4,823 matches
-
primitive”, Zend-Avesta intră, la 1896, în vocabularul de la Convorbiri literare, printr-o asemănare cu proverbele lui Solomon și literatura profetică iudaică 2. În același an, un institutor moldovean, Grigorie C. Buțureanu, într-un efort marginal de a amesteca antropologia cu lingvistica comparată și arheologia istorică, amestec pe care Max Müller îl taxase deja ca aberație 3, pentru a arăta că „cestiunea arilor are o mare însemnătate, pentru că dacă neamul Proto-Arilor se întindea până la Marea Neagră de sigur că atingea și țerile unde
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
apare Feuerpriester in Kleinasien und Iran, Lund, 1946. 1947 SW: - publică „Pandavasagan och Mah³bh³ratas mystika förutsättningar”, Religion och Bibel VI (1947), pp. 27-39. - tf preceptor în istoria religiilor la Universitatea din Uppsala. - împreună cu Bertil Mamberg, fondează, la Lund, revista de lingvistică Stvdia Linguistica, la care va colabora și Al. Rosetti. 1948 ME: - (martie) cunoscându-l pe Georges Bataille, începe colaborarea la Critique, debutând cu „Science, idéalisme et phénomènes paranormaux”, Critique (1948), avril, no. 25, pp. 315-323. - (mai) apare Techniques du Yoga
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
după Saussure, folosirea individuală a limbii de către un mare scriitor). Nu vreau să spun că această analogie ar dovedi ceva, dar pentru mine a devenit o obișnuință (poate o obsesie) să văd peste tot analogii între structura mitologică și cea lingvistică. Într-adevăr, mai ales învățătura lui Dumézil ne arată în ce grad o structură lingvistică este condiționată de sistemul mitologic care îi corespunde. Dar poate că acest lucru este valabil îndeosebi pentru limbile indo-europene. Iată o sarcină frumoasă pentru filologia
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
destul de bine în pofida căldurii - ieri 42 de grade Celsius la umbră! - și mă cufund cu delicii în filologie după toate decepțiile pe care le-am avut ca istoric al religiilor. Dar voi reveni - în conferința mea inaugurală voi vorbi despre „Lingvistică și știința religiei”, iar apoi voi relua chestiunea epopeii, pe care cei doi Chadwick și elevii lor (de curând Bowra, Heroic Poetry) au ratat-o complet. Marile epopei „naționale” ale anumitor popoare (poate doar la indo-europeni?) dezvoltă în vremurile pseudo-istorice
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
participat la un colocviu despre taoism (în calitate de ne-specialist), la Villa Serbelloni. Pasionant. Voi încerca să public câteva texte în Hșistory ofț Rșeligionsț. Articolul dvs. despre maya și altaică m-a uluit 1. Cât de mult mi-am regretat ignoranța lingvistică citindu-vă! Aștept continuarea. În orice caz, am fost impresionat citind câteva studii recente despre șamanismul mezoamerican: „paralelele” central-asiatice sunt uluitoare. Am primit Ich bin Isis, dar, din păcate, nu am avut încă timp să o citesc (nici să-i
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
cf. M. Eliade, „Modele culturale și istoria religiilor”, în Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, p. 13. În 1967, alături de alți câțiva redutabili savanți, É. Benveniste, Jaan Puhvel, Manfred Mayrhofer, Jacques Duchesne-Guillemin, a participat la al X-lea Congres Internațional de Lingvistică, organizat la București, 28 august - 2 septembrie, la secțiunea Poetică, cu o comunicare: „Théorie et pratique du langage chez Paul Valéry” - cf. Actes du Xe Congrès International des Linguistes, Bucarest, Éd. de l’Académie, 1969. Despre acest congres, Jaan Puhvel
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Actes du Xe Congrès International des Linguistes, Bucarest, Éd. de l’Académie, 1969. Despre acest congres, Jaan Puhvel îi scria lui Wikander: „În această vară, am fost în Europa, inclusiv la Uppsala, Åbo, Helsinki și București (...). După mine, Congresul de lingvistică nu a fost un mare succes din punct de vedere academic, dar ospitalitatea și solicitudinea aproape stânjenitoare ale românilor l-au transformat într-o memorabilă experiență socială. (...) Soția mea și cu mine am fost oaspeții soților Duchesne-Guillemin la Liège. Am
