6,119 matches
-
fermă și delicată în același timp; mâinile se mișcă ușor în sus și în jos de trei - patru ori, ritmul este imprimat de cel care a întins primul mâna; se comunică verbal de complezență în timpul strângerii; se eliberează mâna imediat ce interlocutorul slăbește strângerea. O altă grupare de gesturi care emit semnale au loc în timpul discuțiilor. Aceste semnale pot fi clasificate ca pozitive, propice comunicării sau negative, de tip defensiv sau agresiv. Limbajul nonverbal cu caracter pozitiv se manifestă prin: urmărirea contactului
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
Invadarea spațiului personal se consideră ca agresiune și poate determina disconfort psihic manifestat prin nervozitate și stare de încordare. Abilitatea de comunicare nonverbală corectă a unui auditor este apreciată prin modul în care sunt corelate postura (deschisă, fermă, direcționată spre interlocutor și ușor înclinată în față, cu umerii drepți, brațele relaxate și palmele orientate deschis spre interlocutor ușor în sus); mimica (zâmbet cu ochii deschiși, fruntea fără cute); paralimbajul (tonul și intonația joase, volum adecvat zgomotului, ritm ce permite înțelegerea); gestica
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
stare de încordare. Abilitatea de comunicare nonverbală corectă a unui auditor este apreciată prin modul în care sunt corelate postura (deschisă, fermă, direcționată spre interlocutor și ușor înclinată în față, cu umerii drepți, brațele relaxate și palmele orientate deschis spre interlocutor ușor în sus); mimica (zâmbet cu ochii deschiși, fruntea fără cute); paralimbajul (tonul și intonația joase, volum adecvat zgomotului, ritm ce permite înțelegerea); gestica (largă, cu aprobări și încurajări manifestate prin înclinarea repetată a capului, o strângere de mână fermă
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
persoană poate avea manifestări diferite iar cuprinderea într-un singur tipar al personalității este dificil de realizat deoarece identitatea este suma manifestărilor de personalitate. Auditorul trebuie să fie flexibil și să se adapteze la manifestările de personalitate prin înțelegerea psihologiei interlocutorului. Comportamentul personal trebuie analizat, în special, prin prisma manifestării atitudinii generale care va grupa persoanele în două categorii: persoane care doresc obținerea performanței, acceptă responsabilitățile și sunt pregătite să găsească soluții în cazul eșecurilor; persoane care se ascund, se sustrag
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
problemele care le pot genera. Discuțiile trebuie orientate cu politețe spre interesul comun. Auditorul va explica încă o dată care este rolul său și că scopul comun este asigurarea succesului auditului. Atenție la reacțiile proprii care pot declanșa emoții negative din partea interlocutorului! Concentrarea prea puternică asupra persoanelor considerate dificile poate afecta calitatea comunicării și implicit a rezultatelor dorite pentru audit. Din acest motiv este mai bine să existe o concentrare asupra atitudinilor și să se ia măsuri în cazul în care se
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
acționează ca auditor în cadrul echipei de audit; • Auditor în curs de formare - persoană care însoțește echipa de audit pentru a acumula experiență în aplicarea procedurilor de audit; • Ghizi - sunt membrii desemnați de auditat pentru a pune în legătură auditorii cu interlocutorii lor și de a facilita comunicarea și înțelegerea reciprocă, fără a influența sau interfera în desfășurarea auditului. Principalele scopuri pentru folosirea grupurilor: • distribuirea muncii; • gestionarea și controlul muncii; • rezolvarea problemelor și luarea deciziilor; • prelucrarea informațiilor; • acumularea informațiilor; • testarea și ratificarea
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
Elementele auditabile sunt proiectate în baza unor obiective care sunt exprimate în indicatori. La auditarea lor este necesară traducerea indicatorilor în întrebări. Întrebările sunt cheia și instrumentul de bază prin care putem să înțelegem mai bine ce dorește să spună interlocutorul. Calitatea întrebărilor determină calitatea răspunsurilor. În timpul interviului, obținerea informațiilor se realizează prin lansarea unor întrebări ce au în vedere: să creeze o atmosferă de încredere; să fie relevante pentru ca prin răspuns să fie redate cele mai importante aspecte ale elementelor
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
elementelor auditate; să se concentreze pe subiecte care să permită atingerea obiectivului auditului; să acopere problematica studiată în totalitate; să fie concise pentru a fi receptate cu ușurință; să nu depășească elocvența și să fie adaptate nivelului de înțelegere a interlocutorului (diferit datorită diferențelor de pregătire, percepție, paradigme, educație, filtrării informației, ascultării selective); să utilizeze cuvinte care să aibă o semnificație precisă, evitându-se primirea unor răspunsuri neconcludente; să fie formulate simplu, fără putință de atribuire a altor interpretări sau semnificații
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
