4,131 matches
-
pot folosi grupuri de coduri preferențiale sau blocuri de grupuri de coduri preferențiale ale altor Administrații. Acestea vor avea aceleași drepturi ca și frecvențele coordonate cf. paragrafului 4.1. 4.5.7. Dacă rețelele radio existente ale unei Administrații provoacă interferențe prejudiciabile unor stații care operează într-o altă Administrație pe frecvențe utilizând grupuri de coduri preferențiale sau blocuri de grupuri de coduri preferențiale, sau dacă, în cazuri particulare, frecvențele asignate nu au drepturi preferențiale pentru grupuri de coduri sau drepturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
DELTA f [B(1) + 2 * B(2)]/2 unde B(1) este ecartul dintre canale pentru sisteme de bandă largă și B(2) pentru sisteme de bandă îngustă. Pentru GSM 1800, se aplică următorul grafic. Creșterea nivelului de câmp pentru interferența admisibilă în cazul sistemelor care nu sunt încă definite în această Anexă Definiții: Normalizare: OMEGA = Delta f/B1 unde B1 ≥ B2 a(corr) pentru interferență cu benzi identice: a(corr - B1) = 0 dB Pentru OMEGA a(corr - B1) = (OMEGA * 33
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
de bandă îngustă. Pentru GSM 1800, se aplică următorul grafic. Creșterea nivelului de câmp pentru interferența admisibilă în cazul sistemelor care nu sunt încă definite în această Anexă Definiții: Normalizare: OMEGA = Delta f/B1 unde B1 ≥ B2 a(corr) pentru interferență cu benzi identice: a(corr - B1) = 0 dB Pentru OMEGA a(corr - B1) = (OMEGA * 33.3 - 16.7) dB Pentru 0.5 ≤ OMEGA ≤ 2 a(corr - B1) = (OMEGA * 10 + 30) dB Pentru OMEGA 2 a(corr) pentru interferență sinusoidală: a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
corr) pentru interferență cu benzi identice: a(corr - B1) = 0 dB Pentru OMEGA a(corr - B1) = (OMEGA * 33.3 - 16.7) dB Pentru 0.5 ≤ OMEGA ≤ 2 a(corr - B1) = (OMEGA * 10 + 30) dB Pentru OMEGA 2 a(corr) pentru interferență sinusoidală: a(corr-Sinus) = 0 dB for OMEGA a(corr-Sinus) = (OMEGA * 66.7 - 33.3) dB for 0.5 ≤ OMEGA ≤ 1.25 a(corr-Sinus) = (OMEGA * 20 + 25) dB for 1.25 a(corr-Sinus) = (OMEGA * 4.8 + 51.6) dB for OMEGA
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
și interferat B1 = lărgimea de bandă ocupată pentru sisteme de bandă largă B2 = lărgimea de bandă ocupată pentru sisteme de bandă îngustă a(corr-B1) = factorul de corecție în cazul B1 = B2 a(corr-Sinus) = factorul de corecție în cazul în care interferența este o a(corr) = factorul de corecție rezultată pentru sisteme în coliziune unul cu celălalt Depinzând de relația dintre B2/B1, factorul ele corecție se va situa între cele două curbe de mai jos. Creșterea nivelului de câmp în cazul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
precum și de discriminarea de polarizare a(antEC) [dB] atenuarea care depinde de diagramele de radiație ale antenelor E și C, precum și de discriminarea de polarizare a(DE) [dB] Atenuarea între antenele D și E (atenuarea ghidului de undă) Reflectorul plan Interferența apărută la reflectorul plan trebuie luată în considerare numai dacă vine din aceeași direcție ca și semnalul util În consecință, de reflectoarele plane trebuie să se țină cont în procesul de coordonare națională, însă pot fi neglijate în cazul coordonării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
departajări pe criteriul vârstei (de exemplu, educația pentru vârsta a treia, în condițiile îmbătrânirii populației), iar altele au vizat problemele sociale de rezolvat (de exemplu, educația pentru cetățenie democratică) etc. Delimitări clare însă nu s-au putut face, suprapuneri și interferențe existând întotdeauna pentru simplul motiv că o anumită problematică (de exemplu, analfabetismul) generează efecte secundare (de exemplu, șomaj, excludere socială, sărăcie etc.), iar, pe de altă parte, pentru că este vorba întotdeauna despre întrepătrunderea planurilor individual și social (de exemplu, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
departajări pe criteriul vârstei (de exemplu, educația pentru vârsta a treia, în condițiile îmbătrânirii populației), iar altele au vizat problemele sociale de rezolvat (de exemplu, educația pentru cetățenie democratică) etc. Delimitări clare însă nu s-au putut face, suprapuneri și interferențe existând întotdeauna pentru simplul motiv că o anumită problematică (de exemplu, analfabetismul) generează efecte secundare (de exemplu, șomaj, excludere socială, sărăcie etc.), iar, pe de altă parte, pentru că este vorba întotdeauna despre întrepătrunderea planurilor individual și social (de exemplu, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