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
primei generații de romantici (romanticii arieni) care, spre deosebire de ulteriorul naturalism arian, responsabil de teoriile rasiste și de exacerbarea antisemitismului, nu au procedat la configurarea științelor comparative mitologică și lingvistică după modelul științelor naturale. După Wikander, Schlegel, în analizele sale de lingvistică comparată din Über die Sprache und Weisheit der Indier, nu ar fi fost decât foarte puțin influențat de paradigma „anatomiei comparate” a lui Georges de Cuvier. Poziție aproape contrară celei pe care, în aceeași epocă, o susținea Michel Foucault, în
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
maturizare politică și intelectuală. Odată cu Întemeierea României (1859), proclamarea independenței (1877) și a regatului (1881), românii au putut constata că se pot descurca și singuri, că reprezintă ceva și prin ei Înșiși, nu numai susținuți de romani. Totodată, istoriografia și lingvistica ajung să depășească faza național-romantică, intrând În etapa profesionalizării. Povestea lui Maior cu femeile dace ignorate de romani cu greu ar mai fi putut fi susținută de un istoric responsabil spre sfârșitul secolului. Mai Întâi, colonizarea romană Începe să fie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
limba română: contează mai puțin numărul brut de cuvinte latine (diferit de altfel de la o „numărătoare“ la alta) cât — afirmă Hasdeu — valoarea lor de circulație. Prin teoria „circulației cuvintelor“ (frecvența cuvintelor, spunem astăzi), Hasdeu a adus o contribuție importantă În lingvistica generală. Nu este de mirare că tocmai un român a lansat ideea: În România se ducea o aprigă bătălie În jurul originilor și părea indispensabilă „cântărirea“ contribuției fiecăruia dintre elementele fondatoare. Soluția e simplă și de necontestat. Cine folosește toate cuvintele
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
din București și director al Arhivelor Statului. Însă granițele strâmte și metodele rigide ale unei profesiuni nu i se potriveau. Deși a descoperit și publicat nenumărate documente și a adus argumente demne de luat În seamă În probleme controversate ale lingvisticii și istoriei românești, el nu a rezistat tentației de a merge mult mai departe, cu mult dincolo de granița pe care profesionistul nu Îndrăznește să o treacă. Îi plăcea să se compare cu Cuvier, celebrul paleontolog care și-a uimit contemporanii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se compare cu Cuvier, celebrul paleontolog care și-a uimit contemporanii reconstituind dintr-un singur dinte corpul Întreg al unei reptile preistorice. Tot așa și Hasdeu. Cu logica impecabilă, dar nu mai puțin fantezistă, a unui Edgar Allan Poe al lingvisticii și istoriei, el străbate fără Încetare, fascinant și derutant, hotarul dintre realitate și ficțiune, construind o istorie „posibilă“, În care sunt incrustate și fapte reale, dar care ne transportă Într-o „lume paralelă“. Poet, dramaturg și prozator, În aceeași măsură
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un sumar îmbâcsit cu proză istorică despre faptele de arme ale lui Barklay de Toli - unul dintre comandanții ruși din perioada războiului cu Napoleon - și pagini despre al Doilea Război Mondial. Înghesuit la finalul revistei, un text pe teme de lingvistică și toponimie, scris de un autor cu nume lituanian, Bartnikas, înșiră pe două coloane denumirile sovietice ale localităților din județ și numele lor originare, în lituaniană și germană. Observ că localitatea ce mai veche este datată cu 1263. Se pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
