4,245 matches
-
un rol în întărirea nomelor sociale ce prevăd separarea și subordonarea rolurilor femeii ca mamă și casnică, spre deosebire de rolurile patriarhale ale bărbatului ca întreținător și cap al familiei. Diferențele nu sunt numai în privința rolurilor sociale ale sexelor, ci și în privința liberalizării sexuale. Ceea ce merită subliniat este creșterea diferențelor dintre occident și lumea islamică de-a lungul generațiilor. În timp ce tinerele generații occidentale au devenit tot mai liberale și egalitare, tinerele generații islamice au rămas la fel de conservatoare ca părinții și bunicii lor, de unde
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
țin de niveluri diferite de încredere socială, ceea ce este în legătură cu gradul de democratizare al țărilor din regiune, consideră Bădescu (2003b). Mai mult, există o scădere în încrederea socială, iar explicația oferită de autor poate fi creșterea inegalităților economice produse de liberalizarea economiilor din regiune. Competiția pentru resurse, pierderea statutului anterior și scăderea generală a nivelului de trai se pot traduce prin scăderea încrederii în ceilalți, așa cum indică două relații puse în evidență de Gabriel Bădescu: cea dintre încredere și nivelul liberalizării
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
liberalizarea economiilor din regiune. Competiția pentru resurse, pierderea statutului anterior și scăderea generală a nivelului de trai se pot traduce prin scăderea încrederii în ceilalți, așa cum indică două relații puse în evidență de Gabriel Bădescu: cea dintre încredere și nivelul liberalizării economice (ca indicator de performanță) și cea dintre încredere și un indice al creșterii inegalității veniturilor. Dar diferențele țin și de gradul de activism în asociații voluntare, ceea ce are de asemenea implicații pentru consolidarea democrației (Bădescu, 2003a). Gabriel Bădescu explorează
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
1998 (% GDP)* 7,9 2,3 Scorul drepturilor politice Freedom House 1999*** 2 2 Scorul libertăților civile Freedom House 1999*** 3 2 Scorul democratizării Freedom House NiT 1999**** 3 3 Scorul supremației legii Freedom House NiT 1999**** 4 4 Scorul liberalizării economice Freedom House NiT 1999**** 4 4 Indexul percepției subiective a corupției 1999***** 2,9 3,5 * BERD, Transition Report Update, April 1999; ** UN Economic Commission for Europe, Economic Survey of Europe, 1999, nr. 2; *** Freedom House, Freedom in the
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
pe seama faptului că mare parte din chestiunile discutate la nivel european erau de natură tehnică și deci suscitau puțin dezbaterea politică. Însă aceste observații nu mai sunt de actualitate. Dezbateri recente, cum ar fi cele în jurul Tratatului Constituțional sau al liberalizării serviciilor prin directiva Bolkestein, pun în lumină polarizarea dezbaterilor pe axa tradițională stânga dreapta. Pe de o parte se situează elitele politice (Președintele Comisiei, José Barosso, o parte din membrii Consiliul de Miniștri, Partidul popular european) calificate de neoliberale, pe
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
-
cel puțin două componente. Una ține de organizarea statului comunist ultraierarhizat, în care decizia se lua exclusiv de la vârf (și discuția de mai înainte cred că a demonstrat-o cu prisosință). Intervenția Consiliului Național al Femeilor (chiar și susținând că liberalizarea avorturilor este o mare cucerire a regimului comunist) conta mult prea puțin în economia decizională a puterii comuniste. Cealaltă componentă se leagă însă de dominația ideologiei de gen a statului hipermasculinizat. Consiliul Național al Femeilor percepea Partidul Comunist Român ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
chestiune de proporții și de adaptare. Nu contează atît faptul că Statul intervine pentru determinarea caracterului unei econo-mii, cît contează nivelul intervenției sale. Un stat activist nu mai este relevant și nici eficient în condițiile actuale, ale interdependențelor multiple și liberalizării accelerate a piețelor, ale retehnologizării și dereglementării, dar el rămîne o necesară "plasă de siguranță" în aventura mondializării. Inclusiv țările în tranziție au nevoie nu de un Stat omniprezent, ci de unul eficient. Astăzi se cer ajustări rapide în toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
activități de piață eficiente; c) Valorile sociale nu sunt reflectate în deciziile de piață, dar joacă un rol în determinarea angajării forței de muncă, a prețurilor și a creșterii economice. După anii '80, modelul economic dominant a pus accentul pe liberalizare și pe restrîngerea intervenției guvernamentale și a ponderii sale în economie, globalizarea accelerată accentuînd și mai mult acest proces. Monetariștii au apreciat că gestionarea economiilor moderne nu trebuie realizată prin intervenția guvernului, ci prin controlul masei monetare, economiștii ofertei au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
