5,277 matches
-
Punk Jazz"" sau ""Jazz Rap"". Începând cu deceniul patru al secolului trecut, jazzul suedez a început să ia forme proprii, nemaifiind ca până atunci o simplă copie a idolilor americani. Până spre sfârșitul anilor 1940, cei doi care au dezvoltat jazzul suedez într-o direcție proprie au fost trompetistul și compozitorul Gösta Törner și basistul și compozitorul Thore Jederby. Alți doi jazzmeni care au venit în atenția publicului în timpul și după cel de al doilea război mondial au fost clarinetistul Åke
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
saxofon alto), Carl-Henrik Norin (saxofon tenor), Putte Wickman (clarinet), Bengt Hallberg (pian), Lars Gullin (pian) și Åke Persson (trombon). Pianistul și saxofonistul Gösta Theselius a fost cel care a furnizat aproape singur o perioadă de timp material pentru piața de jazz din Suedia. Anii 1960 au fost ani de concurență cu muzica pop și rock, care deveniseră tot mai răspândite. Generațiile mai în vârstă, care nu prea agreau aceste două curente, încep să susțină și ele jazzul. Se introduc burse (de
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
material pentru piața de jazz din Suedia. Anii 1960 au fost ani de concurență cu muzica pop și rock, care deveniseră tot mai răspândite. Generațiile mai în vârstă, care nu prea agreau aceste două curente, încep să susțină și ele jazzul. Se introduc burse (de ex. primesc astfel de burse Bengt-Arne Wallin, Arne Domnerus, Jan Johansson) și salarii de artist (de ex. Lasse Gullin și Börje Fredriksson). Mijlocul anilor 1960 vor fi ani de consacrare a unor noi talente: Fredrik Norén
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
de ex. Lasse Gullin și Börje Fredriksson). Mijlocul anilor 1960 vor fi ani de consacrare a unor noi talente: Fredrik Norén (tobe), Lars Bruman (bas), Rolf Eklund (trompetă), Bengt Ernryd (trompetă), Kurt Lindgren (bas). În anul 1966 are loc "Stockholm Jazz Festival 66", unde Bengt Ernryd a debutat cu un nou sextet cu muzică de jazz modernist. În 1967 se înființează Federația muzicienilor suedezi de jazz, a cărei scop principal este să reprezinte interesele artiștilor de jazz și să organizeze concerte
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
a unor noi talente: Fredrik Norén (tobe), Lars Bruman (bas), Rolf Eklund (trompetă), Bengt Ernryd (trompetă), Kurt Lindgren (bas). În anul 1966 are loc "Stockholm Jazz Festival 66", unde Bengt Ernryd a debutat cu un nou sextet cu muzică de jazz modernist. În 1967 se înființează Federația muzicienilor suedezi de jazz, a cărei scop principal este să reprezinte interesele artiștilor de jazz și să organizeze concerte la nivel local. Tot în același an se înființează orchestra de jazz a Radiodifuziunii, a
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
Rolf Eklund (trompetă), Bengt Ernryd (trompetă), Kurt Lindgren (bas). În anul 1966 are loc "Stockholm Jazz Festival 66", unde Bengt Ernryd a debutat cu un nou sextet cu muzică de jazz modernist. În 1967 se înființează Federația muzicienilor suedezi de jazz, a cărei scop principal este să reprezinte interesele artiștilor de jazz și să organizeze concerte la nivel local. Tot în același an se înființează orchestra de jazz a Radiodifuziunii, a cărei nucleu consta din Arne Domnerus, Bengt Hallberg, Georg Riedel
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
1966 are loc "Stockholm Jazz Festival 66", unde Bengt Ernryd a debutat cu un nou sextet cu muzică de jazz modernist. În 1967 se înființează Federația muzicienilor suedezi de jazz, a cărei scop principal este să reprezinte interesele artiștilor de jazz și să organizeze concerte la nivel local. Tot în același an se înființează orchestra de jazz a Radiodifuziunii, a cărei nucleu consta din Arne Domnerus, Bengt Hallberg, Georg Riedel, Rune Gustafsson și Egil Johansen. Câțiva ani mai târziu, la Stockholm
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
cu muzică de jazz modernist. În 1967 se înființează Federația muzicienilor suedezi de jazz, a cărei scop principal este să reprezinte interesele artiștilor de jazz și să organizeze concerte la nivel local. Tot în același an se înființează orchestra de jazz a Radiodifuziunii, a cărei nucleu consta din Arne Domnerus, Bengt Hallberg, Georg Riedel, Rune Gustafsson și Egil Johansen. Câțiva ani mai târziu, la Stockholm se deschide o discotecă, "Fasching", care are jazz ca temă 5 zile pe săptămână. Un alt
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
Tot în același an se înființează orchestra de jazz a Radiodifuziunii, a cărei nucleu consta din Arne Domnerus, Bengt Hallberg, Georg Riedel, Rune Gustafsson și Egil Johansen. Câțiva ani mai târziu, la Stockholm se deschide o discotecă, "Fasching", care are jazz ca temă 5 zile pe săptămână. Un alt club de jazz din Stockholm este "Kurbitz". Ca reviste de jazz din Suedia pot fi numite "Jazz Nytt" și "Orkester Journalen"- aceasta din urmă înființată în 1933, astfel fiind cea mai veche
