10,350 matches
-
de spectacol amuzant, printr-o interpretare inteligentă, dar numai mizând pe parfumul vestigiului (mai ales lingvistic). Dar, cum spuneam, Alecsandri era foarte talentat: era, cum se zice, “înzestrat de la natură”. E tipul exemplar al literatului care găsește oricând motiv de „inspirație”. El e o probă manifestă și ilustră a faptului că nu poate exista mare scriitor numai cu „talent” și fără o mare cultură. Paradoxal este că, așa cum spuneam mai sus, i s-a recunoscut pe drept cuvânt un rol dominant
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
III îmi amintesc ce ni se spunea în anii mei de școală, la lecția respectivă: că, în partea a doua a celebrei poeme, Eminescu s-a lăsat târât de mărunte și efemere patimi, coborând la invectiva trivială, străină de marea inspirație poetică. Bineînțeles, în contrast cu spiritul pamfletar al părții acesteia, ne era lăudată partea întâia, cea cu Mircea și împăratul. Pe mine vehemența invectivei eminesciene mă încânta nespus de mult și n-a încetat niciodată de atunci să mă încânte, după cum, de ce
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
ăla cumpără dragostea. Ești la fel de mare poet, pe cât ești de frumos, dragule, Îi zise Dauriat. Pe cuvântul meu de om de treabă, nu de editor (notează!), sonetele dumitale sunt minunate, nu se simte efortul, după cum e și firesc când ai inspirație și vervă. În sfârșit, știi să găsești rima, una dintre calitățile școlii noi. Din păcate, Margaretele este o carte frumoasă, dar nu o afacere bună, iar eu nu mă pot ocupa decât de proiecte de acest fel.” Chiar dacă respinge manuscrisul
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
ne Împiedică să trăim și să gândim. Însă această angoasă În fața cunoașterii Celuilalt e mai ales o piedică Înaintea oricărei idei creative veritabile legată de cărți. Ideea că Celălalt a citit și, deci, că știe mai mult decât noi, reduce inspirația la cea mai negru caz la care ar face apel necititorii ca să iasă cu bine din situație, În vreme ce cititorii sunt prinși, fie că o vor sau nu, Într-un interminabil proces de inventare a cărților, iar adevărata Întrebare nu este
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
leagă de fiecare operă și ale cărei rădăcini sunt adâncite În istoria noastră. Căci această Întâlnire cu cărțile necitite va fi cu atât mai bogată - și posibil de Împărtășit cu ceilalți - cu cât cel care o trăiește va găsi În inspirație ce are el mai profund. Această atenție acordată textelor și ție Însuți o amintește pe cea pe care o așteptăm În mod rațional de la psihanaliză, cea care are ca primă funcție eliberarea celui se supune constrângerilor sale interioare și deschiderii
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pe ascuns Își șterg, În complicitate, urmele vinovăției lor.) Mi-a ieșit cu urciorul gol Înainte: o să-mi meargă rău. (Unii preferă să creadă Într-o astfel de prejudecată, deoarece În felul acesta Își pot scuza relativ ușor lipsa de inspirație sau nereușitele inițiativelor de peste zi.) „Cauza care face să se nască, să se mențină și să se Întărească superstiția este frica.” (B. Spinoza) Brânză bună În burduf de câine. Se spune așa despre cel care este Înzestrat cu calități, dar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pom”; „Secretul tinereții la bătrânețe se apreciază”.) „A ști este a prevedea; a prevedea este a putea.” (A. Comte) Nu se Îngrașă porcul În ajun (sau la Ignat). (Cei indolenți lasă totul pentru ultimul moment, crezând, de exemplu, că o inspirație sau o șansă de ultimă oră pot să facă ceea ce nu s-a făcut Într-un an Întreg.) Leneșul mai mult aleargă. (Pentru că cel care nu respectă timpul trebuie apoi să-l recupereze: „Unde nu-i cap, vai de picioare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nimănui”; „Ești stăpânul vorbelor nespuse și robul celor spuse”.) Din lac În puț. (Nu numai Întâmplarea ne poate pune Într-o situație mai neplăcută decât cea anterioară, ci și propriile trăiri sufletești. Astfel, blocajele emoționale creează uneori o criză de inspirație atât de mare, Încât nici măcar situațiile simple de viață nu mai sunt apreciate corect.) Dă leafa Înainte dacă vrei să faci leneș din cel harnic. (O recompensă, indiferent că este materială sau morală, dată cuiva Înainte de vreme face să scadă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
