4,083 matches
-
exemplare. Așa cum am menționat mai sus, lucrez ca redactor-șef adjunct la Kilburn Herald. Sunt sigur că veți fi de acord că nu este el cel mai prestigios ziar, dar este locul perfect pentru a căpăta o experiență solidă în jurnalism. Am început ca reporter stagiar, și lucrez de cinci ani la acest ziar. Nu mai e nevoie să spun că a venit vremea pentru o schimbare; cred cu convingere că pentru toți jurnaliștii pricepuți, viitorul e în televiziune. În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
principal talk-show-uri social-politice pe teme de actualitate. În 1996 a câștigat Premiul MEDIAFEST la secțiunea „Talk-show radiofonic“ pentru un dialog realizat la Radio Total cu filosoful Andrei Pleșu. A predat cursuri și seminarii de relații publice la Școala Superioară de Jurnalism și este membru fondator al mai multor ONG-uri (Societatea Academică din România, Asociația pentru Ajutorarea Căminelor de Copii din România, Alternativa 2000). În 1986 a publicat la Editura Univers traducerea din limba germană a volumului Cununa de primăvară a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
voia. Nu se putea să fac eu teatru, iar el concerte. Ori eram cu el, ori îmi făceam de cap. Eu la Tokyo, el la New York. Ce căsătorie ar fi fost asta? În schimb, mi-a dat voie să fac jurnalism. — Unde? Când? m-am grăbit să aflu. — Întâi am lucrat la postul Radio Solidarité, unde aveam emisiunea de știri. Era pe vremea când Valéry Giscard d’Estaing fusese ales președinte al Franței. Colegii de la radio mă numeau le soleil de
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
Născut sat Stolniceni, Hâncești, Republica Moldova, absolvent al Facultății de Jurnalism a Universității de Stat din Republica Moldova, fondator și în prezent secretar literar al teatrului „Satiricus-I.L.Caragiale”, membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și al Uniunii Epigramiștilor din România. Maestru al literaturii în Republica Moldova, autor a 8 volume de
ION DIVIZA by ION DIVIZA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83938_a_85263]
-
literaturii, care cultivă instantaneul, fugacele, fragmentarul; literatura de imaginație pură nu există și, în orice caz, nu poate fi considerată superioară „prin esență” reportajului realist, care nici el poate fi redus la informația cotidiană plată și la comentariul mărginit. Hibrid, jurnalismul modern nu absoarbe însă doar romanul, schița sau nuvela, ci și studiul critic, și eseul. „Jurnalistul” și „scriitorul” sînt categorii care nu se exclud. Rămîne valabilă doar distincția dintre jurnalism și poezie (în sens larg): „Suprimă deosebirea dintre gazetar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
redus la informația cotidiană plată și la comentariul mărginit. Hibrid, jurnalismul modern nu absoarbe însă doar romanul, schița sau nuvela, ci și studiul critic, și eseul. „Jurnalistul” și „scriitorul” sînt categorii care nu se exclud. Rămîne valabilă doar distincția dintre jurnalism și poezie (în sens larg): „Suprimă deosebirea dintre gazetar și literat: rămîne distanța întreagă între genul acestora și poem. Iar prin poeme nu înțelegem doar strofe și compoziții verbale, ci și construcțiunea oricărei realități estetice. Numai în felul acesta problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
excepționale, „Cincuantenarul lui Téophile Gautier“ (nr. 16) și „«Revizuri» de H. Streitmann“ (nr. 17) atacă - pornind de la două cazuri deosebite - problema raporturilor dintre „artă” (poezie) și „gazetărie” (meserie), temă obsedantă pentru poetul-gazetar Ion Vinea, „scriitorul constrîns la îndeletnicirea inferioară a jurnalismului” încercînd să facă - după expresia lui Sainte-Beuve - son art a travers son metier: „Acestei existențe, care uzează pe cei mai tari, rezistă doar adevăratele talente”. Comentînd volumul de debut, Caii lui Cibicioc, al lui Ion Călugăru (nr. 27), Vinea remarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
poveste despre ce se întâmplă aici și acum. Eu, dom’ sergent, Fecioara Zburătoare. Helen Hoover Boyle. Povestesc de fapt cum ne-am cunoscut. Cum am ajuns aici. Capitolul 2 Trebuie să răspunzi la o singură întrebare. La absolvirea facultății de jurnalism, trebuie să-ți imaginezi că ești reporter. Să-ți închipui că lucrezi la un mare cotidian și că, în Ajunul Crăciunului, editorul te trimite să investighezi un deces. Poliția și ambulanța au ajuns deja la fața locului. Pe coridorul sordid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
