4,184 matches
-
În care s-a plămădit vâsc, de măr sau de păr; cu vin roșu, oțet de mere și melasă cu apă; cu ceai din tătăneasă uscată, semințe de cimbrișor și păpădie; cu ceai din coajă de portocală, ghimbir și mușețel. INTOXICAȚII I se provoca vărsături imediate bolnavului intoxicat sau otrăvit, dândui-se să Înghită albuș de ou crud ori zeamă de balegă de cal sau i se irita vălul palatin, prin gâdilare cu o pană sau cu degetul. Bolnavul era apăsat pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau cu degetul. Bolnavul era apăsat pe burtă ca să elimine otrava, apoi i se dădea să bea cât mai mult lapte dulce nefiert, amestecat uneori cu miere de albine, rachiu, untdelemn, untură, usturoi, zahăr, tutun, vin roșu. În caz de intoxicații mai ușoare, bolnavul bea apă Îndulcită cu zahăr sau miere, borș, chișleag, lapte din sămânță de cânepă, oțet, ceai din frunze de stejar sau i se dădea să consume untură de porc. De obicei, pentru a i se provoca eliminarea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o lingură la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din fructe de măceș și din cătină albă, În părți egale, câte 100 g din fiecare, 1-2 lingurițe la cană. Se beau 2-3 căni pe zi, 2-3 săptămâni. INTOXICAȚII Infuzie din teci de fasole, 4 linguri la un litru de apă rece, care se fierbe 20 de minute și se bea Într-o zi. Ceai din frunze de mesteacăn , 4 lingurițe la cană, la care se adaugă un vârf
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. CURĂȚAREA ȘI PRIMENIREA SÂNGELUI Din cele mai vechi timpuri, cum atestă unele documente din arhivă, În medicina populară se foloseau diverse tratamente empirice, care favorizau eliminarea toxinelor din organism, rezultate din intoxicații cu diferite produse sau plante, dezasimilare, hrană, fumat, consum de alcool etc. Postul. Un "panaceu" universal era postul, la care se găsesc referiri peste tot În Biblie, conceput ca un mijloc de purificare spirituală, dar și de "Întărire a organismului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pădurețe și pădurețe coapte. Comprese cu argilă sau cu lut luat de la rădăcina unui prun. Alifii din rădăcini de odolean cu ulei, usturoi pisat cu ceară de albine curată sau cu seu de oaie. În caz de amețeală cauzată de intoxicație cu monoxid de carbon datorită unei sobe defecte: Se deschid ușile și geamurile, iar persoanele afectate sunt scoase afară din casă și sunt stropite cu apă rece. Li se pun comprese pe cap cu apă rece, li se fac frecții
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Alifie de gălbenele, preparată și folosită la fel ca alifia de gălbenele pentru cancer la sâni. Terci cu frunze proaspete de drăgaică, brusture, pătlagină și gălbenele, care se aplică pe zonele afectate de tumoare, după ce plantele sunt bine zdrobite. TABAGISMUL (intoxicația cu nicotină) Este o intoxicație cronică cu nicotină și gudroane, datorită fumatului, care poate produce tulburări cardiace, neurologice, bronșite, tremurături, , cancer pulmonar, etc. În medicina populară se folosesc următoarele tratamente: Reducerea zilnică de țigări și fumatul prin "pufăit", fără inspirarea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
folosită la fel ca alifia de gălbenele pentru cancer la sâni. Terci cu frunze proaspete de drăgaică, brusture, pătlagină și gălbenele, care se aplică pe zonele afectate de tumoare, după ce plantele sunt bine zdrobite. TABAGISMUL (intoxicația cu nicotină) Este o intoxicație cronică cu nicotină și gudroane, datorită fumatului, care poate produce tulburări cardiace, neurologice, bronșite, tremurături, , cancer pulmonar, etc. În medicina populară se folosesc următoarele tratamente: Reducerea zilnică de țigări și fumatul prin "pufăit", fără inspirarea fumului de țigară. Evitarea fumatului
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