față confruntării cu acel obiect al temerii noastre. De aceea, În mod paradoxal, mai avantajați sunt - cel puțin din punct de vedere energetic - cei care, aflați În fața unei confruntări importante, nu se angoasează, ci lasă totul pe seama Întâmplării sau a inspirației de moment. Μ Unii Încep să vorbească cu buna intenție de a lămuri un lucru, dar sfârșesc prin a Întuneca și mai mult mințile interlocutorilor. Cuvântul este, se știe, cel mai greu de strunit: adeseori el scapă din frâul gândirii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care se respectă Își trădează bunul-simț chiar și atunci când cere permisiunea să facă ceva. Μ Calea cea mai bună de a obține respectul cuiva este, desigur, aceea de a-l respecta. Μ Cel care se răzbună este În criză de inspirație morală: răzbunându-te, nu reușești să demonstrezi altceva decât că și tu ai fi putut fi la fel de violent sau de rău, Într-o Împrejurare similară cu cea pe care o incriminezi. Μ Rar dar făcut fără să se aștepte vreo
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Prezzolini (spre marea mea satisfacție, este o răzbunare divină) îi ține isonul lui Bocca. Ultimul (cel puțin până acum) este republicanul Adolfo Battaglia 3, care mă face „bufon” numai pentru că sunt un intelectual-literat. Nu știu dacă lucrul acesta este de inspirație scelbiană 4 („mărunțișuri culturale”) sau sociologică (Schumpeter, Kernhauser, Mannheim, Hoffer, von Mises, De Juvenel, Shils, Veblen etc.); este de presupus totuși că este vorba despre bine cunoscutul moralism italienesc, grație căruia „bufonul” devine automat „țap ispășitor”, restabilindu-se astfel (ah
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fie gata de orice aventură, fără să-și piardă nici măcar un strop din probitatea și inocența lor. Până și hoții și delincvenții aveau o calitate minunată: nu erau niciodată vulgari. Parcă ar fi încălcat legile îndemnați de un fel de inspirație proprie; își acceptau destinul de tâlhari știind, cu ușurătate sau cu un vechi sentiment de vinovăție, că greșesc acționând împotriva unei societăți din care ei cunoșteau în mod direct doar ce e mai bun, cinstea taților și a mamelor; iar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
așa cum l-a descris el - adică în mod convențional și aproape cu prefăcătorie -, Buttitta nu a fost deloc nesincer. O asemenea viziune a poporului, reluată, cu un avânt pe măsura clarității, de manierismul comunist de dinaintea secolului XX, face parte din inspirația adevărată, adică formală, a lui Buttitta. El a râvnit întotdeauna la oficialitatea comunistă: și nu există nimic care să alimenteze cu mai multă vitalitate o inspirație manieristă decât o oficialitate care nu se află încă la putere, iar în anumite
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
un avânt pe măsura clarității, de manierismul comunist de dinaintea secolului XX, face parte din inspirația adevărată, adică formală, a lui Buttitta. El a râvnit întotdeauna la oficialitatea comunistă: și nu există nimic care să alimenteze cu mai multă vitalitate o inspirație manieristă decât o oficialitate care nu se află încă la putere, iar în anumite situații, este aproape clandestină, având un caracter de rezistență. Neruda (citat de Sciascia, care a scris prefața acestei cărți de Buttitta) este exemplum-ul unei asemenea operațiuni
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
albastru dominant”. Ultima etapă a dezvoltării unei eficacități optimale în culori este: 4. integrarea situației. Situația, de asemenea, poate fi reprezentată cu ajutorul modelului celor patru culori. Redăm, cu titlu exemplificativ, caracteristicile unei situații reprezentate prin culoarea galbenă: relație, comunicare, motivație, inspirație, încredere, promovare. Fără îndoială că decizia reprezintă partea cea mai importantă a procesului de management. Practicianul francez prezintă succint caracteristicile fiecărei culori în luarea deciziilor și în delegarea anumitor sarcini. Totodată, sunt evidențiate și alte aspecte ale celor patru tipuri
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
încercări consacrate de hagiografie. Minunile religioase, ca și datinile populare, sunt frecvente în textele lui A. Zilele de hram, încheiate cu ospețe rafinate de o gastronomie fabuloasă, sunt însoțite de numeroase scene de aglomerare umană. Când schimbă mediul rural de inspirație, autorul se pierde în snoave echivoce, cantonate în anecdotic. SCRIERI: Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi, pref. C. D. Fortunescu, Craiova, [1929]; Pământul cere sânge, Craiova, 1934; Povestea sfântului Ilie. Din popor, Craiova, 1944; Minunea de la Tismana, Craiova, 1946; Povestiri
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
În timp ce majoritatea etnicilor germani și maghiari din această regiune scăpaseră de deportare și de muncă forțată În URSS, la sfîrșitul războiului președintele cehoslovac Edvard Beneš a hotărît să Îi „transfere” În țările lor „de baștină”. Ca o politică unilaterală, de inspirație cehă, aceste expulzări au fost bine primite de cehi, dar nici slovacii nu se Împotriveau mutării etnicilor maghiari. În mod clar, tratamentul nedrept de care au beneficiat est-europenii nu a fost doar inițiativa comuniștilor sovietici, așa cum le plăcea guvernelor occidentale