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
a cărei nucleu consta din Arne Domnerus, Bengt Hallberg, Georg Riedel, Rune Gustafsson și Egil Johansen. Câțiva ani mai târziu, la Stockholm se deschide o discotecă, "Fasching", care are jazz ca temă 5 zile pe săptămână. Un alt club de jazz din Stockholm este "Kurbitz". Ca reviste de jazz din Suedia pot fi numite "Jazz Nytt" și "Orkester Journalen"- aceasta din urmă înființată în 1933, astfel fiind cea mai veche revistă de jazz din lume care mai există și astăzi. Între
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
Hallberg, Georg Riedel, Rune Gustafsson și Egil Johansen. Câțiva ani mai târziu, la Stockholm se deschide o discotecă, "Fasching", care are jazz ca temă 5 zile pe săptămână. Un alt club de jazz din Stockholm este "Kurbitz". Ca reviste de jazz din Suedia pot fi numite "Jazz Nytt" și "Orkester Journalen"- aceasta din urmă înființată în 1933, astfel fiind cea mai veche revistă de jazz din lume care mai există și astăzi. Între 1960-1999 Leif "Smoke Rings" Anderson a prezentat programul
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
Egil Johansen. Câțiva ani mai târziu, la Stockholm se deschide o discotecă, "Fasching", care are jazz ca temă 5 zile pe săptămână. Un alt club de jazz din Stockholm este "Kurbitz". Ca reviste de jazz din Suedia pot fi numite "Jazz Nytt" și "Orkester Journalen"- aceasta din urmă înființată în 1933, astfel fiind cea mai veche revistă de jazz din lume care mai există și astăzi. Între 1960-1999 Leif "Smoke Rings" Anderson a prezentat programul de radio "Smoke Rings", program bine
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
5 zile pe săptămână. Un alt club de jazz din Stockholm este "Kurbitz". Ca reviste de jazz din Suedia pot fi numite "Jazz Nytt" și "Orkester Journalen"- aceasta din urmă înființată în 1933, astfel fiind cea mai veche revistă de jazz din lume care mai există și astăzi. Între 1960-1999 Leif "Smoke Rings" Anderson a prezentat programul de radio "Smoke Rings", program bine primit, axat mai ales pe muzică de jazz melodios. + ( ( Henry Texier )), Bas După ce în comunism mult timp jazzul
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
înființată în 1933, astfel fiind cea mai veche revistă de jazz din lume care mai există și astăzi. Între 1960-1999 Leif "Smoke Rings" Anderson a prezentat programul de radio "Smoke Rings", program bine primit, axat mai ales pe muzică de jazz melodios. + ( ( Henry Texier )), Bas După ce în comunism mult timp jazzul era considerat o manifestare decadentă a imperialismului american, începând cu "dezghețul" cultural din 1964, s-au deschis cluburi de jazz, la radio și televiziune se transmit emisiuni cu muzică de
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
jazz din lume care mai există și astăzi. Între 1960-1999 Leif "Smoke Rings" Anderson a prezentat programul de radio "Smoke Rings", program bine primit, axat mai ales pe muzică de jazz melodios. + ( ( Henry Texier )), Bas După ce în comunism mult timp jazzul era considerat o manifestare decadentă a imperialismului american, începând cu "dezghețul" cultural din 1964, s-au deschis cluburi de jazz, la radio și televiziune se transmit emisiuni cu muzică de jazz, Benny Goodman, Louis Armstrong, Woody Herman au concertat la
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
Rings", program bine primit, axat mai ales pe muzică de jazz melodios. + ( ( Henry Texier )), Bas După ce în comunism mult timp jazzul era considerat o manifestare decadentă a imperialismului american, începând cu "dezghețul" cultural din 1964, s-au deschis cluburi de jazz, la radio și televiziune se transmit emisiuni cu muzică de jazz, Benny Goodman, Louis Armstrong, Woody Herman au concertat la București. Au urmat Festivalurile Naționale de Jazz de la Ploiești (1969 - 1971), Festivalurile Internaționale de la Sibiu (din 1974 până în zilele noastre
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
melodios. + ( ( Henry Texier )), Bas După ce în comunism mult timp jazzul era considerat o manifestare decadentă a imperialismului american, începând cu "dezghețul" cultural din 1964, s-au deschis cluburi de jazz, la radio și televiziune se transmit emisiuni cu muzică de jazz, Benny Goodman, Louis Armstrong, Woody Herman au concertat la București. Au urmat Festivalurile Naționale de Jazz de la Ploiești (1969 - 1971), Festivalurile Internaționale de la Sibiu (din 1974 până în zilele noastre), Festivalurile Internaționale de Jazz "Richard Oschanitzky" de la Iași, Festivalurile Internaționale de