mucopurulente. ENTORSE: extensii ale ligamentelor și a capsulelor articulare, Însoțite sau nu de ruptură, caracterizate prin dureri violente, căldură locală, umflături. EPILEPSIE: boală caracterizată prin episoade paroxistice și crize diverse. EPISTAXIS: hemoragie nazală cauzată de diferite boli (gripă, scarlatină etc), intoxicații, traumatisme, eforturi, hipertensiune arterială, răni ale vaselor. Poate fi internă sau externă. ERITEM: roșeață patologică a pielii, care apare În cursul unei boli infecto-contagioase (scarlatină, rujeolă), sanguine sau dermatologice. FARINGITĂ: boală care constă În inflamația faringelui, care pornește de la cavitatea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de adormire, fie printr-o trezire după o scurtă și insuficientă perioadă de somn (1-3 ore de la adormire). INSUFICIENȚĂ: incapacitatea unor organe sau sisteme de a-și Îndeplini În mod normal funcția, ceea ce duce la apariția diferitelor tulburări sau boli. INTOXICAȚIE: Îmbolnăvirea organismului ca urmare a introducerii sau acumulării În organism a unor medicamente În cantitate mare sau a unor substanțe toxice. IMPOTENȚĂ: incapacitatea bărbatului de a Îndeplini actul sexual. LARINGITĂ: inflamația acută sau cronică a laringelui, care, de obicei nu
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
friguri, tremurici, lelițele, mătușile. Scarlatină: cochiardă, cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic. Trismus. Parotidită epidemică: fălcăriță, gușarniță, purcică. Choleră: holeră. Pesta: ciumă, buboasă, Maica călătoarea. Intoxicație: adăpat, otrăvire. Morvă: răpciugă. Farcin: cârtiță. Alcoolism: beție. VII. Boli de piele Polihidroză: asudarea mâinilor, asudarea picioarelor. Urticarie: blândă, spuzeală. Acnee: coșuri, funigei, zgăbunțe. Eczemă: bube dulci, zgaibe dulci. Impetigo: pecingine, cur de găină, rofii, spurcat, lișai. Zona Zoster. Herpes
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Filiala Tutova. Redacția era la Spitalul Beldiman iar Administrația în strada Gh. Asache nr. 5 Bârlad. Tipografia la F rații Chiriac. Numerele 4‐5‐ 6, anul II 1933, de exemplu, cuprindea două părți: partea științifică cu articole de dr. H. - Intoxicațiile și infecțiile profesionale; docent dr. Plăcinteanu - Cancerul și sarcina; dr. Duda - Pelagra; dr. Herșcovici - Hidartroza și terapeutica prin mijloacele cunoscute și agenți i fizici; dr. Grossu - Paludismul; dr. O. Bienstok - Al doilea Congres național de tuberculoză. A doua parte cuprindea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
000 pensie, mai bine trăia Ceaușescu. Ăla îți dădea 25 de lei și luam de ei pește și salam proaspăt de la Slatina, că acolo era orașu' lui. Acu' peștele doar îl miroși, iar salamu' e stricat și te dă în intoxicație. Alți bani, altă distracție. Aseară zicea ăia pe la aparate că a intrat în NATO. Toată noaptea a ținut-o așa: Nato și iar Nato. L-am întrebat pe moșu' 385 meu: ce e, bă, acela NATO? A zis că e
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
modificări de comportament dezadaptiv, cu concomitențe fiziologice și cognitive, care poate fi explicat datorită încetării uzului prelungit și excesiv de alcool. Simptomele care apar nu se datorează unei condiții medicale generale sau unei tulburări mentale. Diferența de diagnostic dintre abstinență și intoxicație este aceea că simptomele abstinenței apar atunci când dozele sunt reduse sau stopate, pe când simptomele de intoxicație se ameliorează după ce administrarea substanței încetează. De asemenea, simptomele abstinenței au consecințe semnificative în domeniul social, profesional și în celelalte domenii de funcționare. Sindromul
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
prelungit și excesiv de alcool. Simptomele care apar nu se datorează unei condiții medicale generale sau unei tulburări mentale. Diferența de diagnostic dintre abstinență și intoxicație este aceea că simptomele abstinenței apar atunci când dozele sunt reduse sau stopate, pe când simptomele de intoxicație se ameliorează după ce administrarea substanței încetează. De asemenea, simptomele abstinenței au consecințe semnificative în domeniul social, profesional și în celelalte domenii de funcționare. Sindromul abstinenței de alcool se caracterizează prin dezvoltarea de simptome de abstinență în decurs de aproximativ 12