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1944, Însemnare făcută de Bondy, ultima zi În care scrisese Mimi fiind 10 octombrie 1943. SÎnt tentat să comentez Jurnalul de ghetou ca pe jurnalul lui Mircea Cărtărescu (cea mai mare nenorocire a scriitorului contemporan e că nu mai are inspirație, că nu mai poate să scrie), dar cea mai bună analiză În asemenea situații sînt, fără Îndoială, citatele; iată ce scrie Mimi pentru prima oară În acest jurnal: „Cine și-ar fi Închipuit că voi inaugura acest caiet, dedicat de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
n.n.] a arătat tatei o răceală, aș spune chiar antipatie, care nu este ușor de explicat. E adevărat, tata fusese prieten și coleg de studii cu episcopul Nicolae Popovici de la Oradea, un om cultivat, doctor În teologie, care avusese nefericita inspirație să candideze și el [În anul 1947, n.n.] la tronul mitropolitan de la Iași” (p. 166). Pe lîngă rezerva patriarhului Justinian Marina, Dumitru Stăniloae s-a confruntat și cu invidiile și răutățile unor colegi profesori de la Academia Teologică din Sibiu și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În suprimarea opoziției și a disidenței de orice fel”. Cu alte cuvinte, avem o introducere În „regimul care l-a făcut pe Ceaușescu posibil”. Spre deosebire de Nicolae Ceaușescu, ultimul dictator al României, Gheorghe Gheorghiu-Dej, cel care a pus bazele regimului de inspirație sovietică, a intrat Într-un gen de uitare binevoitoare. Din 1948 pînă În 1965 regimul comunist s-a caracterizat În primul rînd prin represiune, apelînd la măsuri extreme pentru supunerea societății românești, inclusiv prin exterminarea opozanților. Dej și oamenii lui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În 1947, abdicarea silită a regelui Mihai, precum și arestările masive aveau să fie printre cele mai spectaculoase acțiuni În acei ani, dar În nici un caz singurele. După 1948 represiunea a fost legalizată prin Codul Penal, decrete, noul sistem juridic de inspirație sovietică și adoptarea Constituției RPR după modelul Constituției staliniste din 1936. „Impunerea modelului totalitar și persecuția religioasă” este cel de-al cincilea capitol al lucrării și atinge o chestiune (Încă) sensibilă pentru o Însemnată parte a populației României. Concurentă a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
la cenușiurile plictisului provincial și de la incandescențele imnice la fantasticul macabru, L. rămâne un virtuoz al imaginii. Cu toată diversitatea genurilor, stilurilor și registrelor abordate, care prin receptivitatea la influențe de tot felul trădează o voință de disciplinare „literară” a inspirației, scriitorul are o sensibilitate în primul rând vizuală și, firesc, o educație plastică a ochiului. Încă din volumul de debut, Dospirea ploii (1971), este evidentă această predispoziție de a trata pictural detaliile, ascultând mai puțin de logica extatic-contemplativă a temei
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
-nveșnicește imaginea-i curată:/ Prin muzici ireale simt rănile cum dor”. Poeziile evocă scene din viața satului românesc, temelor sociale, abordate dintr-o perspectivă livrescă, li se adaugă o doză de misticism gândirist. Mitologia românească este o importantă sursă de inspirație, figuri ale istoriei aflate „sub zodia Traciei” găsindu-și reprezentarea în versul lui M. El cultivă și poezia cu formă fixă în culegerea Îngândurat ca muntele de sare (1996), subintitulată Ultimele sonete închipuite ale lui V. Voiculescu în traducere imaginară
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
pe sine și procedează la o primenire a emisiei lirice. Momentul este marcat de apariția volumului Timp răstignit (1969), prin care se manifestă ca modernist radical, neofuturist îndrăzneț în ideație, exprimare și chiar în grafie, recurgând la artificii tipografice de inspirație avangardistă. Cultivă versul alb, imaginea frapantă, uneori arborescentă și contrariant bizară, un anumit pitoresc sau „exotism” al juxtapunerilor neașteptate. Asemănarea cu avangarda rezidă mai ales într-o relativă truculență caleidoscopică, în ebuliția imaginației, în culoare, în zeflemeaua cumpătată, blândă, de
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Cântec curat / Numai în lumea morților cântat / [...] Cântă un cântec uitat / Despre lumea vie / [...] Ca o păpădie de sorți / Care se scutură / În morți” (Cântec). Cu versurile din Crini pentru domnișoara mireasă (1973) motivele sunt recontextualizate într-un univers de inspirație folclorică. Scenariile morții și ale înmormântării, mioritica moarte-ca-nuntă a celui nenuntit devin pretexte pentru ritualuri ambigue (coborârea în pământ, înghețarea etc.), adesea cu implicații cristice, dar în cheia unui misticism ciudat, crud: „Să bem vinul de nuntă, mirele a murit
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]