probabil un număr de mobil. — Crezi că poate să fie un subiect? zice Duncan, iar pagina e punctată cu scuipatul lui. Stau în redacția de știri locale și începe să-mi sune pagerul. Sunt medicii de pe ambulanță. La facultatea de jurnalism vor să te transforme într-o cameră de luat vederi. Un profesionist instruit, obiectiv, detașat. Precis, minuțios și atent. Vor să te facă să crezi că știrea și tu, personal, reprezentați întotdeauna două lucruri distincte. Criminalii și reporterii nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
anterior, dar nici ei nu vor să discute. În ambele anunțuri apare același număr de telefon. Cu prefixul ciudat, de mobil. Sun din nou, iar vocea bărbatului zice: „Biroul de avocatură Deemer, Duke și Diller“. Și închid. La facultatea de jurnalism te învață să începi cu faptul cel mai important. Piramida răsturnată, așa îi zice. Spui cine, ce, unde, când și de ce la începutul articolului. Apoi enumeri faptele mai mărunte în ordine descrescătoare. În felul ăsta, editorul poate să taie oricât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
o să vii în sat la mine o să-ndrăgești și tu pământul sacru din care râd spre soare holdele mănoase și dă-n miresme liliacul. Lucreția IONESCU BUICIUC <biography> Am absolvit Facultatea de Zootehnie și Medicină Veterinară din Iași, și de Jurnalism la București. Am fost redactor-șef la ziarul „Deșteaptă-te, române!” și la ziarul „Viața studentească”. Debutul literar - publicarea de poezii în revistele Cronica, Convorbiri literare, Urzica, Contemporanul. Debutul editorial a fost in anul 1990 cu publicarea romanului „La porțile
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
Maurier. Ceva se petrecuse În cultura lumii anglo-saxone În ultimele câteva decenii, o uriașă mișcare seismică produsă de o serie de forțe diferite, convergente - extinderea și subțierea alfabetizării, efectul nivelator al democrației, energia nestăpânită a capitalismului, distorsionarea valorilor sub influența jurnalismului și a reclamei - care făcuse imposibilă, pentru practicianul În domeniul literaturii, obținerea atât a excelenței cât și a popularității, așa cum Scott și Balzac, Dickens și George Eliot o făcuseră În perioadele lor de glorie. Acum, nu mai puteai spera decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-și aducă oaspeți care aveau legătură cu Londra, Parisul sau Washingtonul ori țineau măcar un magazin cu de toate pentru diasporezii din California. — Leclerc e aici, li se spunea altora. Treceți pe la noi, să-l vedeți. Are un Pulitzer pentru jurnalism! Dar știți că pe scaunul pe care stă el ne-au mai stat la masă și numărul doi de la ambasada Italiei și vărul meu, din Berlin, care e director de bancă! La o astfel de înfruptare, cu carne de miel
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
aveam vârsta lui, nădăjduisem să urmez calea pe care o alesese acum nepotul meu. Ca și el, făcusem cursuri de engleză la colegiu, cu ambiția secretă de a studia în continuare literatura sau poate de a-mi încerca șansele în jurnalism, dar nu avusesem curajul de a face nici una, nici alta. Viața se interpusese - doi ani de armată, meseria, căsnicia, responsabilitățile familiale, nevoia de a cîștiga tot mai mulți bani, toată drojdia care ne trage la fund când nu avem curajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mema (apărută prin analogie cu gena) este o unitate de informație culturală sau o „unitate de imitație“ transmisă de la o generație la alta prin mijloace non-genetice (prin imitație) 1 Hunter S. Thompson (1937-2005) - jurnalist și scriitor american, creatorul așa-numitului „jurnalism gonzo“, un stil care-i cere reporterului să se implice în povestea derulării evenimentelor, până într-acolo încât el să devină personajul principal. 1 Personaj de desene animate (un cosmonaut), care a apărut pentru prima dată, în 1995, în filmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
între alte vreo douăsprezece pisici, el fiind cel mai mic. Cum s-ar zice, Ticuță e „maidanez”. Dar are carnet de sănătate, e vaccinat. Purici n-a avut. ...Cred, însă, că de la postul de radio s-a molipsit de jurnalism (contra jurnalismului n-avem vaccin și nici praf de purici, dar nici nu ne trebuie pentru că jurnalismul nu vrem să-l stârpim). Ticuță-Suflețel are spinarea tigrată, o coadă stufoasă, ca de veveriță, botul, burta și picioarele - albe ca zăpada
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
vreo douăsprezece pisici, el fiind cel mai mic. Cum s-ar zice, Ticuță e „maidanez”. Dar are carnet de sănătate, e vaccinat. Purici n-a avut. ...Cred, însă, că de la postul de radio s-a molipsit de jurnalism (contra jurnalismului n-avem vaccin și nici praf de purici, dar nici nu ne trebuie pentru că jurnalismul nu vrem să-l stârpim). Ticuță-Suflețel are spinarea tigrată, o coadă stufoasă, ca de veveriță, botul, burta și picioarele - albe ca zăpada. Pe bot