răspunsuri neconcludente; să fie formulate simplu, fără putință de atribuire a altor interpretări sau semnificații; să nu suprasolicite gândirea; să fie puse într-un interval de timp programat anterior; să fie clare și sensul să poată fi înțeles ușor de către interlocutor; să fie precise pentru a permite răspunsuri fără echivoc; să nu fie afectogene; să nu pună în inferioritate interlocutorul; să dea interlocutorului toate informațiile necesare pentru o înțelegere ușoară a ceea ce se dorește ca informație; să încurajeze eficace conversația. Desfășurarea
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
să fie puse într-un interval de timp programat anterior; să fie clare și sensul să poată fi înțeles ușor de către interlocutor; să fie precise pentru a permite răspunsuri fără echivoc; să nu fie afectogene; să nu pună în inferioritate interlocutorul; să dea interlocutorului toate informațiile necesare pentru o înțelegere ușoară a ceea ce se dorește ca informație; să încurajeze eficace conversația. Desfășurarea interviului are loc în entitatea organizatorică în care interlocutorul își desfășoară activitățile. Aflat pe un teritoriu considerat străin, auditorul
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
într-un interval de timp programat anterior; să fie clare și sensul să poată fi înțeles ușor de către interlocutor; să fie precise pentru a permite răspunsuri fără echivoc; să nu fie afectogene; să nu pună în inferioritate interlocutorul; să dea interlocutorului toate informațiile necesare pentru o înțelegere ușoară a ceea ce se dorește ca informație; să încurajeze eficace conversația. Desfășurarea interviului are loc în entitatea organizatorică în care interlocutorul își desfășoară activitățile. Aflat pe un teritoriu considerat străin, auditorul va trebui să
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
echivoc; să nu fie afectogene; să nu pună în inferioritate interlocutorul; să dea interlocutorului toate informațiile necesare pentru o înțelegere ușoară a ceea ce se dorește ca informație; să încurajeze eficace conversația. Desfășurarea interviului are loc în entitatea organizatorică în care interlocutorul își desfășoară activitățile. Aflat pe un teritoriu considerat străin, auditorul va trebui să găsească întrebări interesante și în scopul de a-l feri pe interlocutor de răspunsuri generale, fără un conținut de informații necesar. Interviul se poate desfășura planificat - cea
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
ca informație; să încurajeze eficace conversația. Desfășurarea interviului are loc în entitatea organizatorică în care interlocutorul își desfășoară activitățile. Aflat pe un teritoriu considerat străin, auditorul va trebui să găsească întrebări interesante și în scopul de a-l feri pe interlocutor de răspunsuri generale, fără un conținut de informații necesar. Interviul se poate desfășura planificat - cea mai mare parte a setului de întrebări și ordinea sunt pregătite anterior. O altă serie de întrebări este formată pe măsură ce decurge interviul, urmărind ca prin intermediul
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
ideile exprimate dual de persoane diferite și observațiile din medii diferite pe același subiect, în exprimări unice pentru a le conferi fluența logică. Dovezile de audit obținute vor fi astfel formulate încât să nu deformeze faptele observate sau declarații ale interlocutorilor. Auditul semnalează simptomele indiferent de intensitatea și durata de manifestare. Simptomele apar numai atunci când ceva anormal se întâmplă. Impactul provocat de simptome se poate clasifica de către auditor în scopul stabilirii priorităților de tratare în neconformități critice, majore și minore. Raportul
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
răspunsul nu este prevăzut și închise la care răspunsul este prevăzut. Este necesar atunci când construim un chestionar să folosim un limbaj care să fie înțeles de toată lumea la fel. Cuvintele, expresiile și frazele trebuie înțelese în același sens de către toți interlocutorii, indiferent de sex sau vârstă, de nivelul lor cultural, de zona geografică, de rezidență sau de alți factori care ar putea influența procesul de comunicare. În construcția chestionarului se va ține cont și de populația căreia îi sunt adresate întrebările
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
participanți (grupuri mici); * Publică presupune un emițător unic și un grup de receptori, principiile și regulile sale fiind stabilite de retorică; * De masăemițătorul este instituționalizat și se adresează unor destinatari necunoscuți, prin presa scrsă, radio, TV, internet etc. După statutul interlocutorilor: * Verticală (șef-subaltern); * Orizontală( partenerii au același statut); După codul folosit: * Verbalăinformația este transmisă prin cuvânt și prin tot ce ține de acesta sub aspect fonetic, lexical, morfosintactic, fiind specifică omului; este cea mai studiată formă a comunicării umane; are formă
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
spunem. Comunicarea trebuie adaptată la receptor. În comunicarea cu cei din jur trebuie să ținem seama de anumite reguli sociale: sa fim SINCERI, să fim POLITICOȘI, să ne comportăm CORECT. Pentru a ne asigura că vom fi corect înțeleși de interlocutorii noștri, atunci când construim un mesaj trebuie să respectăm următorele reguli: * Cantitatea de informație oferită trebui să fie nici prea mare (detaliile inutile fac mesajul greu de înțeles), nici prea mică (omisiunile fac mesajul greu de înțeles). * Informația oferită trebuie să
