5,599 matches
-
la Folticeni. Încă odată, Împreună cu cele mai bune urări, o prietenească strângere de mână și felicitări pentru rodnica activitate. V. Tempeanu 974 62 Buftea, 2 Făurar 1974 Dragă domnule Dimitriu, Îmi pare bine că te-ai hotărât, să treci peste inerentele intrigi locale, care au ajuns, unele, până la d-na Prof. Ungureanu, care se descurajase ca și mata603. Le cunosc, cum se spune: pe pielea mea, ca și mata. În Flt. au fost mulți oameni de valoare; dar prea puțini de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Leon În rolul de Înțelept conciliator al unor conflicte sau neînțelegeri Între prieteni și nu numai. Misiunea i se potrivea, datorită unei delicate diplomații de pacificare cu care opera Între cele două fronturi, dar și În interiorul fiecăruia, ținând cont de inerentele deosebiri de temperament și interese, de vanitățile, frustrările, preconcepțiile fiecăruia. I-am admirat, de asemeni, nu doar implicarea În dramele unor prieteni risipiți prin lume, ci mai ales cumpănirea, echilibrul dintre afecțiune și detașare. Rămânea el Însuși, oricât consum afectiv
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spre morbid (Ruga unui bolnav, Nevroză, Seara, Concert, Cu gândul aiurea), proiecții în demonic și titanic (Titanii, Cu senior Cristos de vorbă, Parafraza sărutării lui Iuda, Daemonica poemata, Povestea celui ce s-a dus) etc. Cerebralitatea discursului, cu răceala sa inerentă, îngrămădirea de cuvinte rare, cu parfum exotic, versul meșteșugit, dar adesea prea rigid, prea multele figurații artificioase au făcut ca placheta să contribuie la impunerea modernismului la noi, dar și să devină repede caducă. Poeziile adăugate în cele două ediții
DAVIDESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286704_a_288033]
-
depășite de noi versiuni care vin cu detalii tot mai comprehensive. Practic, în prezent, se constată o reunire a codurilor printr-o înțelegere comună a modului în care ar trebui condusă viața corporativă, de producție, comercială și publică. Imensa presiune inerentă a grupurilor de mediu și a organizațiilor pentru globalizare au în vedere conduita marilor corporații, iar oamenii încep să stabilească ce este acceptabil sau nu în conduita corporativă a acestora. Problema abordării formalizate a aspectelor guvernanței corporative a intrat în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
și menținerii unei condiții dorite. În acest sens, o activitate de control implementată se realizează pentru atingerea obiectivelor, administrarea riscurilor și menținerea unui echilibru în cadrul organizației. Organizațiile trebuie să-și stabilească foarte clar obiectivele și apoi să-și evalueze riscurile inerente specifice atingerii obiectivelor, motiv pentru care își vor elabora o strategie de control care va furniza o asigurare rezonabilă. Strategia de control derivă dintr-o strategie mai cuprinzătoare de management al riscurilor și va avea o componentă-cheie concentrată pe evaluarea
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
de colaborare, atât de necesar, are puține șanse să se instaleze. (2) Evaluarea riscurilor Orice entitate este supusă riscurilor care pot fi riscuri proprii funcționării organizației însăși, riscuri specifice fiecărei activități, dar și riscuri externe. Unele riscuri sunt acceptabile și inerente fiecărei activități, însă există și riscuri inacceptabile. Organizațiile creează sisteme de control intern care să le permită pe cât posibil să evite riscurile inacceptabile și să mențină la un nivel de toleranță riscurile acceptabile în vederea atingerii obiectivelor acestora. Toate entitățile își
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
aștepta de la control să furnizeze o asigurare rezonabilă, dar nu o asigurare absolută Chiar atunci când am dat dovadă de prudență și de înțelegere, o asigurare absolută nu este posibilă din două motive fundamentale, și anume: în primul rând, există limite inerente controlului, legate de posibilitatea apariției unor erori de judecată în luarea deciziilor, a producerii unor disfuncții atribuite erorilor umane, înțelegerilor secrete ale personalului care pot conduce la eșecul activităților de control sau conducerea să treacă peste control. Controlul poate permite
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
trebuie să fie supravegheate pentru a obține informații ce ar putea semnala necesitatea reevaluării obiectivelor organizației sau controlului în cadrul acesteia. D2 - performanța trebuie să facă obiectul unei monitorizări cu ajutorul scopurilor și indicatorilor definiți în obiectivele și planurile organizației. D3 - ipotezele inerente obiectivelor organizației trebuie să fie revizuite în mod periodic. D4 - nevoile de informare și sistemele conexe trebuie să fie reevaluate atunci când se schimbă obiectivele sau atunci când sunt depistate deficiențe în comunicarea informațiilor. D5 - trebuie să se stabilească și să se
