6,501 matches
-
ale Curții și pentru care sunt judecate conform dispozițiilor art. 40 alin. (1) și (2), până la pronunțarea hotărârii definitive în cauza. Capitolul VI*) Atribuțiile procurorilor financiari Atribuțiile procurorilor financiari ------------- Articolul 97 (1) Procurorul financiar investeste cu act de sesizare colegiul jurisdicțional cu privire la faptele și persoanele asupra cărora este sesizat de organele de control proprii ale Curții de Conturi. ... (2) În cazul în care procurorul financiar constata inexistenta condițiilor răspunderii, clasează, motivat, actul de control. ... ------------- Alin. (2) al art. 97 a fost
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
pentru completarea sau refacerea lor. Articolul 98 Procurorul financiar sesizează organele de urmărire penală competente asupra faptelor cu caracter infractional rezultate în urma examinării actelor de control cu care a fost sesizat. Articolul 99 (1) Procurorul financiar participa la ședințele colegiului jurisdicțional ca instanța de fond și de executare, la ședințele Secției jurisdicționale, precum și la ședințele Curții de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56. ... (2) Procurorul financiar poate participa și la ședințele completelor constituite potrivit art. 31 alin. (1) în care
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
de urmărire penală competente asupra faptelor cu caracter infractional rezultate în urma examinării actelor de control cu care a fost sesizat. Articolul 99 (1) Procurorul financiar participa la ședințele colegiului jurisdicțional ca instanța de fond și de executare, la ședințele Secției jurisdicționale, precum și la ședințele Curții de Conturi, în compunerea prevăzută la art. 56. ... (2) Procurorul financiar poate participa și la ședințele completelor constituite potrivit art. 31 alin. (1) în care sunt examinate rapoartele întocmite în urma examinării conturilor. ... Articolul 100 (1) Procurorul
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
participa și la ședințele completelor constituite potrivit art. 31 alin. (1) în care sunt examinate rapoartele întocmite în urma examinării conturilor. ... Articolul 100 (1) Procurorul financiar exercita, în condițiile legii, căile ordinare și extraordinare de atac împotriva hotărârilor colegiilor și Secției jurisdicționale, precum și calea ordinară a recursului jurisdicțional împotriva încheierilor colegiilor jurisdicționale. (2) Procurorul financiar exercita, de asemenea, calea de atac a plângerii împotriva încheierilor pronunțate conform art. 31 alin. (2). ... -------------- Alin. (3) al art. 100 a fost abrogat de art. III
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
potrivit art. 31 alin. (1) în care sunt examinate rapoartele întocmite în urma examinării conturilor. ... Articolul 100 (1) Procurorul financiar exercita, în condițiile legii, căile ordinare și extraordinare de atac împotriva hotărârilor colegiilor și Secției jurisdicționale, precum și calea ordinară a recursului jurisdicțional împotriva încheierilor colegiilor jurisdicționale. (2) Procurorul financiar exercita, de asemenea, calea de atac a plângerii împotriva încheierilor pronunțate conform art. 31 alin. (2). ... -------------- Alin. (3) al art. 100 a fost abrogat de art. III din LEGEA nr. 77 din 31
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
1) în care sunt examinate rapoartele întocmite în urma examinării conturilor. ... Articolul 100 (1) Procurorul financiar exercita, în condițiile legii, căile ordinare și extraordinare de atac împotriva hotărârilor colegiilor și Secției jurisdicționale, precum și calea ordinară a recursului jurisdicțional împotriva încheierilor colegiilor jurisdicționale. (2) Procurorul financiar exercita, de asemenea, calea de atac a plângerii împotriva încheierilor pronunțate conform art. 31 alin. (2). ... -------------- Alin. (3) al art. 100 a fost abrogat de art. III din LEGEA nr. 77 din 31 ianuarie 2002 , publicată în
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
1) Membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea comisiilor pentru buget, finanțe, bănci ale celor două Camere, pentru un mandat de 6 ani. Mandatul poate fi reînnoit. ... (2) Pentru membrii Curții de Conturi care vor compune Secția jurisdicțională a acesteia, propunerea prevăzută la alin. (1) se face cu acordul comisiilor juridice, de disciplina și imunități ale celor două Camere ale Parlamentului. ... (3) Înainte de a începe să-și exercite mandatul, membrii Curții de Conturi depun următorul jurământ în fața președinților
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 7 februarie 2002. (4) Judecătorii, respectiv procurorii financiari, de la camerele de conturi județene și a municipiului București pot fi mentinuti în funcție până la împlinirea vârstei de 65 de ani, la propunerea președintelui Secției jurisdicționale, respectiv a procurorului general financiar, cu avizul președintelui Curții de Conturi. ... ------------- Alin. (4) al art. 116 a fost introdus de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 77 din 31 ianuarie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 7 februarie 2002. (5) Judecătorii, respectiv procurorii financiari, de la Curtea de Conturi pot fi mentinuti în funcție până la împlinirea vârstei de 70 de ani, la propunerea președintelui Curții de Conturi, cu consultarea președintelui Secției jurisdicționale, respectiv a procurorului general financiar, cu avizul plenului Curții de Conturi. ... ------------- Alin. (5) al art. 116 a fost introdus de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 77 din 31 ianuarie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