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și încearcă să se reabiliteze prin terapie. Epidemiologia, definițiile și clasificările, datele despre neuroanatomie și neurobiologie, modelele de dependență sunt incluse în primele patru capitole. Autoarea definește o serie de termeni la care face referire apoi pe parcursul lucrării: dependența, abuzul, intoxicația, abstinența, toleranța, sevrajul. De asemenea, referindu-se la nivelurile consumului de droguri, utilizează următoarea clasificare a acestora în funcție de comportamentul utilizatorului: consum recreațional/ocazional, consum experimental, consum regulat și consum compulsiv. Pentru a explica comportamentul dependent sunt descrise (în capitolul 4
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
motiv, în majoritatea cazurilor, bolnavii psihici nu solicită și nici nu acceptă intervenția medicală (consultație medicală, internare în spital, tratamente etc.). Bolile psihice recunosc drept cauze psihotraumatismele emoțional-afective, schimbări bruște și de mare intensitate în viața personală, eșecuri, conflicte, frustrări, intoxicații cronice etc. Acestea produc stări de dezechilibru ale sistemului personalității manifestate prin tulburări de personalitate, alterări ale stării de conștiință, dificultăți majore de adaptare, tulburări de comportament etc. 3) Analiza comparată între boala somatică și boala psihică Pe baza celor
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cazul unor modificări ale stării de conștiință; c) în cazurile de tulburare ale stării de orientare sau amnezii; d) când devine imposibilă capacitatea mea de a comunica cu ceilalți; e) în cursul stărilor delirante și halucinatorii; f) în stările de intoxicație acută cu droguri halucinogene psihodisleptice; g) în stările de hipnoză, cataleptice etc. Raportul „trup/suflet” este un act de reprezentare în câmpul conștiinței mele, a Eului meu personal. Eu mă simt, mă reprezint, mă recunosc ca individ, prin intermediul propriului meu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care se poate „dilata” dincolo de câmpul perceptiv printr-un mecanism de proiecție. Prin aceasta își depășește atributele sale anatomice devenind un spațiu al experiențelor sufletești. Această manifestare apare în mod deosebit de pregnant în situațiile descrise și analizate de psihopatologie (alcoolism, intoxicații cu droguri psihotrope, psihodisleptice, halucinații, delir, stări ipohondriace, aure epileptice, vis, hipnoză, stările crepusculare isterice, stările de extaz, derealizare, anorexie mintală etc.). J.P. Sartre afirmă că de regulă în condițiile de normalitate „corpul este trăit în tăcere”. H. Tellenbach face
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Morel, V. Magnan, C. Lombroso) în explicarea apariției bolilor psihice. b) Teoria cauzelor determinante, de origine exterioară, aduc în discuție aspectul medical din medicina generală, somatică. În sensul acesta sunt incriminați, în geneza bolilor psihice, factori infecțioși, toxici, discrinici, dismetabolici, intoxicații sau consecințe ale evoluției unor boli somatice grave, cronice etc. c) Teoria cauzelor morale pune probleme mai nuanțate de etiologie a bolilor psihice. Pentru J. Rogues de Foursac, „cauzele morale” sunt reprezentate prin: izolare, factori emoționali negativi, sugestie (inducție și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dinamica tulburărilor psihice prin conexiunea lor cu procesele fiziologice ale creierului, dându-se în felul acesta o fundamentare neurofiziologică și morfopatologică a bolilor psihice. Faptul s-a confirmat în cazul bolilor psihice cu substrat organic lezional (traumatisme, tumori cerebrale, neuroinfecții, intoxicații ale SNC etc.), dar nu au reușit să acopere întreaga patologie psihiatrică. Aceste aspecte sunt rezultatul unor importante contribuții la explicarea cauzelor și a mecanismelor psihopatogenetice ale bolilor psihice (W. Penfield, J.R. Smythies, K. Lashley, H. Jackson, K. Goldstein, H.
