6,016 matches
-
recunoaște cu smerenie Corinne. Medicul Trenului Literar, o femeie din Turcia, cu mișcări încetinite și cu un facies somnoros, ce pare mai curând ea să aibă nevoie de ajutorul nostru decât noi de al ei, este „Frumoasa adormită din Orient”. Italianul Nicola Lecca, infantil și alintat, „supravegheat” telefonic de părinți (maică-sa l-a întâmpinat la Paris, probabil ca să vadă dacă Nicola respectă regimul alimentar), s-a ales cu o poreclă previzibilă - „Bambino italiano”. Corinne mi-a mărturisit că inventează porecle
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ca actor principal pe Hagi - ieșit din formă, lipsit de inspirație și cu un comportament foarte violent, aproape sălbatic în teren. Hagi îl accidentează grav, în mod intenționat, pe Conte și este eliminat din joc. Cu un om în plus, italienii au controlat jocul și au învins, pe merit, cu 2:0. Polemizăm cu Andrei Bodiu, care este mai puțin critic față de Hagi, atribuindu-i acestuia mari merite în calificarea pentru Euro 2000. De acord, dar odată ajunși la Campionatul European
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și cazinouri. Plătesc 10 zloți și urc cu un lift rapid la platforma de la etajul 30, de unde se deschide, așa cum scrie în prospectul pe care îl primesc odată cu tichetul, „cea mai frumoasă perspectivă asupra Varșoviei”. Pe platformă îl întâlnesc pe italianul Nicola Lecca, el este de mai mult timp aici și savurează o Coca-Cola la înălțime. Acesta îmi arată, amuzat, ceea ce scriu, autoironici, polonezii despre platforma din Palatul Culturii: ...after all, as some Varsovians remark sarcastically, it is the only place
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a etala o oarecare politică minoritară. Problemele reale sunt cu totul altele, în primul rând așa-zișii Gastarbeiter, cei aduși să lucreze în Germania acum 30-40 de ani. E vorba de turci mai ales, dar au fost și destui greci, italieni și spanioli, însă aceștia, între timp, s-au integrat, făcând parte din același context creștin-european, fondul de care vorbeam mai sus. Problema reală sunt cele două milioane de islamici din Turcia, care nu sunt numai turci, sunt și kurzi printre ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
actuală „dezastruoasă” economică și administrativă tocmai prin „spiritul” profund diferit ce „domnește” la nordul sau în sudul României; dincolo însă de un anume rezon în ce privește excesiva centralizare financiară, nu cred că e cazul să-i imităm pe extremiștii din Lombardia italienilor, care vor „reîmpărțirea Italiei” folosind reale nemulțumiri ale populației în scopuri politicianiste! În cartea mea Spiritul românesc în fața unei dictaturi, scrisă la Paris în anii ’88, ’89, încerc, de altfel, să abordez această delicată problemă a „diferențierii morale” a românilor
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Nici la Goga lamentațiile „etnice” nu exprimă „numai” dorul de unire cu românii de peste munți sau vaerul nedreptății seculare, ci sunt semnul unei melancolii profunde în fața existenței sociale sau a existenței pur și simplu, un modus vivendi „descoperit” de romanticii italieni și nemți, de fapt, o viziune asupra vieții. Nu, să nu ne rușinăm de istoria noastră și, când observ pe unii intelectuali veritabili de azi că o fac, mânia mea momentană nu este întrecută decât de amărăciune și nedumerire: cum
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
mii de ani a acestei regiuni. Nu-mi plac identitățile. N-am decât apartenențe. Am eu aerul unui om sfâșiat de contradicții? Nu, mai degrabă al unui luptător. Există trei mici spitale private și misionare la Nazaret, unul scoțian, unul italian și unul francez. Acesta din urmă, spitalul Saint-Vincent-de-Paul din Nazaret, a fost fondat în 1898 de către surorile din ordinul Carității, pe când orășelul n-avea decât șase mii de locuitori. Clădirea, patru măicuțe, câțiva cai și șaptesprezece paturi. Aceste modeste începuturi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
pune totul pe același plan. Fie ca Dumnezeu să nu-l audă. Oricum, în acest melting-pot multicultural, care să fie punctul de convergență, care să fie hăul fondator dacă nu sacrul ancestral? Poate cineva fi evreu așa cum alții sunt englezi, italieni sau ruși? La întrebarea dacă există o identitate evreiască în afara religiei care a fost și marea speranță sionistă faptele par a răspunde nu. Situația nu-i prea grozavă; dar putea fi altfel? O națiune își trăiește din plin viața atunci când