teorie generală a dreptului. Astfel, profesorul Ioan Ceterchi 38 arată că actele normative formează, în ansamblul lor, un sistem dinamic, cu o structură complexă, precizând că, sistemul legislației cuprinde totalitatea actelor normative, aflate într-o stare de reală și acută interferență. Susținând necesitatea distincției, atât într-o lucrare mai veche 39, cât și într-o lucrare mai nouă40, am subliniat că, în timp ce în cazul sistemului legislației, ordonarea prevederilor legislative se realizează în funcție de forța lor juridică, în scopul armonizării lor, al înlăturării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la voie des tratatives des solutions réciproquement acceptables, sur la base d'un consentement qui reflète la prise en considération des propres intérêts nationaux. 1. Dreptul constituțional și dreptul internațional public sunt două discipline apropiate, între ele existând strânse conexiuni, interferențe; ele acționează în unele cazuri asupra unui obiect apropiat de reglementare. Este suficient să amintim problematica drepturilor omului, materia dreptului diplomatic și consular, dreptul tratatelor, ca și multe numeroase altele. Prin dreptul constituțional se asigură, practic, mecanismul de traducere în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
ce au avut loc, îndeosebi, în ultimul an (2007). Asia reprezintă o zonă deosebit de interesantă, dar și foarte frământată, datorită existenței numeroaselor probleme dintre statele din regiune (Rusia-Japonia, India-China, India-Pakistan, Iran-Irak etc.), între grupe de state, la care se adaugă interferența SUA, Rusiei (în revenire dupa dezmembrarea URSS), a Chinei, Japoniei, Australiei, care complică situația și provoacă conflicte ce pot periclita pacea în acea parte a lumii. Ca de obicei, conflictele între state asiatice se soldează cu pierderi ale acestora, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se bazează pe date de tip hard, pe cuantificare, iar cea de-a doua pe date de tip thick (Geertz, 1975), pe complexitate și profunzime. În ceea ce privește căile de mijloc, Rotariu și Iluț (1999:24) arată că există numeroase complementarități și interferențe între cele două abordări, datorate faptului că la nivel "ontic, factorii obiectiv-structurali și cei subiectivi-ideologici (simbolici) se întrepătrund, ființează împreună și se condiționează reciproc"3. Spre exemplu, unul din modelele combinării găsirii unei căi de mijloc celor două poziții are
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cei tineri, care veneau din urmă și ale căror neîmpliniri "ar fi trecut poate neobservate, spre marele lor bine, dacă nu ar fi existat literatura, dușmanul ereditar al picturii". Ton justițiar care, adesea, amuzat-ritos, îmi servește și mie atunci cînd interferențele celor două produc nedorite confuzii stilistice. (Venit, și în umilul meu caz, de la un împătimit de lectură.) Toate pretextele astea se ivesc acum brusc, după o recentă sindrofie, în care protagonistul fusese un confrate întru pensulă, gata în orice clipă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la alin. (1) și aplicațiile pentru acestea sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. ... (3) Frecvențele radioelectrice prevăzute la alin. (2) pot fi utilizate numai în condiții tehnice care să asigure eliminarea riscului de producere a interferențelor prejudiciabile asupra stațiilor de radiocomunicații care utilizează spectrul radioelectric în conformitate cu reglementările în vigoare. ... Articolul 2 (1) Categoriile de frecvențe radioelectrice prevăzute la art. 1 alin. (2) pot fi utilizate doar în serviciul mobil terestru sau în serviciul fix, cu excepția cazurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
la art. 1 alin. (2) pot fi utilizate doar în serviciul mobil terestru sau în serviciul fix, cu excepția cazurilor prevăzute expres. ... (2) Utilizarea categoriilor de frecvențe radioelectrice prevăzute la art. 1 alin. (2) nu beneficiază de protecție radioelectrică, indiferent dacă interferențele sunt produse de către utilizatori similari sau de către stații de radiocomunicații care funcționează în conformitate cu reglementările în vigoare. ... (3) Sesizările utilizatorilor privind transmisiile care încalcă reglementările din domeniul comunicațiilor electronice se aduc la cunoștință subunităților operative ale Inspectoratului General pentru Comunicații și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
2) Specificațiile tehnice prevăzute la alin. (1) se elaborează, se completează, se modifică sau se actualizează permanent de către Inspectoratul General pentru Comunicații și Tehnologia Informației și asigură utilizarea spectrului radioelectric prin aplicațiile enumerate în anexa la prezentul ordin, cu evitarea interferențelor prejudiciabile asupra altor servicii de radiocomunicații și cu respectarea cerințelor de protecție radioelectrică, promovându-se principiile obiectivității, transparenței, nediscriminării și proporționalității. ... (3) Specificațiile tehnice prevăzute la alin. (1) conțin restricțiile de punere în funcțiune a echipamentelor pentru motive legate de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
cerințelor de protecție radioelectrică, promovându-se principiile obiectivității, transparenței, nediscriminării și proporționalității. ... (3) Specificațiile tehnice prevăzute la alin. (1) conțin restricțiile de punere în funcțiune a echipamentelor pentru motive legate de utilizarea corespunzătoare și eficientă a spectrului radioelectric, de evitarea interferențelor prejudiciabile și de ocrotirea sănătății publice. ... (4) Specificațiile tehnice prevăzute la alin. (1) se publică pe Internet la adresa www.igcti.ro, prin grija Inspectoratului General pentru Comunicații și Tehnologia Informației, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/154323_a_155652]
