6,102 matches
-
numele de simbolul yin și yang. Unitățile de infanterie "armigeri defensores seniores" („purtătorii de scuturi”) și "Mauri Osismiaci" aveau un model al scutului care corespunde cu versiunea dinamică, în sens orar, a simbolului. Emblemă "Thebaei"-lor, un alt regiment de infanterie din Imperiul Român de Apus, avea un desen cu cercuri concentrice comparabil cu versiunea statică a acestuia. Simbolurile române asemănătoare cu yin și yang devansează cele mai vechi versiuni taoiste cu aproape șapte sute de ani.
Notitia Dignitatum () [Corola-website/Science/317013_a_318342]
-
populația bizantină. Împăratul a hotărât, în aceste condiții, să angajeze de peste hotare un puternic contingent militar, socotind că mercenarii îl vor costa mai ieftin decât organizarea unor trupe proprii. Pe atunci își dobândiseră o faimă răsunătoare în întreaga Europă almugavarii, infanteria grea catalană, ale cărei detașamente, strâns unite printr-o disciplină severă, erau înzestrate cu înalte calități combative. Anume lor li s-a adresat împăratul, promițânndu-le o răsplată considerabilă pentru servicii. În anul 1303, oastea catalanilor, în frunte cu condotierul Roger
Andronic al II-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317256_a_318585]
-
august 1775 avea să sublineza că Siciul Zaporojean fusese desființat datorită nesupunerii față de autoritatea centrală, iar numele de „cazac zaporojean” nu mai poate fi menționat fără să se aducă un afront casei imperiale. Pe 5 iunie 1775, forțele generalului Teleki, infanterie și artilerie, au încercuit Siciul. Lipsa serviciului pe granița de sud și dispariția oricărui inamic din această regiune avusese un efect profund asupra abilităților de luptători ale cazacilor, care și-au dat seama că soldații ruși au intenții agresive doar
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
fel precum alte rebeliuni ale lor, precum răscoala din 1637-1638 de exemplu, dar diferența a fost făcută de geniul lui Hmelnițki. Bogdan Hmelnițki, (care participase și la răscoala din 1637), și-a dat seama că trupele de cazaci au o infanterie excelentă, dar nu pot nici pe departe să rivalizeze cu cavaleriștii polonezi, care la acea vreme se număra printre cele mai bune din Europa. Totuși, Hmenițki a reușit să combine eficiența infanteriei cazacilor cu mobilitatea cavaleriei tătarilor, contrabalansând forța uriașă
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
dat seama că trupele de cazaci au o infanterie excelentă, dar nu pot nici pe departe să rivalizeze cu cavaleriștii polonezi, care la acea vreme se număra printre cele mai bune din Europa. Totuși, Hmenițki a reușit să combine eficiența infanteriei cazacilor cu mobilitatea cavaleriei tătarilor, contrabalansând forța uriașă a cavaleriei grele poloneze, ceea ce a permis răsculaților să obțină o serie de victorii. Hmelnițki a reușit să reducă resentimentele a peste o sută de ani de conflicte cazaco-tătare. Hmelnițki a acceptat
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
în momentul în care polonezii au văzut Nistrul și frontiera Rzeczpospolitei trupele lor au început să se dezintegreze. După un nou atac de amploare a turcilor pe 6 octombrie, cei mai mulți nobili au început să fugă în dezordine spre nord, lăsând infanteria și tabăra fără apărare. Fuga cavaleriștilor a pecetluit soarta întregii expediții: cei mai mulți soldați polonezi au fost uciși sau luați prizonieri. Hatmanul Żólkiewski a fost ucis în timpul luptelor, iar mulți alți conducători precum Koniecpolski, Samuel Korecki, Mikolaj Struś, Mikołaj Potocki, Jan
Bătălia de la Țuțora (1620) () [Corola-website/Science/317618_a_318947]
-