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ne permită atingerea obiectivelor? D. MONITORIZARE ȘI ÎNVĂȚARE 1. Reexaminăm mediul intern și mediul extern pentru a vedea dacă nu trebuie modificate obiectivele sau controlul? 2. Performanța face obiectul unei monitorizări cu ajutorul unor scopuri și indicatori pertinenți? 3. Revizuim ipotezele inerente obiectivelor noastre? 4. Primim și furnizăm informații necesare și pertinente în scopul luării de decizii? 5. Sistemele noastre de informații sunt la zi? 6. Obținem un profit din rezultatele activităților de monitorizare și îmbunătățim controlul în mod continuu? 7. Evaluăm
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
sistemele conexe trebuie să fie reevaluate atunci când se schimbă obiectivele sau atunci când sunt depistate deficiențe în comunicarea informațiilor. 5. Monitorizarea D2 Performanța trebuie să facă obiectul unei monitorizări cu ajutorul scopurilor și indicatorilor definiți în obiectivele și planurile organizației. D3 Ipotezele inerente obiectivelor organizației trebuie să fie revizuite în mod periodic. D5 Trebuie să se stabilească și să se aplice proceduri de monitorizare, pentru a se asigura că se realizează schimbările sau acțiunile corespunzătoare. D6 Conducerea trebuie să evalueze periodic eficacitatea controlului
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
atingere a obiectivelor/țintelor programate, motiv pentru care se mai numește și sistem de control managerial. Un sistem de control managerial nu poate garanta cu certitudine îndeplinirea obiectivelor entității, deoarece implementarea acestuia de către managementul general al entității are limitele sale inerente, respectiv: judecata umană poate fi greșită; modul de implementare a sistemului de management și controlul intern în noua abordare; analiza costuri/beneficiu pentru raționalitatea măsurilor de control intern care vor fi implementate, realizată de conducătorul entității publice; anumite persoane pot
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
coloanei „Activități”, după coloana „Obiective” sau să se folosească în acest sens coloana 3 - Descrierea riscului, sau coloana 4 - Circumstanțele care favorizează apariția riscurilor, din antetul documentului. Registrul riscurilor este un document care are un format obligatoriu și cuprinde riscurile inerente oricărei activități, structurate pe obiectivele Guvernanța corporativă 176 176 entității, iar în urma tratării acestora, respectiv prin aplicarea diferitelor forme de control intern, rămân riscurile reziduale care intră în activitatea de auditare. Registrul riscurilor trebuie să se elaboreze de către fiecare compartiment
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
obiectivele din Lista obiectivelor și activităților la care atașăm riscurile specifice operațiilor elementare, până la un nivel rezonabil de detaliere (coloanele 2-3). 2. În continuare, se completează circumstanțele care favorizează apariția riscurilor, responsabilul cu gestionarea riscului și se face aprecierea riscului inerent (coloanele 4-8). 3. De asemenea, se precizează strategia adoptată pentru risc și instrumentele de control intern care monitorizează riscul, pe baza cărora se stabilește riscul rezidual, care va fi urmărit în continuare (coloanele 9-15). 4. Riscul rezidual este riscul care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în vedere caracterul relativ al acestei proceduri, în sensul că un risc nu poate fi niciodată eliminat complet, putem numai să încercăm să-i reducem probabilitatea de apariție din următoarele motive: întotdeauna va exista riscul de control, adică acel risc inerent al însăși activității de control implementate care va avea în mod normal imperfecțiuni. În același timp, acest risc al controlului va crește odată cu evoluțiile și modificările din cadrul funcției/procesului dacă nu vor fi constant actualizate; îmbunătățirea sistemului de control al
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
va fi întocmită Lista subactivităților elementare completate cu Lista activităților de control necesare pentru evitarea riscurilor grave stabilite. După cum am precizat, riscurile nu pot fi eliminate complet, ci numai limitată posibilitatea de manifestare a acestora. Întotdeauna va exista un risc inerent al controlului ca și un risc al auditorului intern, care pot să evolueze dacă pe măsura trecerii timpului analiza riscurilor nu este actualizată în vederea adaptării activităților de control; d) clasificarea activităților de control intern stabilite pentru limitarea riscurilor pe cele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
identifice riscurile, să le evalueze și să stabilească toleranța la risc acceptabilă, în ordinea probabilității de apariție și a iminenței impactului pe care-l pot produce, prin aplicarea instrumentelor de control corespunzătoare și analiza în vederea raportării acestora. Riscurile posibile sau inerente se identifică pe obiective și în cadrul acestora pe activități sau operații, iar prin exercitarea diferitelor forme de control intern, care limitează/diminuează riscurile, organizațiile rămân să administreze numai riscurile potențiale sau reziduale. Auditorii interni trebuie să fie primii profesioniști din cadrul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
