5,050 matches
-
deasupra nivelului de subzistență - sub care acesta nu mai poate fi considerat membru al societății (această perspectivă este larg acceptată în special de experții care preferă conceptul de excluziune socială). Studiile transversale oferă informații extrem de utile (despre grupuri deprivate, despre inegalitatea dintr-o societate etc.) ce pot servi calibrării politicilor sociale pentru a-i susține pe cei cu venituri scăzute într-un anumit moment, dar nu pot identifica proporția populației ce suferă de sărăcie pentru perioade mai lungi de timp (informație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
culese despre consumul gospodăriei, tipul pragului sărăciei - relativ sau absolut, indicatorii de bunăstare folosiți - de venituri sau de consum, iar în acest ultim caz, tipurile de cheltuieli și consumuri nemonetarizate introduse în agregatele utilizate, ca și măsura folosită pentru determinarea inegalității. Dificultatea alegerilor operate derivă din două aspecte discordante: necesitatea de a realiza măsurări valide și aplicate realităților locale și compatibilitatea rezultatelor cu alte rezultate similare din cercetări realizate în România. În general, acolo unde au existat discordanțe, am optat pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
România. În general, acolo unde au existat discordanțe, am optat pentru măsurile și strategiile indicate de studiile metodologice ale specialiștilor Băncii Mondiale. Am inclus și unele remarci asupra strategiilor de îmbunătățire a culegerii și prelucrării datelor referitoare la sărăcie și inegalitate socială. Studiile aplicate în științele sociale ridică problema validității și a fidelității datelor produse ca obiect al contractului dintre beneficiar și executantul cercetării. Investigațiile dedicate descrierii sărăciei nu fac nici ele excepție, în măsura în care de rezultatele lor depinde alocarea unor resurse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din gospodărie? Ce fel de indicator al bunăstării vom folosi - de venituri sau de consumuri? Dacă vom folosi un agregat de consumuri, ce tipuri de cheltuieli și consumuri nemonetarizate vom introduce în agregatele utilizate? Ce măsură vom folosi pentru determinarea inegalității sociale? Ce măsură vom folosi pentru pragul absolut de sărăcie? Cum vom raporta sărăcia: la nivel individual sau al gospodăriei? O bună parte din dificultatea alegerilor operate derivă din două aspecte aflate în mod evident în conflict: pe de o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
adulților din familie - persoane peste 14 ani; C = numărul copiilor, persoane sub 14 ani; α = coeficientul de echivalare a copiilor cu adulții; iar θ = coeficientul efectului de mărime. Pentru calculele noastre am folosit α = 0,7 iar θ = 0,9. Inegalitatea și profunzimea sărăciei În vreme ce măsurile sărăciei se referă la situația indivizilor sau a gospodăriilor care se află la nivelul de jos al distribuției veniturilor sau consumurilor, inegalitatea este un concept mai larg, în care se ia în considerare întreaga populație
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mărime. Pentru calculele noastre am folosit α = 0,7 iar θ = 0,9. Inegalitatea și profunzimea sărăciei În vreme ce măsurile sărăciei se referă la situația indivizilor sau a gospodăriilor care se află la nivelul de jos al distribuției veniturilor sau consumurilor, inegalitatea este un concept mai larg, în care se ia în considerare întreaga populație ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Sen</Author><Year>1973</Year><RecNum>21</RecNum><MDL><REFERENCE TYPE>1</REFERENCE TYPE><AUTHORS><AUTHOR>Sen, Amartya</AUTHOR></AUTHORS><YEAR>1973</YEAR
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Foundation</PUBLISHER><YEAR>1992</YEAR><PAGES>xiv, 207 p</PAGES><CALL NUMBER>JC575 .S45 1992</CALL NUMBER><KEYWORDS><KEYWORD>Equality</KEYWORD><KEYWORD>Liberty</KEYWORD><KEYWORD>Welfare economics</KEYWORD></KEYWORDS><LABEL>29670</LABEL></MDL></Cite></EndNote>(Sen 1973, 1992). Dintre multele măsuri ale inegalității folosite în literatura de specialitate, am ales pentru măsurarea acestei variabile la nivelul municipiului Oradea indicele Gini standardizat. Acesta se bazează pe curba Lorenz, o curbă a frecvenței cumulative ce compară distribuția unei variabile specifice (consumul, în cazul nostru), cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
frecvenței cumulative ce compară distribuția unei variabile specifice (consumul, în cazul nostru), cu distribuție uniformă reprezentând egalitatea, și care are forma unei diagonale a graficului. Cu cât este mai mare suprafața dintre cele două curbe, cu atât este mai pronunțată inegalitatea în rândul populației, în privința variabilei cercetate. Coeficientul Gini este o măsură a abaterii dintre cele două grafice. El ia valori de la 0 (egalitate extremă) la 1 (inegalitate extremă). Curba Lorenz are o mare răspândire și datorită caracterului său intuitiv: punctele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
