3,967 matches
-
inteligență practică - aptitudinea de a manipula obiecte; inteligență socială - presupune Înțelegerea ființelor umane și la ușurința de a se acomoda cu ele. Howard Gardner introduce conceptul de inteligență multiplă. El stabilește șapte tipuri de inteligență: lingvistică, logico-matematică, spațială, muzicală, kinestezică, interpersonală, intrapersonală. Ultimele două tipuri de inteligență, precum și inteligența socială (H. Gardner), sunt esențiale În explicarea conceptului de inteligență emoțională. Emoțiile sunt acele trăiri de scurtă durată dar de mare intensitate care sunt condiționate de evenimente conjuncturale. Ea depinde nu numai
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cereri. Astfel de abilități cum sunt: a spune "nu", a cere o favoare, a cere scuze, a justifica o greșeală, atitudinea față de critică solicită Însușirea și exersarea abilităților de comunicare. După cum susține D. Fontana (1988, 290) comunicarea facilitează În cadrul interacțiunii interpersonale și exprimarea sentimentelor proprii și recunoașterea sentimentelor celorlalți. Atât la copii cât și la adolescenți, atât la elevi cât și la profesori este necesară stimularea eliberării sentimentelor, fie ele pozitive sau negative. Dificultățile ce intervin În această direcție sunt legate
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Robert B. Cialdini (1984/2004, 13) vorbește despre acei profesioniști ai puterii de convingere care utilizează regulile reciprocității, angajamentului, simpatiei, autorității, rarității pentru atingerea intereselor personale și sunt capabili În același timp de a recunoaște și contracara Încercările de exploatare interpersonală. Persoana asertivă este capabilă să traseze limita Între convingere și manipulare reușind să se racordeze unei rețele sociale benefice ascensiunii și dezvoltării sale profesionale. CAPITOLUL IV. METODE ȘI STRATEGII ALE CREATIVITĂȚII/INVENTICII ÎN DETERMINAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 4.1. Formarea continuă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
1974) a studiat acest fenomen și a constatat că indivizii cu joasă monitorizare de sine nu Își ghidează conduitele și afirmațiile după parametri externi, ci după cei interni, urmându și cu fermitate propriile credințe, emoții, atitudini și interese. În relațiile interpersonale nu mizează pe aspecte exterioare și conjuncturale ci pe trăsături de personalitate autentice și stabile. În relațiile de prietenie și dragoste pun preț pe calitățile interne ale partenerului. Nu sunt ursuzi și egoiști. Sunt atașați, stabili, onești și predictibili. În ceea ce privește
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și situații În care aceasta poate fi periculoasă din punct de vedere fizic (condusul unui automobil sau funcționarea unei mașini); ¾ Probleme judiciare repetate legate de utilizarea unei substanțe (arestarea pentru un comportament anormal În raport cu utilizarea substanței); ¾ Utilizarea substanței datorată problemelor interpersonale sau sociale, persistente sau recurente, cauzate sau exacerbate ca urmare a efectelor substanței (scandaluri cu partenerul). Simptomele nu au atins niciodată, pentru această clasă de substanțe (criteriile dependenței la o substanță). Intoxicația cu substanțe psihoactive: este determinată de consumul În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atât mai mare cu cât atacul se adresa unei ținte mai importante în structura de rezistență a capitalului național. Supraviețuirea capitaliștilor români depindea de supraviețuirea câtorva instituții fundamentale ale noului sistem de putere. Prima și cea mai importantă, era legătura interpersonală a capitaliștilor cu politica și administrația, ceea ce le permitea canalizarea resurselor statului și ale societății în folosul lor, printr-o largă varietate de mecanisme și mijloace. În societatea modernă, capitalistul, politicianul și funcționarul public îndeplinesc funcții complementare și sunt net
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de ceea ce a fost numit „grup clientelar”, uneori instituționalizat prin relații de rudenie, de prietenie sau comerciale. Iar apoi, grupurile clientelare de mici dimensiuni încep să se coaguleze în grupuri clientelare de dimensiuni medii, niciodată atât de mari încât relațiile interpersonale să nu joace rolul major în menținerea unității grupului. Atacul împotriva acestei instituții fundamentale a „grupului clientelar” a fost purtat de capitalul occidental prin intermediul bătăliei politice și ideologice pentru „combaterea corupției”. În această campanie, purtătorii intereselor capitalului occidental au beneficiat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încredere în indivizi sau grupuri din afara familiei, fenomen ce împiedică orice fel de relații de colaborare în afara familiei. În mod similar, Almond și Verba (1963) notează că democrațiile cu cea mai lungă stabilitate în timp sunt cele în care încrederea interpersonală cunoaște nivelurile cele mai înalte. Putnam (Putman, Leonardi, Nanetti, 1993) a argumentat și el legătura dintre eficiența guvernelor locale din Italia și stocurile de capital social existente în regiunile cu pricina. O serie de studii realizate pe baza unor seturi