economice și ameliorării bunăstării sociale. Principalul instrument de acțiune era politica fiscală, cu accent pe stimularea cererii, reușindu-se aproape trei decenii rate ridicate de creștere economică, un grad de ocupare satisfăcător și bugete relativ echilibrate. În anii '70, însă, liberalizarea cursurilor de schimb și crizele energetice, ca și puseele inflaționiste tot mai puternice, manifestări ale unor dezechilibre structurale profunde acumulate, au produs o importantă mutare de accent în politicile economice, manifestată printr-o resurecție a mecanismelor de piață, politici monetare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
private); Id = impozitele directe plătite de întreprinderea publică; Cf = cheltuieli financiare; Vf = venituri financiare; S = subvenții primite; A = amortizarea activelor fixe; CAS = costul de ajustare socială (include costurile suplimentare rezultate din politica guvernamentală: personal excedentar, prețuri administrative ș.a.). În contextul liberalizării crescînde și al consolidării mediului concurențial, întreprinderile publice și-au abandonat vechile metehne, înce-pînd să adopte obiective similare cu întreprinderile private. Mai mult, s-au adoptat soluții mai radicale constînd din transferul activelor, infrastructurii și exploatării întreprinderilor publice către sectorul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai bune rezultate eco-nomice și cea mai eficientă alocare a resurselor. "Acolo unde progra-mele de privatizare a întreprinderilor de bunuri și servicii publice au de-marat rapid și s-au implementat într-o manieră coerentă și concertat cu reforma sistemului financiar, liberalizarea prețurilor și a comerțului exterior, rezultatele obținute au fost cert pozitive."23 O privatizare reușită conduce la reducerea costurilor, a cheltuielilor bugetare, deci la o echilibrare a bugetelor publice, inducerea unui comportament economic, în general, dar diferit în funcție de context, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
logica pieței, cel mai inteligent mecanism economic (Milton Friedman), din ajustările spontane și alocarea liberă a resurselor. Un popor viu naște dezvoltare în chip natural. Dar, cum nu poate exista un "big-bang" în domeniul alocării resurselor, comparabil cu cel al liberalizării prețurilor, mai ales după o deprimantă perioadă de hiperdirijism al acestora, perioadă care în pofida unei excesiv declamate intenții de dezvoltare armonioasă a avut ca efect participări guvernamentale inadecvate la dezvoltarea unor zone, drenarea capitalului financiar spre regiunile bogate, căderea in-vestițiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ș.a.) Politicile de privatizare nu sunt simplul produs al unei viziuni liberale. Ele își pot avea sursa în evoluția tehnologiilor sau a produselor, ce pot repune în cauză chiar existența monopolurilor naturale (cazul telecomunicațiilor). În tot cazul, perioadele de privatizare/liberalizare și cele de naționalizare/etatizare par să se succeadă ciclic în economie, fără să rezulte întotdeauna un cîștig pentru o economie sau o societate în urma unor astfel de privatizări și naționalizări repetate. 5.2.3.3. Acțiuni asupra mediului întreprinderilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
membre, articolul 92 al Tratatului de la Roma stipulează că ajutoarele publice care afectează schimburile dintre statele membre sau care "falsifică sau amenință să falsifice concurența" sunt incompatibile pe Piața comună. Privind existența monopolurilor, Uniunea Europeană caută să le deschi-dă către concurență (liberalizarea serviciilor de telecomunicații, repunerea în cauză a drepturilor exclusive de import și export al gazelor și electricității), căutînd să nu prejudicieze cu nimic ceea ce se convine privind naționalizările sau privatizările întreprinderilor publice. Miza ridicată de Comisie se referă la modurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
incipientă, precară. Spre pildă, în România, abia în 1998 a apărut o Lege a dezvoltării regionale și primele instituții noi relativ autonome în teritoriu, care au această funcțiune de bază. Totuși, puterea decizională a comunităților locale a crescut, ca și liberalizarea individuală de întreprindere, iar în multe țări est-europene rezultatele devin evidente. Epopeea post-industrialismului, a condus și în țările dezvoltate la modificarea atitudinilor individuale și comunitare și, în consecință, a politicilor de dezvoltare regională. Noile tendințe pot fi definite prin cîte-va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ceea ce reduce investițiile, reduce creșterea veniturilor, îngustează baza fiscală și ambalează inflația. Astfel, dirijismul bazat pe redistribuiri între persoane sau între comunități va conduce, pe termen lung, la opusul intențiilor inițiale, la stagnare și acumularea altor inegalități, impunîndu-se măsuri de liberalizare fiscală și politici monetare restrictive. Iată cum se prezintă comparativ principalele elemente caracteristice ale celor două abordări majore ale politicii de dezvoltare regională: cea neoliberală și cea intervenționistă: Abordarea neoliberală Abordarea intervenționistă Fundamente teoretice și doctrinare Economics (teoria economică neoclasică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