este mai mare suprafața dintre cele două curbe, cu atât este mai pronunțată inegalitatea în rândul populației, în privința variabilei cercetate. Coeficientul Gini este o măsură a abaterii dintre cele două grafice. El ia valori de la 0 (egalitate extremă) la 1 (inegalitate extremă). Curba Lorenz are o mare răspândire și datorită caracterului său intuitiv: punctele aflate pe curbă reprezintă cât% din consum (valoarea de pe axa verticală) este realizat de x% din gospodării (valoarea de pe axa orizontală). Rezultate În cele ce urmează vom
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Tabelul 1. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculat pe baza consumului simplu Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,16 Consum cu bunuri și locuință pe adult echivalent 0,30 Se observă o inegalitate foarte mare, în privința consumului, incluzând valoarea de întrebuințare a bunurilor și a locuinței, între gospodăriile sărace calculate pe baza consumului simplu. Pentru gospodăriile sărace calculate pe baza consumului cu locuințe și bunuri de folosință îndelungată, curbele Lorenz ale consumului pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Lorenz ale consumului pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului cu bunuri și locuință. Diagonala reprezintă distribuția uniformă Ca și în cazul consumului pe ansamblul gospodăriilor, utilizarea consumului cu bunuri și locuință ne face să obținem o inegalitate mai mică în rândul gospodăriilor, după cum o atestă și indicii Gini: Tabelul 2. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace, calculat pe baza consumului Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,23 Consum cu bunuri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
justă și eficientă a resurselor în lupta împotriva sărăciei explică în mare măsură complexitatea dezvoltărilor metodologice din cercetarea dedicată acestui domeniu. Studiul realizat la Oradea, care a urmărit aceste deziderate, a cerut o abordare flexibilă, dependentă de context, a măsurării inegalității și sărăciei. Opțiunile metodologice ale autorilor studiului, atât în ceea ce privește eșantionarea, cât și în privința modalităților de calcul ale diferiților indicatori ai sărăciei și inegalității s-au dovedit, cel puțin la o primă vedere, valide. Pornind de la cazul din Oradea, am conchis
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la Oradea, care a urmărit aceste deziderate, a cerut o abordare flexibilă, dependentă de context, a măsurării inegalității și sărăciei. Opțiunile metodologice ale autorilor studiului, atât în ceea ce privește eșantionarea, cât și în privința modalităților de calcul ale diferiților indicatori ai sărăciei și inegalității s-au dovedit, cel puțin la o primă vedere, valide. Pornind de la cazul din Oradea, am conchis că indicatorii cei mai buni ai bunăstării la nivel de familie sunt consumurile alimentare, nealimentare, de servicii și bunurile de utilizare îndelungată aflate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de către imigranții turci între Germania și Turcia (Faist, 1999). Dintre cauzele acestei schimbări sunt luate în considerare, pe de o parte, schimbarea structurii capitalului și a relațiilor dintre capital și muncă la nivel global (Glick Schiller et al., 1997, 81), inegalitățile sociale și contextele sociale discriminatorii din societățile de destinație și, pe de altă parte, evoluția tehnologică a mijloacelor de transport și a mijloacelor de comunicații, care face efectivă comunicarea migranților cu societațile de origine (Portes, 1996, 152). În același timp
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
pledează pentru respectarea drepturilor educaționale (accesul la educație în limba maghiară la fiecare nivel educațional - de exemplu: Kurdi-Ring, 1999; Weber, 2000, Veress 2000; Hantz, 2006). O teză frecvent menționată în legătură cu necesitatea înființării/restaurării universității maghiare de stat este cea a inegalității de șanse educaționale dintre tinerii maghiari din România și populația majoritară, mai ales în ceea ce privește accesul la nivelul terțiar. Într-adevăr, potrivit datelor recensământului din 2002 proporția celor cu studii superioare este mult mai scăzută în rândul populației de etnie maghiară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
noii clase mijlocii”, definită în primul rând prin capitaluri educaționale înalte, expertiză (Larionescu, Mărgineanu, Neagu, 2006) și înzestrată cu rate mari de participare economică, culturală și politică. În același timp, mobilitatea școlară este în scădere iar tendințele de reproducere a inegalităților sociale prin transmiterea intergenerațională a statusurilor educaționale relative din ce în ce mai evidentă (Cârțână, 2000; Hatos, 2006). Pe de altă parte, inegalitatea șanselor înregistrată acum nu face decât să continue o discriminare instituționalizată în perioada național-comunismului când, accesul la învățământul superior în limba
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