Pădureți - d. 9 mai 1923, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial. A ocupat funcția de șef al Marelui Cartier General de la 1 aprilie până la 9 noiembrie 1918. A urmat cursurile Școlii de ofițeri de infanterie și cavalerie din București, pe care a absolvit-o în anul 1887. A absolvit apoi Școala politehnică din Paris în 1890, Școala de aplicație de artilerie și geniu de la Fontainbleau în 1892 și Școala superioară de război din Paris în
Constantin Christescu () [Corola-website/Science/317655_a_318984]
-
română. s-a născut în București, fiind fiica Magdei Isanos-Camilar și a lui Eusebiu Camilar. La vremea aceea, mama sa, Magda Isanos, de profesie avocat, era șomeră, iar tatăl, Eusebiu Camilar mobilizat, cu grad de caporal, la un regiment de infanterie, pe frontul de est. În anul următor, Magda Isanos s-a îmbolnăvit de inimă, în urma unui reumatism articular, iar Elisabeta a fost lăsată în grija bunicilor, medicii Mihai și Eliza Isanos. După moartea mamei, a crescut în casa bunicilor, în
Elisabeta Isanos () [Corola-website/Science/317738_a_319067]
-
cu otomanii, aceștia fiind folosiți și ca trăgători în Războiul de Șapte Ani. Cu toate acestea, până la vremea războaielor napoleoniene, trupele de frontieră fuseseră organizate în regimente de linie, însă erau considerate de către generalii austrieci ca fiind o combinație între infanteria de linie și cea ușoară. Beneficiaseră de antrenament în ceea ce privește trasul la țintă și principiile tactice ale formațiilor în linie. La începutul războiului, cele 18 regimente de grenzeri alcătuiau aproximativ un sfert din armata austriacă. Totuși, deoarece grenzerii nu erau atât
Grenzer () [Corola-website/Science/317797_a_319126]
-
Beneficiaseră de antrenament în ceea ce privește trasul la țintă și principiile tactice ale formațiilor în linie. La începutul războiului, cele 18 regimente de grenzeri alcătuiau aproximativ un sfert din armata austriacă. Totuși, deoarece grenzerii nu erau atât de buni în rolul de infanterie de linie precum regimentele obișnuite, comandanții austrieci nu i-au privit niciodată cu mult respect și, ca urmare a unei răscoale în 1800, numărul lor a fost redus de la 57 000 la numai 13 000. În ciuda acestor lucruri, grenzerii s-
Grenzer () [Corola-website/Science/317797_a_319126]
-
je:gɘ:]; scris cu majusculă; alternativ, în lipsa semnului diacritic umlaut: "Jaeger" și "Jager" (incorect)) a fost extinsă și în domeniul militar în epoca iluminismului în țările germanofone și cele influențate de practica militară germană pentru a descrie un tip de infanterie ușoară. Termenul în sensuri militare este utilizat și în prezent. Inițial cuvântul "Jäger" era folosit în germană numai pentru a desemna un vânător. "Jäger" formează în germană mai mulți termeni compuși: "Gebirgsjäger" („vânător de munte”), "Panzerjäger" („vânător de tancuri”); polițiștii
Jäger (soldat) () [Corola-website/Science/317805_a_319134]
-
limbile ucraineană, rusă: пластун) a fost la origini un soldat cazac pedestru din unitățile de recunoaștere și pază din Armata Mării Negre, iar mai târziu din cea a Kubanului, în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Aceste unități de infanterie au fost fondate în timpul războiului ruso-circasian, având ca obiectiv paza așa-numitei „Linii a Kubanului” împotriva atacurilor prin surprindere a circasienilor. Tradiția infanteriștilor specializați în pază, lupte de avangardă și ambuscade precum și termenul de „plastu” pot fi regăsite încă în
Plastun () [Corola-website/Science/317868_a_319197]
-
по-пластунски” ("târâș în stil plastun"), o modalitate de deplasare în care tot corpul stă lipit de pământ, iar membrele se mișcă numai lateral, pentru asigurarea deplasării. Mai târziu, numele de „regiment plastun” a fost folosit pentru desemnarea tuturor unităților de infanterie căzăcească. Dacă cazacii din unitățile de cavalerie erau obligați să-și cumpere caii și harnașamentul, infanteriștii („plastun”) nu trebuiau să suporte o asemenea cheltuială. În ciuda acestei înlesniri, unitățile de infanterie nu erau foarte populare în rândul cazacilor, de vreme ce ele nu