-
logică; analitică și topică la Aristotel / 115 3.1.1. Ipostaza aristotelică a dictaturii judicativului / 115 3.1.1.1. Introducere / 115 3.1.1.2. Precizarea rolului formal al analiticii și dialecticii (topicii) aristotelice / 116 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii / 118 3.1.1.4. Cunoaștere autentică și cunoaștere ilicită / 121 3.1.1.5. Elementul a priori al logicii formale / 124 3.1.1.6. Adevărul-corespondență / 128 3.1.1.7. Identitatea structurii formale S
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sau altul") și prin premise ("obiecții din două puncte de vedere"). Particularizarea este operată ea însăși după reguli: acesta este de fapt scopul pe care Aristotel îl urmărește, uneori, în Topica (și, cumva, în Respingerile sofistice). 3.1.1.3. Interferența orizonturilor analiticii și dialecticii Unul dintre scopurile principale ale lui Aristotel, în privința construcției logicii-organon, este acela de a delimita între raționamentul corect și cel sofistic; acesta este scopul instituit ca atare de Stagirit în prima Analitică și ceea ce noi putem
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
întrucât orice argument dialectic posedă, desigur, premise și încearcă să rezolve o problemă, și pentru că definiția, propriul, genul și accidentul constituie "obiectul" desemnat de premisele și problemele argumentelor dialectice, tocmai aceste patru "predicabile" devin obiect de cercetare pentru topică.56 Interferența observată acum, îngăduită de Aristotel în condițiile precizării de către el a raportului de opoziție "formală" dintre analitică și dialectică (topică), are semnificații dincolo de spațiul în care acestea își stabilesc principiile și-și protejează "natura", anume dincolo de locul în care ele
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
vieții economice. Această mână invizibilă era asemănătoare cu pendulul mecanic al unui orologiu, reglementând În mod meticulos cererea și oferta, munca, energia și capitalul, asigurând În mod automat echilibrul Între producție și consumul resurselor terestre. Dacă era lăsată neîngrădită de interferențe externe sau reglementări, mâna invizibilă a capitalismului ar funcționa ca un perpetuum mobile, asigurând autonomia fiecărui individ Într-o economie autonomă, care se reglementează singură. Chiar și astăzi, atunci când vorbesc despre „mecanismul pieței”, economiștii continuă să descrie procesul economic În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
o relație sustenabilă și armonioasă cu planeta și să se bucure de roadele lumii naturale. În al patrulea rând, există noțiunea de cetățenie cosmopolită - dreptul fiecărei ființe umane de a intra În relații cu alți cetățeni, societăți și culturi fără interferența autorităților statului. În al cincilea rând, cetățenia consumatorului, prin care Înțelegem dreptul oamenilor la acces liber la fluxurile globale de bunuri, servicii și informații. În al șaselea rând, este cetățenia mobilității, care cuprinde drepturile și responsabilitățile vizitatorilor și turiștilor În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de treizeci și cinci de ani. În 1967, Indonezia, Malaezia, Filipine, Singapore și Thailanda au Înființat Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) având ca obiectiv adâncirea cooperării economice și sociale În regiune și de a oferi o măsură de securitate colectivă În față interferenței externe. În 1976, țările care formau ASEAN au semnat Declarația Acordului ASEAN, care obligă statele membre la „stabilirea rapidă a zonei de pace, libertate și neutralitate”3. Părțile au căzut de acord „să nu se amestece În afacerile interne ale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Interdependența fenomenelor sociale lasă fără răspuns întrebarea dacă particularitățile lor reprezintă caracteristici generale sau caracteristici accidentale, difuzate de la unul la celălalt. Problema interacțiunii. O lege pune în evidență o relație simplă între două sau mai multe fenomene, făcând abstracție de interferențele altor relații. Formularea legilor idealizează situațiile, le purifică de interacțiunile exterioare, accidentale. Ele rețin relațiile „așa cum s-ar întâmpla” dacă alți factori exteriori nu ar interveni. În realitatea fizică, problema interacțiunii nu este de regulă insolvabilă. Multiplele interferențe care pot
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
abstracție de interferențele altor relații. Formularea legilor idealizează situațiile, le purifică de interacțiunile exterioare, accidentale. Ele rețin relațiile „așa cum s-ar întâmpla” dacă alți factori exteriori nu ar interveni. În realitatea fizică, problema interacțiunii nu este de regulă insolvabilă. Multiplele interferențe care pot bloca sau deturna un proces cauzal reprezintă însă o problemă de principiu pentru sociologie. Mai mult ca oriunde, datorită interacțiunii intense, legile în sociologie au o valabilitate tendențială. Din cauza acestor interacțiuni, chiar dacă ipotezele sunt corecte, imaginea empirică poate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]