6,649 matches
-
de buna organizare a timpului. Un orizont de așteptare și unul de referință (asumat și în viața de zi cu zi, identificat cu ea), determinând, practic, relația dintre om și cărțile pe care le citește (alege să le citească?): excepțională intuiție in nuce, e drept, încă necristalizată deplin, dar prezentă și simțită, de o modernitate de excepție. Adăugăm valența de document de istorie a vieții private (exemplu: programul de rugăciune al lui Brâncoveanu), totul sub mereu prezentul bemol al problemelor/ grijilor
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
în plină stradă fără ca cineva să mă observe, de fapt mă opresc, ezit, caut un fel de nouă dimensiune, o ușă deschisă brusc către interiorul spațiului, spre cealaltă parte a spațiului, unde să pot scăpa grabnic de conștiința celorlalți, de intuiția mea prea obiectivată a aceastei realități care este sufletul viu al oamenilor din jur27." Privirea acestui angajat "derealizează" realul: "Sunt un om pentru care lumea exterioară este o realitate interioară.28" Sunt reflecțiile unui funcționăraș hotărît să-și viseze viața
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Australiei. Alături se întind cîteva cîmpuri cultivate. E o lume mică, izolată, liniștită, monotonă. Cînd își face apariția, inspectorul Napoleon Bonaparte, zis Bony, (un polițist aparte, pe jumătate aborigen australian, pe jumătate alb) n-are nici o convingere, nici o ipoteză, nici o intuiție, nici un presentiment. În cursul anchetei, consultă raportul poliției, începe să întrebe și să observe, fără nici un plan, fără idei preconcepute, fără strategie. La un moment dat, ajunge, din întîmplare, într-o zonă pietroasă spre care porniseră cele două fete după
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
lovește de evidența unui non-imposibil (totul dovedește că nu putea să nu fie vorba de o sinucidere). În ciuda faptelor, Jack nu vrea, nu reușește să creadă în sinuciderea fratelui geamăn. La început, jurnalistul n-are nici un fapt, nici o ipoteză, nici o intuiție pentru a-și justifica reacția. Pentru ceilalți e vorba de un refuz al realității, de incapacitatea de a accepta un adevăr care doare prea tare. Jurnalistul nu ajunge să-și explice propriul imposibil. Jack trăiește acest imposibil, atît de intim
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ținuturile Vaslui și Iași, descoperind "la mai multe locuri, precum: Ciortești, lângă Deleni, Movila lui Purcel și Slobozia lui Milo, lângă Poiana Cârnului, <pietre> mult mai vârtoase decât acele de la Tarcău". Invocând apoi "temeiuri montanistice vajnice", altfel spus, propria-i intuiție profesională, își exprima convingerea că "mai multe straturi și stânci trebuie să se afle în apropierea capitalei, mai ales spre nord-est"10. În consecință, propunea Departamentului să-i faciliteze continuarea "nestingherită" a prospecțiunilor, pe durata a 15 zile, în cuprinsul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Intervievat pe un platou de televiziune, un responsabil politic afirmă cele de mai sus, care pe hârtie par atrăgătoare, dar... ...nu le credeți nici pe jumătate. Ceva din el nu vă inspiră încredere. Nu știți exact ce anume. E o intuiție, un presentiment. Nu sunteți convinși pe deplin. Oare figura sau vocea lui nu v-a plăcut? Sau faptul că își încrucișează picioarele? Nu, nu e asta. Atunci ce e? Dacă sunteți suficient de atenți, vă veți da seama că jurnalistul
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de detergenți după ce i-ați auzit reclama în care e cântecul dumneavoastră preferat? Muzica și condiționarea asociativă Nu sunteți chiar un expert în detergenți, dar sunt zile în care vă spuneți că veți face alegerea bună. Este o formă de intuiție, nu știți de unde vine. De exemplu astăzi, ceva vă spune că pachetul de detergent de pe raftul din fața dumneavoastră este cel mai bun. E imposibil de explicat, așa simțiți dumneavoastră. El face rufele mai albe decât ceilalți. De ce sunteți atrași de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fără îndoială, persoana care scrie, se definește. Ca în vremurile bune și ceva mai tihnite, când încă Parisul era orașul-lumină prin excelență, recomandându-se de la sine ca unica posibilă capitală culturală a lumii, judecățile critice își asociază evocări, impresii și intuiții, fără de care produsul ar rămâne un exercițiu livresc ușor devitalizat, cerebral în totalitate și rațional cât se poate. Este, probabil, și o dimensiune feminină a scrisului, dar cu siguranță nu doar atât, căci modelul acesta frecventat odinioară și de contele
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
și gîndire, fremătător și chinuit, pasional și lucid, închis-deschis pînă la pierderea suflului... Moartea sa, teribilă dezmințire adusă logicii lui Stéphane Lupasco/ Ștefan Lupașcu, abia formulată pe vremea aceea, dar în care Fondane nu găsea Ființa, afectivul, deși avusese formidabila intuiție a unei reflecții despre contradictoriu la Lupasco, nu doar a înlocuirii unei logici cea clasică, a non-contradicției printr-o alta, cuantică, a contradicției, rămasă însă în poala rațiunii. Filosofii (între care și Lupasco, la început) au avut mereu ambiția de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
