5,980 matches
-
orele de singurătate, este cea care nu m-a decepționat niciodată. Poemul este bărbatul puternic, este tatăl, fratele, iubitul. Poemul este sfâșierea, urletul dragostei. Mă simt bine atunci când evadez din propria viață, invadând spațiul poetic, ori poate atunci când poemul îmi invadează viață și mă ajută să trăiesc mai bine să trec cu mult mai multă ușurință pe coridoarele sociale ce devin din ce în ce mai strâmte. Poezia este ceva dramatic, este sfâșierea, arsura și sângele din arterele poetului A.B.Doamna Paulina Popa, sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și financiare, toate bogățiile lumii nu echivalează starea de grație care te protejează, te ridică, te purifică atunci când scrii. Poemul este bărbatul puternic, este tatăl, fratele, iubitul. Poemul este sfâșierea, urletul dragostei. Mă simt bine atunci când evadez din propria viață, invadând spațiul poetic, ori poate atunci când poemul îmi invadează viață și mă ajută să trăiesc mai bine să trec cu mult mai multă ușurință pe coridoarele sociale ce devin din ce în ce mai strâmte. A.B.Prieteniile literare, cu ce să începem? Octavian Paler
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de grație care te protejează, te ridică, te purifică atunci când scrii. Poemul este bărbatul puternic, este tatăl, fratele, iubitul. Poemul este sfâșierea, urletul dragostei. Mă simt bine atunci când evadez din propria viață, invadând spațiul poetic, ori poate atunci când poemul îmi invadează viață și mă ajută să trăiesc mai bine să trec cu mult mai multă ușurință pe coridoarele sociale ce devin din ce în ce mai strâmte. A.B.Prieteniile literare, cu ce să începem? Octavian Paler spunea: Prietenia este un dar pe care îl
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sunt repartizate printre 200.000 cai, 400.000 catâri, 1.300.000 bovine (din care 400.000 vaci), 90.000 oi, 1 milion de porci. La orezării ca și la bumbac se pune problema unei rotații, terenul fiind obosit și invadat de buruieni. Dar un asolament e legat de condițiile economice și sociale adecvate pe care Arkansasul le are În mai mică măsură. E nevoie de extinderea legumiculturii, ori aceasta are nevoie de brațe. Legumicultura e bine dezvoltată În vest, unde
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
1848 13.000 suflete. În 1849 avea 100.000. La 1852 326.000 din care 204.000 americani, 30.000 germani, 28.000 francezi, 20.000 spanioli, 17.000 chinezi, 20.000 indieni și 2.000 negrii. Cosmopolitan club! Șobolanii invadaseră orașul și nu era picior de pisică. Un negru s-a Îmbogățit aducând de la Los Angeles pisici, pe cale le vindea cu 50-100 dolari bucata. Jocurile de noroc Îmbogățeau și nenoroceau În fiecare noapte. Un avocat francez fără clientelă s-a
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și, asemenea relației lui cu bunicul, mi-am îmbrățișat interlocutorul, întro efuziune de dragoste spontană și pură. Poate și pentru a-mi ascunde tulburarea sufletului, dar și lacrimile ce nu mai puteau fi controlate în explozia de bucurie ce mă invadase... Povestea: În timpurile din urmă, nu foarte îndepărtate, un om, un suflet ardea în interior din dorința de a se întoarce în țara natală. Era mistuit de dorul meleagurilor în care deschisese ochii, tânjea după îmbrățișarea mamei și forța proteguitoare
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
este un punct puternic vibratoriu al conștiinței mele... asemenea camerei în care am locuit și am muncit pe tărâmuri purificatoare... sau sala de tratament... Oare să fie vreun loc neglijat de simțurile mele flămânde? Starea de bine ce m-a invadat nu cred că ar permite așa ceva. Chiar dacă povestirea se întinde și ar risca să devină obositoare, simt că este de datoria mea să împărtășesc tuturor celor ce nu ați ajuns încă la Belapur, bucuria ce ma invadat, odată primit în
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
start, privilegiații începutului de capitalism, singurii care aveau capital de investit. Procesul a fost foarte bine instrumen‑ tat de către domnul Iliescu, de domnul Brucan și ai lor în momentul în care au transformat acest amestec spon‑ tan de oameni, care invadaseră pur și simplu clădirile autorităților în 22 decembrie și care nu erau întâmplător acolo... MĂ rog, ei au încercat să se legitimeze, i-au numit, în CPUN, fărĂ să-i întrebe dacă vor, pe Doina Cornea, Ana Blandiana, pe Gabi
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