mult 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare, dar nu mai târziu de 1 an de la data săvârșirii abaterii disciplinare. ... (3) Acțiunea disciplinară se judeca de către o comisie de disciplina, formată din 2 consilieri de conturi din cadrul Secției jurisdicționale a Curții de Conturi, numiți de plenul Curții. ... ------------- Alin. (3) al art. 120 a fost modificat de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 77 din 31 ianuarie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 7 februarie 2002
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
nr. 104 din 7 februarie 2002. (4) Împotriva hotărârii comisiei de disciplina cel în cauza poate face contestație în termen de 15 zile de la comunicare. ... (5) Contestația se judeca de un complet constituit din 3 consilieri de conturi din cadrul Secției jurisdicționale a Curții de Conturi, numiți de plenul Curții. ... ------------- Alin. (5) al art. 120 a fost modificat de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 77 din 31 ianuarie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 7 februarie 2002
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
Atribuțiile organelor de conducere Atribuțiile organelor de conducere Articolul 122 Atribuțiile plenului Curții de Conturi sunt: a) sa supună Președintelui României propunerile de numire și de revocare din funcție a judecătorilor financiari și sa numească dintre aceștia pe președinții colegiilor jurisdicționale; ... b) sa supună Președintelui României propunerile de numire și de revocare din funcție a procurorului general financiar și a procurorilor financiari; ... c) sa aprobe Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de Conturi, Codul etic al profesiei și statul de
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
LEGEA nr. 77 din 31 ianuarie 2002 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 104 din 7 februarie 2002. Articolul 129 (1) Abaterile prevăzute la art. 127 și 128 se constata de către controlorii Curții de Conturi, iar amenda se stabilește de colegiul jurisdicțional potrivit art. 40. ... (2) Sumele reprezentând amenzi civile stabilite prin hotărâri definitive ale organelor de jurisdicție ale Curții de Conturi se fac venit la bugetul de stat. ... Capitolul X Dispoziții tranzitorii și finale Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 130 Dispozițiile
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
1992 contestațiile împotriva deciziilor de imputare și angajamentelor de plată, a căror judecare intră în competența Curții de Conturi, se depun la tribunalele județene și, respectiv, la Tribunalul București, care le vor înregistra într-o evidenta separată. După constituirea colegiilor jurisdicționale ale Curții de Conturi, contestațiile înregistrate vor fi remise acestora, potrivit competentei prevăzute de prezenta lege. ... Articolul 132 Prin acte de imputație, în sensul prezentei legi, se înțelege deciziile de imputare și, după caz, angajamentele de plată luate în scris
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203974_a_205303]
-
art. 146 lit. a) și d), care stabilesc competența Curții Constituționale de a analiza constituționalitatea unor prevederi din legi sau ordonanțe în vigoare. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în esență, critica autorului excepției pune în discuție constituționalitatea atribuțiilor jurisdicționale ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, care, potrivit art. 20 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , poate să dispună "înlăturarea consecințelor faptelor discriminatorii și restabilirea situației anterioare discriminării", în măsura în care situațiile discriminatorii izvorăsc din conținutul unor acte normative. Față de
DECIZIE nr. 997 din 7 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204675_a_206004]
-
și controlul respectării prevederilor prezentei legi în domeniul său de activitate, precum și în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative care contravin principiului nediscriminării". Mai departe, art. 19 alin. (1) lit. c), precum și art. 20 în ansamblu reglementează rolul jurisdicțional al Consiliului, care are ca finalitate, așa cum s-a arătat, "înlăturarea faptelor discriminatorii și restabilirea situației anterioare discriminării". În sfârșit, nu trebuie omis nici faptul că art. 2 alin. (3) din aceeași ordonanță prevede că sunt discriminatorii "prevederile, criteriile sau
DECIZIE nr. 997 din 7 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204675_a_206004]
-
