentru situația României, elaborați de Comisia Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (2002), care pot constitui indicatori pentru toate politicile publice pentru romi. Complementaritatea obiectivelor Memorandumului Comun de Incluziune (JIM) cu Strategia
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
proprietate, reabilitarea imaginii colective de sine și a imaginii publice a populației de romi. De o importanță deosebită sunt indicatorii de incluziune socială comuni pentru țările Uniunii Europene și specifici pentru situația României, elaborați de Comisia Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (2002), care pot constitui indicatori pentru toate politicile publice pentru romi. Complementaritatea obiectivelor Memorandumului Comun de Incluziune (JIM) cu Strategia Guvernului constă în prevederile referitoare la întărirea capacității instituțiilor guvernamentale și abordarea problemelor majore, pe care le vom detalia
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sunt indicatorii de incluziune socială comuni pentru țările Uniunii Europene și specifici pentru situația României, elaborați de Comisia Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale (2002), care pot constitui indicatori pentru toate politicile publice pentru romi. Complementaritatea obiectivelor Memorandumului Comun de Incluziune (JIM) cu Strategia Guvernului constă în prevederile referitoare la întărirea capacității instituțiilor guvernamentale și abordarea problemelor majore, pe care le vom detalia în continuare. Dacă prin Strategia Guvernului au fost prevăzute structuri de implementare la nivelul ministerelor (central), prefecturilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a Fondurilor Structurale, propusă de JIM. Modelul integrat propus de JIM și Deceniu, precum și participarea în procesul de elaborare și implementare a politicilor, planurilor, strategiilor de acțiune, fundamentate pe un larg dialog social, ar putea asigura orientarea politicilor active de incluziune socială a romilor pe domeniile comune politicilor publice naționale și internaționale. Propunere de implementare a politicilor publice pentru romii din România În plan central: - creșterea capacității instituționale a ANR; - angajarea resurselor umane rome în ministerele de resort, cu responsabilități în
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
să abordeze problemele majore, definite de Strategia Guvernului, PNAinc, JIM și Deceniul; - înființarea Birourilor regionale ale ANR; - coordonarea structurilor Birourilor Județene pentru Romi cu cele teritoriale; - angajarea reprezentanților romi la nivelul primăriilor; - formarea la nivel județean a unor centre de incluziune socială. În aceste centre, resursele umane rome existente ar putea să acționeze pentru punerea în practică a politicilor publice pentru romi, în plan local. Politicile de ocupare și formare profesională - abordare comparativă a sistemului din România cu cele mai relevante
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, ca entitate pregătitoare pentru administrarea resurselor Fondului Social European în România. Acest fond va furniza țării noastre, prin implementarea de proiecte, resurse financiare importante pentru dezvoltarea resurselor umane, creșterea gradului de ocupare și promovarea incluziunii sociale. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă - ANOFM - s-a înființat în anul 1998, sub denumirea de Agenția Națională pentru Ocupare și Formare Profesională, ca urmare a adoptării Legii nr. 145 din
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
printr-o implicare mai consistentă a cadrelor didactice. Sprijinul necesar trebuie să existe pentru profesorii care Încearcă să-și dezvolte practica, iar aceștia trebuie să colaboreze cu factorii care pot deveni puncte de sprijin (profesioniști din domeniul psihopedagogiei, părinți etc.). Incluziunea diferă de integrare. Integrarea copiilor cu nevoi speciale urmărește includerea lor În Învățământul de masă și se referă la capacitatea unui grup, clasă, colectiv, școală de a primi noi membri care au nevoie de sprijin pentru adaptare, integrare, socializare. De
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
timpul În clase separate și pentru a primi sprijinul necesar. Când această mutare a lor nu este acompaniată de o interacțiune crescută Între copiii cu nevoi speciale și ceilalți copii, ea reprezintă doar un pas - integrarea fizică și nu adevărata incluziune. Incluziunea implică modificări structurale și funcționale de ambele părți: atât pentru cel care urmează a fi integrat dar și pentru cei care primesc/includ in interiorul lor elemente noi. În Declarația de la Salamanca se spune că școala obișnuită cu o
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
În clase separate și pentru a primi sprijinul necesar. Când această mutare a lor nu este acompaniată de o interacțiune crescută Între copiii cu nevoi speciale și ceilalți copii, ea reprezintă doar un pas - integrarea fizică și nu adevărata incluziune. Incluziunea implică modificări structurale și funcționale de ambele părți: atât pentru cel care urmează a fi integrat dar și pentru cei care primesc/includ in interiorul lor elemente noi. În Declarația de la Salamanca se spune că școala obișnuită cu o orientare
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de Învățământ a tuturor elevilor din cadrul unei comunități. Școlile deschise, prietenoase, În care se urmărește flexibilizarea curriculumului, calitatea predării-Învățării, evaluarea permanentă și parteneriatul educațional sunt școli incluzive. Principiile cheie ale incluziunii au În vedere următoarele concepte fundamentale: valorizarea diversității; demnitatea ființei umane; nevoile individuale Înțelese ca cerințe individuale; responsabilitatea colectivă; dezvoltarea relațiilor și culturii profesionale; dezvoltarea profesională; șanse egale. Factorii care facilitează incluziunea la nivelul școlii se concentrează pe trei dimensiuni
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
parteneriatul educațional sunt școli incluzive. Principiile cheie ale incluziunii au În vedere următoarele concepte fundamentale: valorizarea diversității; demnitatea ființei umane; nevoile individuale Înțelese ca cerințe individuale; responsabilitatea colectivă; dezvoltarea relațiilor și culturii profesionale; dezvoltarea profesională; șanse egale. Factorii care facilitează incluziunea la nivelul școlii se concentrează pe trei dimensiuni: cultura, strategia (politica educațională) și practica. ; cultura se referă la măsura În care filosofia educației incluzive este Împărtășită de toate cadrele didactice din școală și În care ea poate fi observată de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
școli integratoare și au integrat copii cu CES. Nu avem Încă În România școli incluzive În adevăratul sens al cuvântului, serviciile educaționale de sprijin sunt ineficiente și prea puțin dezvoltate, iar mentalitatea comunității nu s-a Îmbunătățit prea mult În ceea ce privește incluziunea tuturor copiilor În orice școală. Cu toate acestea, În cursul ultimilor ani, au fost derulate o serie de proiecte, coordonate de organisme neguvernamentale, care au avut drept scop crearea școlilor incluzive În România. În ciuda acestor eforturi, societatea românească are Încă
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
să vorbim neapărat). Conversia are loc pe baza compatibilității logico-semantice a conectorilor în cauză (vezi supra, 4.4.1.2) și are un caracter direcționat (doar copulativul se poate converti în disjunctiv, nu și invers). În plus față de raportul de incluziune comunicativă în care enunțul disjunctiv antrenează alocutorul, coordonarea prin sau/ori mai aduce o caracteristică discursivă pe care coordonarea prin și o are doar în condiții determinate: enumerarea elementelor conectate (iar împreună cu acestea și enunțul care o conține) capătă un
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]