să reducă controlul ce apare ca fiind excesiv, care complică procedurile și încetinește modul de respectare a acestora și, de asemenea, ridică nivelul costurilor. În literatura de specialitate, pe lângă conceptul de risc, sunt definite și alte concepte, și anume: - riscul inerent este riscul care există în mod natural în orice activitate, definit ca fiind riscul brut sau total, care apare înainte de aplicarea unor măsuri de intervenție pentru reducerea lui, respectiv controlul intern. Orice am face, există un risc inerent, el este
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
anume: - riscul inerent este riscul care există în mod natural în orice activitate, definit ca fiind riscul brut sau total, care apare înainte de aplicarea unor măsuri de intervenție pentru reducerea lui, respectiv controlul intern. Orice am face, există un risc inerent, el este un dat; - riscul rezidual este riscul care rămâne după exercitarea controlului intern, care trebuie acceptat și supravegheat pentru a se menține în limitele apetitului de risc și se mai numește și riscul net. Întotdeauna va rămâne un risc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în limitele apetitului de risc și se mai numește și riscul net. Întotdeauna va rămâne un risc rezidual, deoarece el nu poate fi eliminat în totalitate fără urmări, și nici nu este indicat. Inițial, riscul rezidual este egal cu riscul inerent, dar începe să scadă prin aplicarea sistemelor de control; Capitolul 3. Managementul riscului 225 - apetitul de risc reprezintă nivelul de expunere la risc pe care organizația este dispusă să îl accepte, respectiv riscul tolerat de organizație, adică riscul rezidual. Apetitul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
care să îngreuneze sau să facă imposibilă atingerea obiectivelor. În acest sens, de multe ori, se face confuzie între riscul net și riscul brut. Riscul, înainte de a fi măsurat pentru a fi administrat, este riscul brut sau ceea ce numim riscul inerent. Riscul, după ce a fost administrat, este riscul net, sau ceea ce numim riscul rezidual. Spre exemplu, o profesie cum este cea de aviator, în practică poate fi destul de sigură, deoarece există o multitudine de activități de control implementate în procedurile operaționale
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
agregarea registrelor de riscuri de la structurile din subordine sau de la nivel local, atunci când organizația are structuri teritoriale. Registrul riscurilor este structurat pe obiective și/sau compartimente la care se atașează riscurile și responsabilul cu aceste riscuri. Riscurile acestea reprezintă riscurile inerente la care se evaluează expunerea la risc, prin realizarea produsului dintre probabilitate și impact. Pentru stăpânirea riscurilor, proprietarul/responsabilul riscurilor trebuie să adopte o strategie de control, respectiv tolerarea, tratarea, transferarea sau încetarea activităților. Desigur, cel mai frecvent se adoptă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
prin instalarea unui instrument de control intern, care este revizuit periodic pentru a evalua capacitatea acestuia de menținere a riscului în anumite limite. În urma evaluării periodice a modului de funcționare a controlului intern, rezultă un risc mai mic decât riscul inerent, și anume riscul rezidual, respectiv riscul care rămâne în urma aplicării controlului intern. În continuare se impune o analiză pentru a observa eventualele riscuri secundare, care pot să apară. R eg ist ru d e ri sc st ru ct ur
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
evaluat este importantă, ci gradul de tolerabilitate a riscului, sau apetitul de risc al unei organizații. Apetitul de risc, privit pe ansamblul organizației, este de o complexitate deosebită, de aceea analiza trebuie coborâtă la nivelul individual al riscurilor. Cunoașterea riscului inerent va permite o mai bună analiză a situațiilor în care există lipsă sau exces de control, sau controlul este supradimensionat. În situația în care nivelul riscului inerent se menține în limitele apetitului de risc, nu va fi necesară alocarea suplimentară
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
deosebită, de aceea analiza trebuie coborâtă la nivelul individual al riscurilor. Cunoașterea riscului inerent va permite o mai bună analiză a situațiilor în care există lipsă sau exces de control, sau controlul este supradimensionat. În situația în care nivelul riscului inerent se menține în limitele apetitului de risc, nu va fi necesară alocarea suplimentară de resurse de control riscului respectiv. Evaluarea riscurilor impune necesitatea cunoașterii riscului inerent și determinarea riscului rezidual, care se completează cu etapa de tratare a riscurilor. Riscurile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
sau exces de control, sau controlul este supradimensionat. În situația în care nivelul riscului inerent se menține în limitele apetitului de risc, nu va fi necesară alocarea suplimentară de resurse de control riscului respectiv. Evaluarea riscurilor impune necesitatea cunoașterii riscului inerent și determinarea riscului rezidual, care se completează cu etapa de tratare a riscurilor. Riscurile, odată evaluate, vor conduce la stabilirea priorităților acestora în cadrul organizației. Riscurile majore, respectiv cu cea mai mare prioritate, trebuie să fie permanent avute în vedere la
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]