rate mari de participare economică, culturală și politică. În același timp, mobilitatea școlară este în scădere iar tendințele de reproducere a inegalităților sociale prin transmiterea intergenerațională a statusurilor educaționale relative din ce în ce mai evidentă (Cârțână, 2000; Hatos, 2006). Pe de altă parte, inegalitatea șanselor înregistrată acum nu face decât să continue o discriminare instituționalizată în perioada național-comunismului când, accesul la învățământul superior în limba maghiară, a fost drastic limitat (Casta, 2004). Descrierea șanselor școlare și, implicit a celor sociale, ale tinerilor maghiari din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu argumente solide. Obiective În consecință, studiul nostru dorește, să contribuie la clarificarea descrierii distribuției șanselor școlare între români și maghiari ținând cont de numeroasele covariante ale lungimii carierelor școlare. Premisa de bază a testelor noastre multivariate este că teza inegalității de șanse trebuie testată în condițiile controlului anumitor variabile al căror efect se poate confunda cu cel al apartenenței etnice. Analizele au ținut cont de trei modele fundamentale de producere a destinației de status educațional: - Modelul determinării etnice, cel presupus
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de diplome superioare mai sărac decât românii ardeleni, absolvenții de studii medii, mai ales ale ciclului elementar al acestui nivel, fiind mai bine reprezentați în rândul maghiarilor. Analizele statistice demonstrează că acest handicap este doar aparent, el fiind generat de inegalități de șanse școlare variabile la nivel interregional. Secuimea, cu o puternică concentrare de vorbitori ai limbii maghiare, apare ca o regiune nefavorabilă absolvirii de studii liceale și profesionale dar și superioare, în timp ce aceeași regiune concentrează un număr mare de persoane
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
secuiești către aglomerări urbane precum Cluj-Napoca sau Târgu-Mureș. Migrația internă, ca și cea externă, confirmă, pe de o parte, decalajele regionale în distribuția oportunităților sociale, iar pe de altă parte contribuie, prin mecanisme de tipul cercului vicios, la adâncirea acestor inegalități. În cazul acesta, cu cât amploarea este mai mare, cu atât efectul de prezumat este mai important. Rezultatele și ipotezele din rândurile de mai sus susțin teza deficitului de modernizare al județelor secuiești, comparativ cu celelalte regiuni ale Transilvaniei. Aceasta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
planuri de dezvoltare. Este destul de clar, de exemplu, că dezvoltarea învățământului superior în limba maghiară în afara județelor secuiești nu va contribui semnificativ la dezvoltarea acestora ci va contribui la drenarea resurselor umane dinspre această regiune. Evident, rezultatele nu epuizează problema inegalităților de șanse educaționale dintre români și maghiari în Transilvania. O lucrare retrospectivă mult mai ambițioasă trebuie să ia în calcul fenomenele migratorii, atât externe cât și interne, care au afectat distribuția capitalurilor educaționale înregistrate la un moment dat în România
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
D., Magyari T. (2003). The Impact of Minority Pariticipation in Romanian Government In Monica Robotin, Levente Salat (Eds.) A New Balance: Democracy and Minorities in Post-Communist Europe, Budapesta: LGI Books. Csata Zs. (2004). Iskolázottsági esélyegyenlőtlenségek az erdélyi magyar fiatalok körében. (Inegalități de șanse în educație al tinerilor maghiari din Ardeal) Erdélyi Társadalom, 2004, 1, 99-132. Dobrescu, E., Blaga, I. (1973). Structural Patterns of Romanian Economy, București: Editura Meridiane. Fox, Jon E. (2000). Nationness and everyday life: Romanian and Hungarian university students
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
6 7,3 3,5 Sursa: după Starea de sănătate a populației din România, București, INS - PHARE, 2002 În ciuda progreselor biomedicale și tehnologice din ultimii 50 de ani, este evident totuși, că din cauza persistenței și, în unele cazuri, a agravării inegalităților sociale între categorii de populație și între grupuri sociale, indivizii nu sunt egali nici în fața bolii sau a morții. Din acest punct de vedere, în România, populația rurală reprezintă o categorie puternic dezavantajată și discriminată, comparativ cu populația urbană. Și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
egali nici în fața bolii sau a morții. Din acest punct de vedere, în România, populația rurală reprezintă o categorie puternic dezavantajată și discriminată, comparativ cu populația urbană. Și alți indicatori specifici, în afara celor enunțați la începutul acestei secțiuni, certifică aceste inegalități (Raport asupra ODM, 2003): în urban, în 2005, mortalitatea era de 9,3‰, pe când în rural ajungea la 15,54‰. Diferența este cutremurătoare și convingătoare pentru confirmarea tezei inegalității în fața bolii și a morții, asupra căreia vom reveni în partea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
indicatori specifici, în afara celor enunțați la începutul acestei secțiuni, certifică aceste inegalități (Raport asupra ODM, 2003): în urban, în 2005, mortalitatea era de 9,3‰, pe când în rural ajungea la 15,54‰. Diferența este cutremurătoare și convingătoare pentru confirmarea tezei inegalității în fața bolii și a morții, asupra căreia vom reveni în partea a doua a acestui studiu; în urban, mortalitatea infantilă era, în 2005, de 15,8‰, în timp ce în sate era de 19,02‰. în 2005, în rural, numărul copiilor născuți
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]