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afecțiunilor psihice exogene, cauzele externe care pot produce tulburări psihice sunt grupate în următoarele: 1) Factori fizici externi, realizând acea grupă de manifestări cunoscută sub denumirea de „tipul exogen de reacție” descris de K. Bonhoeffer, în care intră: traumatisme cranio-cerebrale, intoxicații, infecții etc. Manifestările psihopatologice care apar consecutiv acțiunii acestor factori sunt reprezentate, de regulă, printr-un sindrom confuzional (confuzie mintală, obnubilare etc.). 2) Factori psihotraumatizanți de natură emoțional-afectivă care pot perturba echilibrul psihic, manifestându-se de regulă prin stări reactive
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suicid etc.). 4) Istoria bolii actuale privește cunoașterea modalității de apariție a bolii actuale și ea urmărește următoarele aspecte: a) cauzele și condițiile care au determinat-o (situații conflictuale, psihotraume afective, boli ale sistemului nervos, cauze externe de tipul infecției, intoxicații, traumatisme, boli somatice primare etc.); b) modul de debut al bolii (brusc, insidios, ca o consecință a altor afecțiuni etc.); c) primele manifestări ale bolii care au atras atenția bolnavului sau ale anturajului acestuia (tulburări de somn, inactivitate, schimbarea dispoziției
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pot fi plăcute, neplăcute sau terifiante; f) halucinațiile vizuale pot apare la adormire (hipnagogice) sau la trezirea din somn (hipnapompice). Halucinațiile vizuale pot fi întâlnite în următoarele situații patologice: migrenă oftalmică, leziuni occipitale, temporale sau pedunculare, sindroamele confuzionale, delirul alcoolic, intoxicațiile cu plumb, atropină, mescalină, în cursul evoluției clinice a schizofreniei, în delirul mistic și în PGP. 3) Halucinațiile gustative și olfactive sunt mai rare ca frecvență și ele se asociază, de regulă, cu stările delirante, fiind deosebit de greu de diferențiat
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și ele se asociază, de regulă, cu stările delirante, fiind deosebit de greu de diferențiat de acestea. Ele pot avea un caracter agreabil sau dezagreabil. Sunt întâlnite în leziunile temporale sau bipocampice, în cazurile de schizofrenie, la epileptici, alcoolici sau în intoxicațiile cu cocaină. 4) Halucinațiile tactile sau haptice interesează analizatorul tactil-cutanat și ele sunt mai rare. Pot apărea în stările toxice, în cursul intoxicațiilor cronice cu alcool sau cocaină și la bolnavii schizofrenici. 5) Halucinațiile interoceptive și proprioceptive interesează sfera viscerală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dezagreabil. Sunt întâlnite în leziunile temporale sau bipocampice, în cazurile de schizofrenie, la epileptici, alcoolici sau în intoxicațiile cu cocaină. 4) Halucinațiile tactile sau haptice interesează analizatorul tactil-cutanat și ele sunt mai rare. Pot apărea în stările toxice, în cursul intoxicațiilor cronice cu alcool sau cocaină și la bolnavii schizofrenici. 5) Halucinațiile interoceptive și proprioceptive interesează sfera viscerală sau genitală. Au un caracter imprecis, fiind resimțite ca niște stări cenestezice difuze, uneori ca un delir de posesiune sau sunt semnalate în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]