Plastun () [Corola-website/Science/317868_a_319197]
-
regiment plastun” a fost folosit pentru desemnarea tuturor unităților de infanterie căzăcească. Dacă cazacii din unitățile de cavalerie erau obligați să-și cumpere caii și harnașamentul, infanteriștii („plastun”) nu trebuiau să suporte o asemenea cheltuială. În ciuda acestei înlesniri, unitățile de infanterie nu erau foarte populare în rândul cazacilor, de vreme ce ele nu se potriveau cu tradițiile căzăcești. Din acest motiv, unitățile „plastun” aveau în rândurile lor în general cazaci mai săraci. Termenul a fost reînviat în Armata Roșie în timpul Marelui Război Patriotirc
Plastun () [Corola-website/Science/317868_a_319197]
-
a denumit mai multe batalioane și regimente. Singura divizie „plastun” din timpul războiului a fost „Divizia a 9-a plastun din Krasnodar”, care a luptat în Caucazul de nord, Polonia și Cehoslovacia. Ea s-a distins ca o unitate de infanterie sovietică de elită. Germanii au denumit militarii acestei divizii „tăietorii de gâturi ai lui Stalin”. În timpul războiului au existat și subunități „plastun” care au luptat de partea germanilor în cadrul „Corpului al 15-lea SS de cavalerie cazacă”.
Plastun () [Corola-website/Science/317868_a_319197]
-
apărarea orașului Bayazet și bătălia finală de la Kars. Trei regimente din Kuban au luat parte la asaltul fortăreței Geok Tepe din Turkmenistan în 1881. În timpul războiului ruso-japonez (1904-1905), cazacii din Kuban au mobilizat șase regimente de cavalerie, cinci batalioane de infanterie și o baterie de artilerie. Cazacii au participat la ducerea la îndeplinire a obiectivului strategic al colonizării Kubanului. Armata a avut în stăpânire peste șase milioane de desiatine de pământ, dintre care 5,7 milioane aparțineau stanițelor, restul rămând în
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
Peninsula Taman, cazacii au participat cu personal și echipament la operațiunile de salvare. Armata din Kuban numără în zilele noastre aproximativ 25.000 de bărbați, care sunt organizați în propriile lor unități: un regimen de parașutiști și o brigadă de infanterie motorizată din Districtul militar al Caucazului. Cazacii au participat la unele dintre cele mai controversate evenimente care au urmat dizolvării Uniunii Sovietice fiind implicați în conflictele din Osetia de Sud, Crimeea, Kosovo, Transnistria și Abhazia. Conflictul din Abhazia a avut
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
și să se mențină comunicarea dintre unitățile grecest și cele punice. Unitatea de baza permanentă la romani era legiunea alcătuită din cetățeni romani recrutați (în număr de 4000-5000) repartizați în manipule. O legiune "polybiana" era alcătuită din trei rânduri de infanterie grea în conformitate cu scrierile lui Polybius (denumită și Triplex Acies): în față erau 1200 de Hastați ce luptau cu săbii și aruncau cu sulițe ușoare denumite "pilum", 1200 de Principes echipați cu săbii, sulițe pilum și cu o armură din zale
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
De asemenea, aliații "Socii" le furnizau trupe și unități de cavalerie "alae" pe lângă suportul aruncătorilor de sulițe "Velites". Întâlnind războinici iberici în Sicilia pentru prima dată, romanii au preluat modelul sabiei spaniole "gladius hispaniensis", care a devenit un standard în infanteria romană din secolul al III-lea i.en. Romanii au trimis două legiuni în Sicilia în 262 i.en. fiind dispuși să negocieze pacea cu Cartagina. Dar cartaginezii au întărit forțele în Sicilia. Romanii au trimis ambii consuli într-o