demonstreze că atunci cînd cunoașterea lumii și a existenței este orientată în sens contrar față de conștiința afectivă, sau pur și simplu o ignoră, ea rămîne exterioară ființei și în afara misterului. Din păcate, Fondane nu a mai trăit să-și vadă intuiția confirmată, căci la scurtă vreme după moartea sa, Lupasco și-a dezvoltat teoria tocmai în sensul dorit de prietenul său, cel al abordării cunoașterii pornind de la afectivitatea luminoasă, dincolo de atotputernicia unei Științe concrete. Singură printre cărți, Cartea crapă sub presiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
formulele descumpănitoare sunt în fapt purtătoarele unui sens decalat, integrator, deschizînd un alt nivel de realitate prin incorporarea insolentă a terțului inclus, respinsă de toată tradiția logicii artistotelice, dar tot mai clar adeverită de experimentele fizicii cuantice, ca și de intuiția marilor creatori de curente artistice și literare de la începtul secolului trecut. Limba română i s-a părut prea tragică și violent primitivă pentru a încerca acest joc ontic, dar nu și franceza, limba Celuilalt, idiom riguros și limpede, și tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
societatea de masă", pe economistul Peter Drucker, a cărui lucrare The Landmarks of Tomorrow, apărută în 1957, are drept subtitlu "A Report on the New Post-Modern World" și care apropie înțelesul societății postmoderne de acela al "societății postindustriale". Merită semnalată intuiția lui Drucker legată de "iminența" apariției și instalării unei lumi noi, de schimbarea importantă a reperelor: "la un moment nedeterminat de-a lungul ultimilor douăzeci de ani ne-am mutat în mod imperceptibil din modernism către o eră nouă, încă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
tradiții orale independente de scriere și mult mai fixe decât aceasta din urmă. Toate aceste contradicții, cărora li se adaugă nepotrivirea dintre teza arbitrarietății semnului și excluderea scrierii, îl determină pe J. Derrida să creadă că Saussure a avut o intuiție profundă ce ar putea fi inserată în gramatologie: "ceea ce Saussure vedea fără să vadă, știa fără să poată țină cont de ce știa urmând astfel întrega tradiție a metafizicii, este faptul că un anume model de scriere s-a impus în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
faptului că arta contemporană ia în vizor cotidianul ca obiect de studiu, această reîntoarcere la mimesis este cel puțin o deturnare, căci artistul postmodern nu ia în considerare imitarea unui adevăr preexistent, ci imitarea unei imitări care aduce drept mărturie intuiția inexistenței vreunui model original dincolo de ea, creând senzația dispariției sensului și a realității în sine. Arta prefigurează acest viraj înspre viața cotidiană, confundându-se, la limită, cu derularea filmului nostru zilnic lipsit de iluzie. Scena casnică a obiectelor și spațiul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Nici vorbă. Producția și Consumul reprezintă un singur și mare proces logic de reproducere lărgită a forțelor productive și de control al acestora"357 [s. a.]), accentul pus pe valoare, semnificații și semne comută reperele acestei problematici spre alte filtre interpretative. Intuiția conform căreia analiza marxistă asupra producției de bunuri este oarecum depășită de situația în care societatea se preocupă mai mult de producerea de semne și imagini decât de cea a bunurilor propriu-zise se va constitui ulterior în încă un motiv
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să redăm lucrurile mai neinteligibile și mai enigmatice decât sunt ele în realitate, cu alte cuvinte, mai seducătoare. Exemplul favorit de limbaj este cel poetic, deoarece presupune consumarea întregului material lingvistic pus în joc, la fel cum ilustrarea principală a intuiției unui limbaj primar, care nu se axa pe sens, este oferită de către Ferdinand de Saussure. Baudrillard compară demersul saussurian din Anagrammes cu cel desfășurat în Cursul de lingvistică generală dacă în prima lucrare menționată este descrisă o formă de deconstrucție
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este descrisă o formă de deconstrucție și de eliminare a limbajului, sensului și valorii, în Cursul de lingvistică generală se renunță la acest proiect pentru a se propune o modalitate constructivă și științifică de producere a sensului. Baudrillard apreciază această intuiție a abisului limbajului, a tendinței sale de autoabsorbție care se opune producerii sensului, determinând apariția seducției: "Saussure a avut intuiția, la final, a eșecului acestei întreprinderi lingvistice, lăsând să planeze o incertitudine și să se întrevadă o slăbiciune (...) dar asemenea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