activităților locale În anii '80 am asistat la o schimbare de paradigmă, keynesismul dominant, cu diferitele sale variante, a fost detronat de școli neoliberale în esență (Public Choice, Monetarismul, Libert arianismul, Economia ofertei), care au produs o puternică undă de liberalizare a economiei, dezetatizare și dereglementare. Sectorul public a început să-și inspire gestiunea din cea a firmelor private, iar concurența și-a făcut loc și în producerea și furnizarea serviciilor publice. Astfel, s-au redefinit politicile publice, resursele financiare au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
special după anii 1980, cînd îndoiala privind rolul Statului dirijist s-a generalizat, apreciindu-se că intervenționismul statal creează tot atîtea anomalii cîte rezolvă. Astfel, s-a produs în ultimii 30 de ani un proces intens de dereglementare, privatizare și liberalizare. Societatea contemporană generează tot mai multe probleme cu caracter global, a căror rezolvare depășește posibilitățile unui singur stat, oricît de mare ar fi el, necesitînd cooperări și armonizări la nivel internațional. Această necesitate generează un proces de tranziție de la un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
crize economice de proporții. Este de așteptat, însă, pentru următorii ani, o recrudescență a protecționismului și a intervenționismului, sub diferite forme, datorită instabilității crescînde a piețelor financiare în special, barometru ultrasensibil care înregistrează orice fluctuație și a conduitei defectuoase a liberalizării financiare. Riscul sistemului se află chiar în inima sa, în centrul acestei rețele de interacțiuni și interdependențe, în volatilitatea extremă a unor piețe foarte sensibile, ce pune operatorii financiari, agenții economici în general în incapacitatea de a înțelege și a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mi-a fost confirmată de autorul "Laudei somnului", apare azi incertă. I-a fost preferat atunci Juan Ramon Jimenez. Dintre ai noștri au mai țintit Nobelul, din câte știu, Eugen Jebeleanu și Geo Bogza, cavalerii "schimbării la față", după mica liberalizare din 1965. La fel, Marin Sorescu... Ce sfaturi ați da unui tânăr care bate, fie cu sfială, fie cu tupeu, la porțile literaturii? Care sunt capcanele care-l încearcă pe tânărul confrate de azi? Nu-mi place să dau sfaturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ajutor. în opinia mea, China câștigă putere și influență politică mult prea repede pentru a fi în avantajul său. în același timp, conducerea a fost extrem de iritată de revoluțiile „colorate” din Georgia și Ucraina, rezultatul final fiind o anulare a liberalizării politice. Regimul Putin din Rusia a făcut, de asemenea, un pas înapoi în urma revoluțiilor amintite. Popularitatea lui Putin se bazase, în mare parte, pe promisiunea implicită a reconstituirii imperiului rusesc. Revoluțiile „colorate” au spulberat aceste aspirații. Ca răspuns, Putin a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
și sistemele totalitare pot controla nivelul corupției și astfel o pot păstra la un nivel economic viabil (vezi exemplele de „corupție controlată” din Asia de Sud-Est), pe când țările în tranziție sunt cele mai corupte. Atunci când controlul totalitar este contracarat și distrus prin liberalizare economică și democratizare politică, dar încă nu este înlocuit de verificări și balanțe democratice, de instituții legale și credibile, nivelul corupției va crește și va atinge vârful înainte de a putea fi redus prin creșterea nivelului de control democratic. Relația dintre
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
economice în funcție de țară și regiune, la care s-a făcut referire adesea sub denumirea de „condiții inițiale”, au avut un efect important asupra productivității în tranziție<footnote Studiile privind determinanții deciziilor de politică economică (de exemplu viteza și profun zimea liberalizării) au indicat în mod evident faptul că moștenirile instituționale de la debutul tranziției au avut un efect profund asupra creării politicilor. A se vedea, spre exemplu, De Melo și alții (1997) și Heybey și Murrell (1999) pentru o analiză a rolului
Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
un text teoretic excelent argumentat care încearcă să risipească această panică morală și să restabilească o serie de concepte (și fapte) într-o lumină morală neutră. Desigur, cartea sa nu este una tehnică, ci un exercițiu filosofic de argumentare în favoarea liberalizării și scoaterii de sub „umbrela moralității“ a unor probleme contemporane. Poziția sa minimal-liberală nu este deloc una comună astăzi, când deciziile se iau mai degrabă în raport cu opinia publică (a majorității), nu în urma unei analize critice a implicațiilor morale și a consecințelor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
urmate de lucrări practice, pentru inițierea medicilor în tehnica diagnosticului de laborator al holerei 494. Dar trebuie precizat că Babeș se afla atunci în fruntea celor care se opuneau politicii promovate de Felix și de alte personalități medicale proeminente de "liberalizare" a regimului carantinal. Mult prețuitul morfopatolog și microbiolog se instalase la București în 1887, aureolat fiind de faptul că, doi ani mai devreme, tipărise, la Paris, împreună cu pasteurianul André-Victor Cornil, primul tratat sistematic de bacteriologie publicat în lume. Ca director
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]