dar o voiam și ca o reparație morală datorată de RTV unei mari poete și unui caracter de excepție ; cu ani în urmă fusese dată afară din redacția culturală. Ne-am întâlnit în curtea Televiziunii în momentul în care o invadaseră minerii. Nici vorbă să ne asigure cineva înregistrarea. Cam după o lună am revenit, de data asta discutând chiar despre mineriadă, despre mineri și responsabilii mineriadei. Acum trei-patru ani, Evenimentul zilei a descoperit că după emisiunea asta SRI-ul a
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
noștri cei mai buni. X. Noi în lume, și lumea încotro ? Anii de antrax • Sfârșitul istoriei se amână sine die • Statutul femeii face diferența • Autodistrugerea nu e o ideologie, e o boală • Vestul și restul • De ce am vrut să ne invadeze americanii • Lipsa de respect e mai atroce decât foamea și sărĂcia V.A. : Am vorbit mai ales despre România singură sau în relație cu UE. Aș propune să încheiem cu România într-un context geopolitic mai larg. Rusia se apropie
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
lor cea mai mare era că Vestul, în primul rând america‑ nii, vor să le impună un anumit mod de viață și anumite valori în care ei nu cred. La noi este exact invers. Noi am vrut întotdeauna să ne invadeze americanii. Nouă ne e frică de invazia rușilor. În copilăria mea, ori de câte ori clubul de parașutiști de la Ciric mai lansa un exercițiu, bunicii mei se temeau că au venit rușii. V.A. : Ascultându-vă, mi-am adus aminte de un banc
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Nord, unde vezi altă față a lui, este antirusesc. Societățile alea au regulile lor, sunt niște societăți închise. În general, Rusia nu este atrăgĂtoare pentru ele. Principala chestie la care ar trebui să se gândească Putin este de ce trebuie să invadeze alte țări sau să plătească o represiune așa costisitoare, că în Caucaz e plin de tancuri și trupe ? CĂ, dacă Rusia ar fi atrăgĂtoare, de ce nu vrea nimeni să copieze modelul rusesc ? SĂ rezolve el problemele cu care se confruntă
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
se aplică și Rusiei : statul care este slab infrastructural compensează prin despotism ; e capabil să omoare familiile teroriștilor, dar incapabil să protejeze pe cine ar vrea. În ziua în care a început pro‑ cesul celor de la Beslan, Vladikavkazul a fost invadat de TAB-uri, de tancuri. Această confruntare, dacă se ajunge la război, se va purta între țări în care viața pierdută de un singur soldat poate paraliza toată țara și țări în care viața omenească nu are absolut nicio valoare
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Botoșani, student la Iași la Fizică-Chimie și, în paralel, la Chimie Industrială, este atras într-o organizație creată de un om al Securității. În 1949, după vacanța de Paști, aflat la gazdă, după lectură, pînă tîrziu, cînd stinge lumina este invadat de securiști și percheziționat pentru a afla materiale subversive se înțelege, nu au descoperit nimic. Va fi anchetat și bătut de Lică Kaufman și Bursuc. Tot ei îi vor înscena o execuție pentru a-l determina să declare ce voiau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pierderii, absenței, căci ea își organizează propria origine internă, civilitatea, pasiunea sa. Libertatea ei înflorește într-un climat de stabilitate și închidere și în nici un caz într-un spațiu deschis și infinit". Acest spațiu personal era și putea fi oricînd invadat și perturbat de Securitate, de la referințele adunate de la vecinii de apartament, pînă la ascultarea telefoanelor. Între tehnicile folosite curent în contra disidenților și opozanților din țară, dar mai ales a celor din străinătate era calomnia și compromiterea, mijloace eficient manipulate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
este la fel de zguduitoare cu ce s-a întîmplat sub comunism în restul Țării. Succint: "27 martie 1918, unirea Basarabiei cu Patria Mamă, România. 28 noiembrie 1918, unirea Bucovinei cu România. 26 iunie 1940, ultimatumul sovietic. După două zile, tancurile sovietice invadează Bucovina și Basarabia. 28 iunie 1940, în urma tratatului Ribbentrop-Molotov, Basarabia (44.422 km.p.), Nordul Bucovinei și Ținutul Herței (6.340 km.p.) sînt alipite la URSS. 1940-1964: un milion de români au fost strămutați în Siberia, Kazahstan, Urali, Extremul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Pribeagu, de asta ce spui ? Mamutu’ comandă al treilea rând de whisky-uri, printre hohote de râs. E drept, evreii nu fuseseră niciodată îndrăgiți de români, dar mai ales atunci, când valul de antisemitism ce bătea dinspre Vest începuse să invadeze Europa mai ceva ca ciuma, se ascundeau sub diverse pseudonime pentru a scăpa de judecata aspră a minților înverșunate. Știau foarte bine că indiferent cât de bine ar fi scris, cântat, pictat sau orice altceva ar fi făcut, numele lor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