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Liban să fie până la urmă pentru ei cel mai rău care rămâne dacă le excluzi pe toate celelalte. Li se reproșează câteodată că nu au curajul și elanul de a înfrunta puterile locale. Supralicitarea este autoapărarea minoritarului. Ca evreii aceia italieni care îl aprobau în cor pe Mussolini. Te faci mititel și mai zici și de la tine ca să fii mai bine primit, te agăți de pluta lui Mahomed cu speranța că nu ți se vor tăia mâinile. Au de dat garanții
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
despre isprăvile lui. Când umblam pe moșie și mă mâniam pe cal, apoi îl apucam de gât, îl turnam la pământ și-l băteam la pântece cu harapnicu' pân-ce nu mai putea..." " Am pus și mi-a făcut un Italian un monument de granit (am dat 1000 de lei). Când mi l-au adus se necăjeau patru să-l coboare și nu puteau. Eu am zis: Mi-l dai degeaba dacă-l ridic eu? Îl dau! Atunci am pus mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mama, masa de seară. Înserarea în gospodărie... Acasă la moș-Brebu, singurătatea lui de schivnic, blândeța lui, hotărârile lui înnainte de a-și lua drumul spre veșnicie Moșia Pașcani Roznovanu (Roznovanu bătrânul ca tatăl lui Anghel, cu mașinării și colonie de italieni) Roznovanu tânărul cam șuiu. Cuconu Panaite Vasile Teodorescu Iacobachi primarele, fost vagmistru. (Un rău, care, în unire cu Teodorescu, se necăjește să facă avere) Cucoana Anica și Constanța Cum se desvoltă o fată, cultă, într-un mediu de parveniți. Ura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
era întemeiat sat, erau numai pășuni în poeni. Un cioban a plătit pentru văratul turmelor lui, o vadră jumătate de brânză. Apoi toamna a vândut proprietarului, pe atunci Macarescu, cu câte un galben jumătate oaia. Construcția drumului peste Stânișoara, cu Italienii, acu 10-12 ani, când lucrau aici oamenii aceia din rasă de artiști, cântând, improvizând coruri și orchestre. BORCA ȘI BROȘTENI La Broșteni, seara la Cazino, niște nemți rău crescuți și obraznici, și un popă tânăr, răgușit, care joacă biliard. Drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o administrație ideală, după războiu? Ei bine, frații noștri se bucură de slujbași și mai puțin ideali. Se bucură" e o expresie poetică. Mai sunt și alte chestii și greutăți inerente regăsirii după o sută de ani de despărțire. Nici Italienii, nici Francezii, nici Sârbii, nici Cehoslovacii n-au fost și nu sunt scutiți de ele. Năcazuri la fel sunt și în Bucovina și în Ardeal unde s-a creat cuvântul "regățean". Mai trage în cumpănă și însăși criza prin care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prădându-l și cu greu îi respinge, ucigându-i și calul. Cu 25 de copii de casă, scapă la M-rea Bistriței. Amărât, se desparte și de copiii de casă, ca să rămâe singur. Cu doi cai din care unul al italianului Gritti (pe care acesta încălecase când la Mediaș cercase să scape în tabăra Moldovenilor. A fost însă ucis.). Pleacă, singur, trist, noaptea, pierde un cal cu scule și bani. După patru zile de rătăcire, zdrobit se culcă, și în timpul somnului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
frate sogra etc. Ex. Sa d. Chiggi a vorbit de buna stare a populației din anume părți ale Italiei, care mânâncă foarte bine, consumă multe paseri, taie porci și-i prepară acasă etc. S-ar fi părut că tot timpul italienii benchetuiesc. Veștile de războiu ocuparea brutală a Norvegiei de armata germană, după ocuparea Danemarcei -, cum și operațiile navale din Marea Nordului erau prezentate ca o mare victorie germană. În fața portului Narvik, Englezii au pierdut două vase și au trebuit să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să vorbești așa încât nătărăii și duducile să nu înțeleagă. *1 Spunea un franțuz că spânzurătoarea e o lingușire adusă seminții omenești. Sunt ridicați în ștreang patru-cinci ticăloși, ca să se arate că ceilalți sunt oameni de treabă. *1 O prefață, spun italienii, e la salsa del libro, adică sosul cărții. *1 Nu izgoniți artele agreabile. Conopida e bună, dar are rost și trandafirul. In propria venit et ii eum non receperunt. *1 Tăcerea nu e atât virtutea înțelepților cât spiritul neajutoraților. *1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