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
50 de corăbii, Hannibal Gisco și-a retras navele, lăsându-l pe Duilius să obțină o victorie clară. Duilius a navigat spre Sicilia pentru a prelua controlul trupelor. A salvat orașul Segesta aflat sub asediul lui Hamilcar, generalul cartaginez al infanteriei. Succesul de la Mylae le-a permis romanilor să avanseze în Sardinia unde au distrus o altă flota cartagineză. Hannibal Gisco a fost arestat de proprii săi soldați și dus în Cartagina unde a fost crucificat pentru incompetența sa. În cinstea
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
El avea să instruiască trupele cartagineze că să lupte în câmp deschis cu romanii. Armata romană condusă de Regulus a staționat la Tunis. Xanthipupus a așezat falanga de civili în cnetru, mercenarii infanteriști în dreapta și rândul de elefanți în față infanteriei, cu elită de călăreți cartaginezi împărțită în două flancuri. Romanii erau organizați într-o formație normală, cu infanteria legionară în centru și cu cavaleria în ambele flancuri. Cartaginezii au trimis elefanții ce au zdrobit forțele de infanterie română. Cavaleria romană
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
Regulus a staționat la Tunis. Xanthipupus a așezat falanga de civili în cnetru, mercenarii infanteriști în dreapta și rândul de elefanți în față infanteriei, cu elită de călăreți cartaginezi împărțită în două flancuri. Romanii erau organizați într-o formație normală, cu infanteria legionară în centru și cu cavaleria în ambele flancuri. Cartaginezii au trimis elefanții ce au zdrobit forțele de infanterie română. Cavaleria romană a fost repede răpusă. Câțiva infanteriști români au putut evita elefanții și au atacat falanga, dar au fost
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
elefanți în față infanteriei, cu elită de călăreți cartaginezi împărțită în două flancuri. Romanii erau organizați într-o formație normală, cu infanteria legionară în centru și cu cavaleria în ambele flancuri. Cartaginezii au trimis elefanții ce au zdrobit forțele de infanterie română. Cavaleria romană a fost repede răpusă. Câțiva infanteriști români au putut evita elefanții și au atacat falanga, dar au fost uciși. În final, cavaleria cartagineză a nimicit armata romană din două părți. DOar 2000 de soldați au scăpat și
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
datorită furtunilor pe mare a flotei romane i-au demoralizat pe romani. Cauzând retragerea romanilor din zidurile orașului Panormus și devastările regiunii, forțele lui Hasdrubal au preluat orașul dinspre vale și au traversat râul Orethus. Mettelus a ordonat trupelor de infanterie ușoară să hărțuiască avangardă cartagineză și să arunce cu sulițe spre elefanți. Trupele romane au acoperit șanțurile care înconjurau orașul. Comandantul elefanților cartaginezi, crezând că rezistență este slabă, a avansat pentru a împrăștia trupele ușoare. Dar elefanții au fost expuși
Primul Război Punic () [Corola-website/Science/317973_a_319302]
-
a doua din punctul de vedere al încasărilor totale. În 2154, corporația RDA extrage minereuri de pe Pandora, o lună asemănătoare Pământului a planetei Polyphemus. Parker Selfridge (Giovanni Ribisi) conduce operațiunile de extragere de minereu și angajează un fost soldat în infanteria marină a Statelor Unite ale Americii pentru a asigura securitatea operațiunilor. Corporația intenționează să exploateze rezervele Pandorei de unobtanium, un minereu foarte prețios. Pandora este locuită de Na’vi, o specie de umanoizi care au culoarea pielii albastră și care au instincte de
Avatar (film din 2009) () [Corola-website/Science/318031_a_319360]