și cu privire la situațiile discriminatorii ce izvorăsc din conținutul actelor normative, Curtea observă totuși că dispozițiile de lege mai sus enunțate au constituit în realitate temeiul mai multor hotărâri prin care Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a constatat, în cadrul activității sale jurisdicționale, caracterul discriminatoriu al unor prevederi legale. Dovadă a acestui fapt stă și introducerea, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 , a alin. (3) la art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , prin care s-a scos din
DECIZIE nr. 997 din 7 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204675_a_206004]
-
de lege discriminatorii și își poate exprima opinia în ceea ce privește armonizarea dispozițiilor din cuprinsul actelor normative sau administrative cu principiul nediscriminării. Ceea ce aici interesează sunt efectele pe care le produc aceste opinii. Astfel, dacă s-ar admite că, pe calea controlului jurisdicțional întemeiat pe art. 20 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 , Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării poate să constate existența unor situații discriminatorii ce își au izvorul direct în conținutul unor norme legale, hotărârea Consiliului ar putea avea ca
DECIZIE nr. 997 din 7 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204675_a_206004]
-
Guvernului nr. 137/2000 . Pentru aceste motive, Curtea constată că prevederile art. 20 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 sunt neconstituționale în măsura în care sunt interpretate în sensul că acordă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării competența ca, în cadrul activității sale jurisdicționale, să anuleze textul unor acte normative cu caracter discriminatoriu și chiar să substituie acest text cu dispoziții cuprinse în alte acte normative. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din
DECIZIE nr. 997 din 7 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204675_a_206004]
-
constată că dispozițiile art. 20 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare sunt neconstituționale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că acordă Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării competența ca, în cadrul activității sale jurisdicționale, să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. 2. Respinge excepția de neconstituționalitate a
DECIZIE nr. 997 din 7 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204675_a_206004]
-
de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice". Prin urmare, în cauza de față ne aflăm în domeniul unei proceduri disciplinare, iar nu al unei proceduri jurisdicționale speciale administrative. Totodată, cu privire la natura juridică a contestațiilor privitoare la măsurile disciplinare ce pot fi aplicate de către ordinele profesionale, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că în numeroase state ale Consiliului Europei abaterile disciplinare sunt de competența acestor ordine
DECIZIE nr. 1.081 din 14 octombrie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 şi ale art. 41 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204697_a_206026]
-
amenințărilor la adresa securității naționale privind misiunile, personalul, patrimoniul și informațiile clasificate din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative. (4) Direcția generală anticorupție este structura specializată a ministerului pentru prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu. ... Articolul 11 (1) În fața autorităților jurisdicționale Ministerul Internelor și Reformei Administrative este reprezentat prin personalul de specialitate, pe baza împuternicirilor acordate pentru fiecare cauză în parte, conform competenței stabilite prin ordin al ministrului internelor și reformei administrative. (2) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului pe plan local
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204710_a_206039]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. Articolul 3 (1) Activitatea avocatului se realizează prin: ... a) consultații și cereri cu caracter juridic; ... b) asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești, a organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor judecătorești, a organelor administrației publice și a instituțiilor, precum și a altor persoane juridice, în condițiile legii; ... c) redactarea de acte juridice, atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare; ... d
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205095_a_206424]
-
N.B.R. ... (3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5. ... (4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în fața instanțelor judecătorești și a celorlalte organe jurisdicționale și judiciare, cu excepția celor de arbitraj internațional. ... (5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra și se vor plăti integral în România. ... (6) Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ținut de
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205095_a_206424]
-
în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. (2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi*) încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi. ... (3) Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispozițiilor Legii nr. 514
LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 (**republicată**)(*actualizată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205095_a_206424]