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prietenie. Rețelele în cauză joacă rolul de instrument de generare a normelor sociale (tip „Omerta” sau „Cosa nostra”), exercitând funcții de control social. În comunism, controlul social se manifesta mai puțin prin structuri marcate de relații sociale și de încredere interpersonală, fiind mai degrabă în sarcina autorităților. Acestea erau ele însele corupte, iar dispariția structurilor autoritare a contribuit la perpetuarea și propagarea corupției în întreaga societate. Neîncrederea și lipsa de integrare socială au facilitat, astfel, dezvoltarea unor medii corupte, devenind imediat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
restul democrațiilor vestice se plasează în jurul mediei. Spațiul ex-comunist se caracterizează printr-o încredere mai scăzută în instituții, chiar dacă țările cu o tranziție mai reușită se plasează la distanțe nesemnificative de statele din Uniunea Europeană. Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Încrederea interpersonală și încrederea în instituții în 33 de țări europene (EVS’99; încrederea în instituții este calculată ca scor factorial pentru încrederea în guvern, parlament, UE, ONU, justiție, presă, sistemul educațional, sistemul de sănătate, poliție, sindicate, sistemul de protecție socială și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a descoperit că persoanele care au participat la mișcare până la finalul acesteia prezentau o probabilitate de două ori mai mare de a deține legături puternice cu ceilalți participanți decât cei ce s-au retras mai devreme. În același timp, rețele interpersonale dense măresc audiența unei invitații la participare și scad incertitudinea cu privire la mobilizare (McAdam, Paulsen, 1993), rezultat valabil și în vecinătăți sau în organizații, care furnizează rețelele necesare. În aceeași linie, Kim și Bearman (1997) au concluzionat că interesul actorilor pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asemenea, este foarte posibil ca, atunci cînd explorăm anumite performanțe școlare, să ne intereseze nivelele de inteligență pe care acestea se construiesc, chestiune ce ține de psihologia diferențială și psihodiagnostic. La rîndul lor, disciplinele psihosociologice cercetează mai cu seamă condițiile interpersonale ale educației, de la la relația dintre educator și educat pînă la structura și dinamica grupurilor centrate pe sarcini educative. Din punctul de vedere al acestor discipline, clasele școlare și alte colectivități educative sînt definite - și deci abordabile ca „microgrupuri” sociale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
colaboratorii săi (2002) afirmă că în științele socioumane observația participativă este astăzi echivalentă cu metoda etnografiei. Pe întreaga perioadă a desfășurării observației, observatorul trebuie să-și păstreze obiectivitatea științifică. Acest tip de observație este util mai ales în studierea mecanismelor interpersonale care operează într un cadru social (Evans, 1985). Observația participativă se poate desfășura în condiții gradate de transparență: în unele situații, toți subiecții pot fi informați că observatorul își asumă un rol pentru a studia o problemă, în altele doar
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
evaluativ (de exemplu, impactul unor reforme curriculare asupra unei/unor instituții educaționale). -Avînd un caracter descriptiv și explicativ, contribuie la studierea unor comportamente, realități greu de măsurat (de exemplu, în studiul unor organizații și instituții în care rețeaua de relații interpersonale este complexă). -Validitatea și fidelitatea studiilor de caz poate fi asigurată prin strategii specifice: multiplicarea surselor de date, a tehnicilor de culegere a informațiilor, analiza datelor de către mai mulți cercetători etc. Literatura de specialitate accentuează adesea limitele studiului de caz
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
grup: tehnicile sociometrice Tehnicile sociometrice au ca scop studiul modelelor de interacțiune într-un grup social. Cunoașterea naturii interacțiunilor din cadrul grupului poate contribui la conceperea și implementarea unor strategii de îmbunătățire a comunicării între membrii acestuia, de evitare a conflictelor interpersonale sau de creștere a coeziunii grupului. Cel care a elaborat tehnicile sociometrice este J.L. Moreno (Sax, 1968; Best, 1977), care în anii 1932-1938 a studiat natura interacțiunilor dintr-un grup de eleve ale unei școli de fete din Hudson, New York
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
școli de fete din Hudson, New York, utilizînd rezultatele pentru repartizarea acestora în camerele de cămin. Succesul metodei sale a determinat aplicații educaționale, militare, terapeutice (constituirea gru purilor terapeutice) și manageriale. Tehnicile sociometrice au ca premisă faptul că oamenii fac alegeri interpersonale atunci cînd doresc să realizeze o activitate specifică, datorită percepției pozitive, negative sau de ignorare a celorlalți membri ai grupului. Alegerile se realizează întotdeauna pe baza unor motive, care sînt fie obiective (de exemplu, faptul că se știe cu siguranță
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
poate îndeplini cu succes o sarcină comună, datorită cunoștințelor și abilităților sale), fie subiective (de exemplu, o primă impresie bună, simpatie spontană). Indiferent de resorturile care determină alegerile într-un grup, între membrii acestuia se stabilește o rețea de legături interpersonale. Testul sociometric este instrumentul de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea sau situația la care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