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
imperialismului american, începând cu "dezghețul" cultural din 1964, s-au deschis cluburi de jazz, la radio și televiziune se transmit emisiuni cu muzică de jazz, Benny Goodman, Louis Armstrong, Woody Herman au concertat la București. Au urmat Festivalurile Naționale de Jazz de la Ploiești (1969 - 1971), Festivalurile Internaționale de la Sibiu (din 1974 până în zilele noastre), Festivalurile Internaționale de Jazz "Richard Oschanitzky" de la Iași, Festivalurile Internaționale de Jazz de la Gărâna, ș.a. Revista "Secolul XX" a cuprins, în martie 1965, o sumară istorie a
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
Benny Goodman, Louis Armstrong, Woody Herman au concertat la București. Au urmat Festivalurile Naționale de Jazz de la Ploiești (1969 - 1971), Festivalurile Internaționale de la Sibiu (din 1974 până în zilele noastre), Festivalurile Internaționale de Jazz "Richard Oschanitzky" de la Iași, Festivalurile Internaționale de Jazz de la Gărâna, ș.a. Revista "Secolul XX" a cuprins, în martie 1965, o sumară istorie a jazzului alcătuită de Cornel Chiriac, animator al emisiunii radio de muzică "rock" ""Metronom"", continuată de el, după emigrarea în Germania (1969), la "Radio Europa Liberă
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
de la Ploiești (1969 - 1971), Festivalurile Internaționale de la Sibiu (din 1974 până în zilele noastre), Festivalurile Internaționale de Jazz "Richard Oschanitzky" de la Iași, Festivalurile Internaționale de Jazz de la Gărâna, ș.a. Revista "Secolul XX" a cuprins, în martie 1965, o sumară istorie a jazzului alcătuită de Cornel Chiriac, animator al emisiunii radio de muzică "rock" ""Metronom"", continuată de el, după emigrarea în Germania (1969), la "Radio Europa Liberă". Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al "Federației europene de jazz", Chiriac va copia discuri
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
o sumară istorie a jazzului alcătuită de Cornel Chiriac, animator al emisiunii radio de muzică "rock" ""Metronom"", continuată de el, după emigrarea în Germania (1969), la "Radio Europa Liberă". Mare iubitor al acestui gen, membru fondator al "Federației europene de jazz", Chiriac va copia discuri întregi pe benzi și le va aranja în arhiva radiodifuziunii. "„Toată bandoteca radio este scrisă și pusă de mâna lui Cornel Chiriac”", avea să spună mai târziu Aurel Gherghel. Dintre interpreții de muzică de jazz din
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
de jazz", Chiriac va copia discuri întregi pe benzi și le va aranja în arhiva radiodifuziunii. "„Toată bandoteca radio este scrisă și pusă de mâna lui Cornel Chiriac”", avea să spună mai târziu Aurel Gherghel. Dintre interpreții de muzică de jazz din acel timp sunt de menționat Richard Oschanitzky, Jancy Korossy sau Eugen Ciceu, care concertau adesea sub denumirea de "muzică de estradă". În perioada anilor '70 - '80, muzica jazz s-a întrepătruns cu rock-ul în compozițiile unor formații precum
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
să spună mai târziu Aurel Gherghel. Dintre interpreții de muzică de jazz din acel timp sunt de menționat Richard Oschanitzky, Jancy Korossy sau Eugen Ciceu, care concertau adesea sub denumirea de "muzică de estradă". În perioada anilor '70 - '80, muzica jazz s-a întrepătruns cu rock-ul în compozițiile unor formații precum Experimental Q, Post Scriptum sau Basorelief. Începând cu anul 1990, jazzul cunoaște un cerc larg de simpatizanți și interpreți, grupați, de exemplu, în ""Art Jazz Club"". [[Se afirmă nume
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
sau Eugen Ciceu, care concertau adesea sub denumirea de "muzică de estradă". În perioada anilor '70 - '80, muzica jazz s-a întrepătruns cu rock-ul în compozițiile unor formații precum Experimental Q, Post Scriptum sau Basorelief. Începând cu anul 1990, jazzul cunoaște un cerc larg de simpatizanți și interpreți, grupați, de exemplu, în ""Art Jazz Club"". [[Se afirmă nume noi: Lucian Ban, Cristian Soleanu, Arthur Balogh. Cel dintâi (Lucian Ban), în anii '90, "scoate" două CD-uri în România, după care
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]
-
anilor '70 - '80, muzica jazz s-a întrepătruns cu rock-ul în compozițiile unor formații precum Experimental Q, Post Scriptum sau Basorelief. Începând cu anul 1990, jazzul cunoaște un cerc larg de simpatizanți și interpreți, grupați, de exemplu, în ""Art Jazz Club"". [[Se afirmă nume noi: Lucian Ban, Cristian Soleanu, Arthur Balogh. Cel dintâi (Lucian Ban), în anii '90, "scoate" două CD-uri în România, după care se stabilește la New York, devenind în scurtă vreme cel mai interesant și de perspectivă
Jazz () [Corola-website/Science/298041_a_299370]