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
pe care la consideră adevărate . * Tot ceea ce spunem trebuie să se înscrie în tema de moment a discuției, să fie în legătură directă ce aceasta. * Modul în care formulăm ideile trebuie să fie clar, pentru a nu îi deruta pe interlocutori. Pentru o comunicare eficientă, participanții la dialog trebuie să respecte câteva reguli privind înscrierea la cuvânt: * Să respecte intervenția fiecărui interlocutor, fără a-l întrerupe. * Să evite intervențiile prea lungi care transformă dialogul în monologul unei persoane ce acaparează discuția
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
legătură directă ce aceasta. * Modul în care formulăm ideile trebuie să fie clar, pentru a nu îi deruta pe interlocutori. Pentru o comunicare eficientă, participanții la dialog trebuie să respecte câteva reguli privind înscrierea la cuvânt: * Să respecte intervenția fiecărui interlocutor, fără a-l întrerupe. * Să evite intervențiile prea lungi care transformă dialogul în monologul unei persoane ce acaparează discuția. * Să se încadreze în tema discuției. * Să dorească să comunice unul cu celălalt (altfel comunicarease blochează ). În ceea ce privește conținutul, ideile trebuie să
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
problemă) * Dialogul de negociere (se practică în cazul unor conflicte de interese) * Dalogul de informare (schimb de informații între mai multe persoane) * Dialogul deliberativ (implică o dilemă ce trebuie rezolvată) * Dialogul persuasiv (se bazează pe opinii conflictuale, fiecare încercând persuadarea interlocutorului) * Dialogul în trei (locutor, interlocutor, public) EXERCIȚII DIALOGUL 4. Într-un ziar citești următorul anunț: “În data de 21 mai 2006 a fost lansată suita de lecții interactive “Învață cu noi”. Lecțiile sunt concepute în conformitate cu programa școlară în vigoare și
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
practică în cazul unor conflicte de interese) * Dalogul de informare (schimb de informații între mai multe persoane) * Dialogul deliberativ (implică o dilemă ce trebuie rezolvată) * Dialogul persuasiv (se bazează pe opinii conflictuale, fiecare încercând persuadarea interlocutorului) * Dialogul în trei (locutor, interlocutor, public) EXERCIȚII DIALOGUL 4. Într-un ziar citești următorul anunț: “În data de 21 mai 2006 a fost lansată suita de lecții interactive “Învață cu noi”. Lecțiile sunt concepute în conformitate cu programa școlară în vigoare și își propun promovarea unui învățământ
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
regiuni. Astfel pentru emiterea vocalelor sunt folosite trei zone, pe când consoanele au locuri diferite de articulare și sunt emise în opt regiuni. În dezvoltarea limbajului verbal un rol deosebit de important îl are, perceperea vizuală a mișcării organelor fonatoare și fizionomia interlocutorului, citirea labiala. Cele mai multe sunete ale limbii române pot fi diferențiate după citirea pe buze, iar unele deficiențe se suplinesc prin studiul imaginilor de ansamblu a cuvintelor și prin coarticulație. În procesul de dezvoltare al comunicării verbale sunt identificate câteva moduri
Copilul surd ?i comunicarea verbal? by Apopei Elena, Macsim Maria [Corola-publishinghouse/Science/83964_a_85289]
-
dactil-sistem de semne manuale, realizate cu ajutorul unei singure mâini, corespunzătoare celor treizeci de litere din limbajul verbal. footnote>sau alfabetul dactilologic și labiolectura<footnote Labiolectura-proces de descifrare a limbajului vorbit, folosit de către deficienții de auz, bazat pe analiza mișcării buzelor interlocutorului. footnote>). În funcție de gradul și momentul pierderii auzului, deficiența de auz afectează toate procesele psihice, atât din punct de vedere cantitativ cât și calitativ. C.Pufan specifica faptul că gândirea persoanelor deficiente de auz presupune operare cu imagini generalizate, analiza, sinteza
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
unele sunete și cuvinte, vocabularul se dezvoltă mai repede în raport cu cel al indivizilor cu deficiență auditivă profundă, aceștia ajunând să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să înțeleagă mesajele verbale recepționate și să se facă înțeleși de către interlocutori. Limbajulul elevului deficient de auz este predominant nonverbal (mimico-gestual), centrat pe utilizarea gesturilor care pot simboliza cuvinte/ propoziții/ expresii/ stări. Gesturile copilului surd pot fi naturale (care imită o acțiune sau o caracteristică existentă în realitate), artificiale (simbol al unei
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
sensibile ca fiind purtătoare de eroare. Chiar la începutul Meditației I-a, Descartes scrie: .) În acest fragment el redă, mai precis, o idee care apare frecvent în Inquisitio veritas. Aici îndoiala planează exclusiv asupra cunoștințelor intermediate de simțuri. Eudoxe solicită interlocutorului său să-și conducă îndoiala: . ) Această atitudine față de cunoașterea sensibilă are o evidentă origine platoniciană și alături de contemporanii lui Descartes, modernii au aprobat atașarea celor două filosofii la marea tradiție platoniciană. Atât Augustin cât și Descartes atribuie cunoașterii sensibile aceeași
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]