renunță la acest proiect pentru a se propune o modalitate constructivă și științifică de producere a sensului. Baudrillard apreciază această intuiție a abisului limbajului, a tendinței sale de autoabsorbție care se opune producerii sensului, determinând apariția seducției: "Saussure a avut intuiția, la final, a eșecului acestei întreprinderi lingvistice, lăsând să planeze o incertitudine și să se întrevadă o slăbiciune (...) dar asemenea scrupule au fost perfect străine urmașilor care se vor mulțumi să administreze o disciplină care nu va mai atinge niciodată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
instituie ca aparținând actualității: într-o perioadă în care trebuie să supralicitezi, să exagerezi unele afirmații pentru a putea atrage atenția asupra unui conținut, vocea filosofului francez a fost una dintre cele cărora i s-a răspuns, sub diverse forme. Intuițiile sale, în special în domeniul media, au constituit puncte de reper pentru teoreticienii deceniului șapte și opt, oferind ceea ce Douglas Kellner numea arheologia viitorului. Într-un univers postmodern, pe care el însuși îl caracteriza ca fiind unul al jocului cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
11 - 13 ani gimnasta acumulează o capacitate motrică ,ajutată substanțial de un psihic pozitiv, care-i permite să Însușească elemente complexe și dificile sub aspectul calităților motrice. Copilul recepționează majoritar optic, imagini globale și foarte puțin rațional. La el predomină intuiția,simțul muscular complex. Nu are cunoștințe elementare de fizică, iar explicațiile raționale, „filizofia tehnicii"*nu le este accesibilă decât Într-o măsură foarteredusă. Deși execută foarte precis și corect tehnic, ei nu pot explica În mod clar acțiunile componente. În
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
promovează accesul la no i t ehnologii. Aceste evoluții ar trebu să fie percepute de toți participanții la piață , p recum și de piața globală, în ansamblul ei. 6. „Citește printre rânduri“ - numai interpretarea personală a datelor disponibile și, eventual, intuiția pot să genereze previziuni privind evoluțiile ale prețurilor, dar fără nicio garanție că acestea s-ar putea realiza. 2.7. Beneficiile și riscurile globalizării fina nci are Din multitudinea definițiilor asociate globalizării financiare, se desprinde aceea în care globalizarea financiară
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
aceste condiții, reforma instituțiilor Uniunii ar continua să fie indispensabilă. Fără a pune bazele unei constituții pentru Europa în cele mai mici detalii, putem totuși să reliefăm cîteva prin-cipii de natură republicană. Știința politică contemporană a confirmat în mare măsură intuițiile lui Machiaveli și ne arată că două structuri politice contribuie la dezvoltarea civismului: claritatea modelului instituțional și claritatea dezbaterilor politice (Seiler 1986; Mayer și Perrineau 1992). Or, această claritate instituțională și a dezbaterilor politice se poate obține fără a postula
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
asupra intensității și deci, a duratei probabile a creșterii/descreșterii. În cazul pantei nule (nivelul suport/rezistență este paralel cu abscisa) indicația transmisă nu mai este evidentă. Se poate proceda, apreciem în proporții sensibil egale, la vânzare sau cumpărare în funcție de intuiția investitorului. Fig. IV.3 Nivel rezistență (pentru un curs cu fluctuații inferioare neregulate) Nivelurile suport și rezistență nu au importanța și valențele unui trend. Ele sunt însă constructe grafice cu valoare operațională situată imediat sub cea a trendului, deoarece permit
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
că în raporturile existențiale pe care le stabilim cu spaima, ea se dovedește a fi întotdeauna mai puternică decât noi, mai imprevizibilă și mai copleșitoare. Există, altfel spus, o măreție metafizică a spaimei și a fricii, tot așa cum simpla lor intuiție sau decantare existențială ne duce în preajma inexprimabilului, a incomensurabilului și a celui care nu poate fi înțeles. Spaima este Das ganz Andere, cum ar spune Rudolf Otto definind această antropologie a supraumanului incomprehensibil, a ceva ce nu ființează decât dincolo de
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea21. Abia atunci un roman, The Castle of Otranto (1764) al lui Horace Walpole, se orientează, mai mult sau mai puțin instinctiv, în sensul terorii de atmosferă prefigurate de dramaturgia elisabetană. Explicația acestei intuiții auctoriale rezidă în însăși atitudinea adoptată de literatura gotică incipientă, interpretată curent, în termenii rezumativi, dar fideli realității ai lui Han-yu Huang, drept "reacție transgresivă la epistemele raționaliste din Luminism" (2007: 22). Nu numai conținuturile cunoașterii sunt cele care alimentează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]