față de turci din secolul al XIII-lea până în secolul al XVI-lea. Grație sacrificării „balcanilor” și slavilor de răsărit, civilizația occidentală a putut să continue în Europa occidentală și de acest lucru nu își dau seama în chip suficient germanii, italienii, francezii.” Istoricul de artă Marcel Aubert scria și el: „Europa secolului al XIII-lea este caracterizată printr-o exigență a ordinei și a tendinței spre unitate, unitate de gândire, de religie, de cultură și de artă. Această unitate a prosperat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ebro și joaca copiilor. Găsesc și un restaurant bun unde uit de spiritul de renunțare și mă delectez cu un pește cât farfuria de mare, dorada, și o cafea. Bun a mai fost! Printre pelerini sosește și un grup de italieni, între care este și un preot, don Aurelio, ce-și propune să ajungă la Santiago tot pe 20 august, ca și tânăra nemțoaică. Sf. Liturghie a fost frumoasă, cântată, iar la sfârșit toți pelerinii au fost invitați în fața altarului pentru
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cunoscut vizual. Intru în vorbă cu el și aflu cu plăcere că este italian, din Bolzano. Subțirel, cu un rucsac cât el de mare, are un mers grăbit folosindu-se și de cele două bastoane de lemn. Volubil ca orice italian îmi spune că a lucrat șase ani la Medjugorje și cu un entuziasm debordant vorbește de aparițiile de acolo, ce continuă de 30 de ani. Cei trei copii de - odinioară cărora le apare Sf. Fecioară Maria sunt acum persoane mature
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
una singură iar cu cea luată îți rezolvi problema ta. Nu-i prea etic dar cred că poți fi înțeles și iertat. Mărturisesc cu rușine că eu așa am procedat astăzi dar vreau să nu se mai repete. Pe holuri italienii sau spaniolii se remarcă imediat. Au mereu ceva de vorbit cu voce tare și gesticulând din plin. Nemții, olandezii, slavii, nu mai zic de asiatici, sunt mai liniștiți dar mereu educați și atenți. în dormitor miroase din plin a analgezice
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
cred că sunt la 1000 de metri. Urmează apoi o coborâre lină, lungă spre San Juan de Ortega, un sătuc unde există o mănăstire în care este înmormântat acest mare sfânt al Spaniei. Spre bucuria mea și a altor doi italieni întâlniți pe cale biserica este deschisă. O clădire impunătoare, din piatră, cu arcade mari ce te îmbie la rugăciune și venerație în fața mormântului sfântului. - Mormântul Sf. Juan de Ortega La barul din apropiere mai mulți pelerini cunoscuți deja servesc câte o
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Ortega La barul din apropiere mai mulți pelerini cunoscuți deja servesc câte o cafea, mai fac o pauză, pentru a pleca apoi mai departe. Panorama se deschide spre obișnuitele câmpuri pline cu grâu. Repornesc și eu însoțit de familia de italieni, Mino si Rosanna. Aflu că el este profesor de literatură italiană și istorie, iar soția este profesoară de religie undeva lângă Bari. Discuția se încinge dată fiind afinitatea de interese, dar și datorită vivacității profesoarei care îmi spune că pe
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
întâlniți nu sunt creștini sau nu sunt practicanți ai religiei creștine. în seara aceasta, contra sumei de 8 euro am fost serviți cu o cină foarte bună de către gazdele hanului. Eram 11 pelerini la masă, în fața mea fiind familia de italieni. Aflu că el este un terțiar capucin. Bănuiam eu că este o persoană cu un anume statut în interiorul bisericii. Soția are un transplant de ficat și pentru a nu risca ca organismul să refuze ficatul implantat ia imunosupresoare ceea ce o
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
enormă. Nu-i nimic de făcut sau de văzut aici. împrejurimile sunt dezolante. Pământ arid, albicios, pe care cresc buruieni la fel de sărăcăcioase, smocuri de iarbă ce se încăpățânează să trăiască. Aștept somnul binemeritat în patul supraetajat. Sub mine este un italian (pare scandinav după fizionomieî ce discută cu o doamnă irlandeză întâlnită pe traseu. Alături sunt niște spanioli, iar în dormitorul de vis-a-vis și-au făcut apariția trei - tinere italience ale căror voci cred că se aud și la hanul municipal
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
la rănile insuportabile din picioarele lui Isus răstignit. Durerile mele sunt niște infime participări la suferințele lui, pe drumul spre Santiago. Cu aceste gânduri pioase, într-un târziu adorm, acompaniat de sforăitul unui spaniol și de mișcările prin somn ale italianului de sub mine. Dimineață m-am trezit pe la ora 7 când toți erau deja plecați, în afară de cele trei italience venite aici cu bicicleta. Părăsesc sătucul Hontanas, întrebându-mă ce fac locuitorii de aici deoarece în afară de cultivatul grâului, de altfel mecanizat în
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]