că v-ați făcut damblalele și ne-am mai poto- lit și flămânzeala... — Nu pleacă nimeni nicăieri, ridică foarte hotărât Pribeagu degetul arătător. Domnișorule Cristian ? Dar Cristi amuțise la vederea minunăției de fată. Și un sentiment de gelozie nemaiîntâlnit îi invadase tot trupul. De gelozie și neputință, știind că cele câteva hârtii și monede pierdute prin buzunare n-au cum să o miște pe frumoasa curtezană. — Domnișorule Cristian, permiteți-mi să vă mai torn un pahar de vin, pentru a stinge
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
baclavale și sarailii atât de dulci încât trebuie neapărat să îți clătești după orgasmul culinar gura cu un juice de portocale proaspăt, abia stors, sau cu un ceai rece, cu gheață și sirop. În fiecare zi, grupuri întregi de tineri invadează mesele de la Nestor, de la Athénée Palace sau Capșa, de la Suchard pe Tache Ionescu, de la High-Life pe Victoriei colț cu Franklin, de la Corso, Imperial sau Café de la Paix, de la Pariziana pe Văcărești, de la Zamfirescu sau Peristeri, ca să nu mai vorbim de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
castane, semințe sau flori, baloane colorate, tot soiul de dulciuri care-ți lăsau gura apă și ursari care puneau urșii să danseze pe melodiile celebre ale vremii, ale lui Cristian Vasile și Jean Moscopol. Fântâni cochete, statui și monumente moderne invadau aleile, iar printre ele, când se lăsa noaptea, te bucurai de spectacole de artificii. Grădinile și marile bulevarde nu erau deranjate decât de bețivi căzuți la datorie, cu capetele în pământ. Pentru ei municipalitatea a dat o ordonanță ca toate
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Tourtal o prevedea, căci venea din spate, cu pași grăbiți, jazzul, a făcut să moară nu numai Montmartre, ci și Parisul, Parisul acela fermecător, vesel și încântător, orașul-lumină, pe care eu l-am prins încă ! Acum Franța are alt Paris, invadat de vacarmul muzicii moderne, ce și-a arătat colții și pe la noi. Ce era mai frumos în muzica ușoară începe să dispară. Ei bine, tot așa, prin dispariția tangoului-romanță, trage să moară și Bucureștiul tinereții mele. Până la sfârșitul lui 1938
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
profesiunea noastră, de creator, care de fapt nu e o profesiune, ci ar trebui să fie o vocație, a munci Înseamnă a fi! Dacă Înțelegem substantivul muncă În spiritul acelui „arogant” poet care stătea la masă cu cel care-i invadase țara - cu Napoleon! Eu m-am Întors Însă, printre puținii, foarte puținii asemănători mie din cultura română și, dintr-un foc, mi-a fost anulat exilul - atât cât a fost! -, dar, cumva, și valoarea. Risc aproape să Împart cu Petru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Ă Cei doi cu care am făcut „târgul” Într-o noapte lungă, plină de amintiri și idei - semănând cu alte nopți formidabile din vremea dictaturii când apartamentul meu din strada Luterană, În lunile când mă aflam În țară, era fericit invadat de prieteni, visând vremuri mai bune și Încurajându-ne reciproc, reușind nu rareori să ne extragem din prezentul sufocant În ample controverse ideatice și analize literare -, cei doi, cum spuneam, după ce mi-au pus condiția să „asigur” fiecărui număr un
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
spaime care, În diavolescul ei, are o sclipire zeiască, așa cum sunt tunetul sau focul ce aprinde din nimic mii de hectare de pădure și oceanul ce ridică valuri cât casa. Și nu e de mirare că atunci când dușmanul secular Îți invadează teritoriul, toți se ridică, cu mic-cu mare, se adună În jurul „bunului Despot” și Îl ajută să scape de necaz, iar mai marii lumii Îi strâng emoționat mâna. Nu ai cumva impresia, În fața unei asemenea Figuri, de a trăi Încă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Țepelea, Galbeni și amicii lor, inși merituoși din punctul de vedere al trecutului lor politic, dar care - spre deosebire de aprig contestații lor rivali comuniști! - nu aveau nici un fel de experiență În ceea ce se cheamă „gerarea puterii” și care au fost iute invadați de acei carieriști, mai tineri și mai hrăpăreți, care au compromis iute flamura istorică a partidului. Și a Ideii! Observând că partidele de la putere și din guvern nu-i „ascultă” și-și uită promisiunile și „rolul istoric”, că până și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]