subiective (de exemplu, o primă impresie bună, simpatie spontană). Indiferent de resorturile care determină alegerile într-un grup, între membrii acestuia se stabilește o rețea de legături interpersonale. Testul sociometric este instrumentul de colectare a informației necesare realizării „hărții” relațiilor interpersonale dintr-un grup. El specifică criteriul, activitatea sau situația la care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau nu. Caracterul și conținutul itemilor depinde de scopul aplicării tehnicilor sociometrice. În spațiul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
care trebuie să se raporteze membrii grupului atunci cînd oferă numele celor cu care ar colabora sau nu. Caracterul și conținutul itemilor depinde de scopul aplicării tehnicilor sociometrice. În spațiul educațional, dacă nu este vorba despre simpla investigare a relațiilor interpersonale din clasă, scopul aplicării testelor sociometrice poate fi de organizare sau reorganizare a grupurilor de lucru, identificarea elevilor cu potențial de lider, dar și a celor izolați etc. Testul sociometric este alcătuit din itemi care solicită subiectului să numească una
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
nivel constant a variabilelor externe este dificil de realizat. De exemplu, dacă dorim să demonstrăm impactul semnificativ și pozitiv al unei metode didactice inovatoare asupra performanțelor școlare ale elevilor, există elemente ale strategiei didactice (tipuri diferite de feedback, natura raporturilor interpersonale, nivelul aptitudinal al elevilor, motivația elevilor etc.) care pot interveni și ele în îmbunătățirea sau scăderea performanțelor școlare. Problema controlului variabilelor externe este abordată în legătură cu validitatea internă și externă a unui experiment. Validitatea internă se referă la credibilitatea relației cauzale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
este Învățat să identifice și să controleze diferitele inflexiuni vocale atât În vorbirea proprie, cât și la ceilalți, folosindu-se casetele audio. O povestire socială și casete video pot fi folosite pentru a Învăța un copil să mențină o distanță interpersonală adecvată și să manifeste un limbaj nonverbal potrivit atunci când comunică cu alții. Strategiile cu suport vizual pot fi, de asemenea, eficiente În a-l Învăța pe copil să folosească deprinderi adecvate de comunicare socială nonverbală. O astfel de strategie este
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
lua masa la restaurant), activități sportive etc. Aceste activități includ, de asemenea, interacțiuni de comunicare familiare, repetitive, care furnizează strategii eficiente de Învățare a limbajului pentru copiii cu autism (o caracteristică definitorie a autismului este preferința pentru rutină). Activitățile rutiniere interpersonale Îi permit adultului ca și copilului să se implice În interacțiuni sociale naturale, cu sens. Un efect pozitiv al lor ar fi că ele Îl Învață pe copil că Își poate Împărtăși experiențele cu ceilalți În procesul de comunicare. Folosirea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
dispozițiile afective dominante, motivele activității, interesele dominante, nivelul de aspirație; 5. Capacitatea reglatorie: perseverența, spiritul de organizare și disciplină, atitudinea față de activitate și gradul de independență; 6. Psiho-relationarea: sociabilitate, modul de a se raporta la ceilalți, de a rezolva conflictele interpersonale, stilul și capacitatea de autoafirmare, simțul civic. ÎI. Stabilirea nivelului competenței aptitudinal-atitudinale specifice funcției cu responsabilități în siguranță circulației solicitate Se urmăresc aspectele: 1. Capacitatea de diversificare a activității și de interactiune a cunoștințelor și deprinderilor în exercitarea unei activități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
motorii, calitățile reactivității (rapiditate, precizie, corectitudine, autocontrol), nivelul sensibilității vizuale, auditive, kinestezice. 3. Teste de personalitate (chestionare, teste proiective, teste situaționale) privind: - echilibrul emoțional, autocontrolul, responsabilitatea; - sistemul de atitudini și aspirații, nivelul intereselor și motivației vocaționale; - integrarea socială și atitudinile interpersonale. 4. Observația subiectului sub aspect constituțional și comportamental cu referire la: - simptomatica stabilă - tip constituțional, aspecte fizionomice; - simptomatica dinamică - ținută, mimica, modificări vegetative, vorbire; - dinamică de comportament în timpul examinării. 5. Anamneza/interviul cuprinzând date generale cu privire la evenimentele principale ale traseului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149928_a_151257]
-
dispozițiile afective dominante, motivele activității, interesele dominante, nivelul de aspirație; 5. Capacitatea reglatorie: perseverența, spiritul de organizare și disciplină, atitudinea față de activitate și gradul de independență; 6. Psiho-relationarea: sociabilitate, modul de a se raporta la ceilalți, de a rezolva conflictele interpersonale, stilul și capacitatea de autoafirmare, simțul civic. ÎI. Stabilirea nivelului competenței aptitudinal-atitudinale specifice funcției cu responsabilități în siguranță circulației solicitate Se urmăresc aspectele: 1. Capacitatea de diversificare a activității și de interactiune a cunoștințelor și deprinderilor în exercitarea unei activități
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232392_a_233721]