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
are carnet de sănătate, e vaccinat. Purici n-a avut. ...Cred, însă, că de la postul de radio s-a molipsit de jurnalism (contra jurnalismului n-avem vaccin și nici praf de purici, dar nici nu ne trebuie pentru că jurnalismul nu vrem să-l stârpim). Ticuță-Suflețel are spinarea tigrată, o coadă stufoasă, ca de veveriță, botul, burta și picioarele - albe ca zăpada. Pe bot are un triunghi alb perfect. Îi plac trei cuvinte: „Da!”, „Așa!” și „Bravo!” Protestează când aude
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Nu numai pictura sculptura, poezia, muzica și celelalte „arte” recunoscute sunt favoritele ei, ci și toate faptele și ocupațiile oamenilor. Toate, absolut toate, pot fi realizate cu artă sau fără artă, după cum alege sau poate omul. Tu, Ana, poți face jurnalism cu artă, dar poți face și fapte bune cu artă. Să încânți oamenii, să-i faci să se bucure din tot sufletul. Pentru că oricare lucru făcut cu artă e bucurie curată. Ana: Dacă o inviți pe Măiastră la întâlnirea cu
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
Michelangelo Buonarotti voia ca oamenii să nu neglijeze „amănuntele”, dacă-și doresc să le iasă totul perfect. Ei, dar, culmea, iar am uitat ceva important! Am uitat să transmit și din tabăra cealaltă, a zmeilor. Așa se face, copii, în jurnalism. Și ăsta nu-i un amănunt; e o regulă de bază: Nu ești jurnalist adevărat dacă nu te duci și la zmei, dacă stai și povestești numai cu ai tăi și despre ai tăi. Chiar dacă ceilalți sunt zmei, adică din
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
practică, predilect, cei fără talent." "Tu ai de dat și altora, a intervenit, cu vorbă-dulce-mult-aduce Lucian Foișor. Da-n locul tău aș încerca un timp al narațiunii ceva mai îndepărtat. Altfel, există riscul să cazi, cu roman cu tot, în jurnalism". I-am spus că mi-e imposibil să nu reacționez la evenimentul zilei. După ce-am trăit în ceaușism, cred că e o datorie a mea să rămîn suspicioasă față de Putere și puterea ei de-a manipula. Chiar cu riscul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mi-e imposibil să nu reacționez la evenimentul zilei. După ce-am trăit în ceaușism, cred că e o datorie a mea să rămîn suspicioasă față de Putere și puterea ei de-a manipula. Chiar cu riscul de-a cădea în jurnalism. "Pff, temperamentul de ziarist al Danei", s-a arătat malițios Fluturel. A fost ceva mai duplicitar decît un săgetător care se respectă. Ceva mai amator de posmagi muieți pe la festivaluri de poezie. Sigur că, post-socialist, a stabilit și el grade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în editorial. Din anul 1993 este membru al Societății Jurnaliștilor din România și redactor al mai multor cotidiane și săptămânale: ”Oglinda”, ”Jurnalul de Oltenița”, ”Info 7”, ”Flagrant”, ”Reflector”, ”Vocea Olteniței”. După pensionare, în anul 2012, se dedică exclusiv scrisului și jurnalismului, activând în cadrul postului de radio on-line ”Radio - Oltenița Tv”, în calitate de redactor de emisiune. Dintre cărțile publicate amintim: - Monografia comunei Curcani - Personalități curcănene - Sub povara gândului (versuri) - Regii României în alb și negru - Ce s-ar fi întâmplat dacă ....? - Trecute vieți
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93373]
-
Perspectives, ediția a VII-a, Harper Collins Publisher, Londra, 2008. Harms, Ernst, "The psychology of clothes", în The American Journal of Sociology, 44, 2, 1938, pp. 239-250. Hartley, John și Rennie, Ellie, "About a girl: fashion photography as photojurnalism", în Jurnalism, 5, 2004, pp. 458-479. Hartley, John, "Studii culturale", în Tim O'Sullivan et al., Concepte fundamentale din științele comunicării și studiile culturale, traducere de M. Mitarcă, Editura Polirom, Iași, 2001, pp. 326-328. Hartman, George W., "Clothing: personal problem and social
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
sinucidere, Émile Durkheim • Din cronica filosofiei românești, Ion Petrovici • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson • Evoluția creatoare, Henri Bergson • Existențialismul francez, Andrei-Iustin Hossu • Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan • Introducere în metafizică, Henri Bergson • Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol , Al. Zub • Începuturi și sfârșituri, Lev Șestov • Jurnalul de călătorie al unui filosof, Hermann Keyserling • Mântuirea prin evrei , Léon Bloy • Memoria colectivă, Maurice Halbwachs • Mihail Kogălniceanu
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]