tale. Lumea noastră se adună cu sentimentul datoriei împlinite, venind de la cele trei reading-uri din oraș, care angajaseră scriitori baltici, scandinavi, francezi și ex-iugoslavi. Aici, în „groapa teatrală”, atmosfera e de chermeză veselă, striată cu mici lecții de istorie și lingvistică estonă, predate chiar de doamna ministru al Culturii, care, precum orice demnitar de țară mică, se străduiește să atragă atenția oaspeților străini asupra nestematelor identității locale. Cunosc modelul. Dar este parcă mai benign și mai simpatic la Tallin decât la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Sau carierele numite „de graniță”, încercările unor savanți de a apropia sau chiar de a „alipi” într-o strânsă conlucrare discipline care până mai ieri păreau net separate - precum fizica cu matematica sau cu biologia, matematica cu muzica sau cu lingvistica... De ce nu și fizica cu filozofia?! Sau psihiatria cu fizica, cum au încercat-o un Pauli și C.G. Jung?!... Și-apoi, mai e o problemă: cum să împaci „cariera” cu vocația? Sunt ele similare și... când se „confundă” cu ele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
tablouri ale trecutului. Lui R.C. tablouri ale prezentului. * 20 Octobre. Mihail Sadoveanu vice preș. al Biroului Prezidiului Academiei RPR președinte al secției a 8-a a Academiei RPR (istoria și știința limbii, arte); preș. al consiliului științific al Institutului de lingvistică Buc.; Vice preș. al Biroului Prezidiului Marei Adunări Naționale a Republicii. Preș. al comitetului național al Păcii. Preș. al Uniunii Scriitorilor. Preș. al Comitetului p. decernarea premiului. Membru în Comitetul Mondial al Păcii. Membru în comitetul decernării premiului Păcii Stalin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
venirea lui Carol I în România; 52. Letiția Litica Petriceicu Hașdeu, (1869-1888), poetă de limbă franceză, fiica lui Bogdan Petriceicu; 53. Bogdan Petriceicu Hașdeu, (1838-1907) lingvist, istoric și scriitor, una din cele mai proeminente personalități din cultura română, fondator al lingvisticii, filologiei și lexicologiei românești, membru al Academiei Române; a condus numeroase publicații: "Lumina", "Traian", "Columna lui Traian", Aghiuță"; și-a început activitatea politică în organizații antițariste din Ucraina, refugiindu-se în Principate la 1857, devenind simpatizant al ideilor conservatoare; 54. Nicolae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
graiului matern, cuvintele dor, zori (zi-ori, ziorel de ziuă), fi-ori, care funcționează parcă într-o altă mecanică fonetică și semantică, cu totul stranie, mai apropiată de ce se întâmplă în zona cuantică a particulelor elementare, decât de legitățile de evoluție ale lingvisticii clasice. Ca să nu-ți mai vorbesc de particula ur, de pe fundul oceanului fonetic și semantic al limbii, tot o fosilă a limbii adamice, conservată în cuvântul a urma, urma, dar și în celălalt verb, a urî. Așadar or și ur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ofeream pentru fumat. Îngurgita nesățios cunoștințe și rezultatele se vedeau: examenele le lua pe toate cu brio și mărturisesc că-l invidiam pentru cât de bine se descurca la discipline mai tuturor repugnante, ca slava veche sau dialectologia. Cursul de lingvistică romanică al lui Iorgu Iordan, de opt sute de pagini, constituia pentru mulți o tortură. Nu și pentru Velea, ale cărui răspunsuri la examene bătrânul profesor, de toți temut, le nota întotdeauna cu nota maximă. Într-o zi - era în 1957
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
metodologice ale investigației pornind de la respectarea unei reguli elementare în etica cercetării științifice, și anume, folosirea exclusivă a surselor numai din prima mână: Ad fontes! întoarcerea la prima sursă!" Într-o altă intervenție, Noi demistificări privind opera eminesciană (Revista de lingvistică și știință literară a Academiei de Științe a Republicii Moldova, 1992), vine cu detalieri și alte precizări utile dezbaterii anunțate mai înainte. Are în vedere, de data aceasta, tot așa, într-o analiză a textului și contextului producerii scrisorii lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cutele mărunte ale alcătuirii poeziei", sau "neîntrerupta șlefuire calitativă a "uneltelor" lingvistice", sau "poezia detaliilor semnificative" etc., de fiecare dată, într-o mai mare sau mai mică măsură, abordând și aspectul istoric al "problemei", care depășește astfel "teritoriul îngust al lingvisticii". Comentariul vizează, desigur, ideatica poeziilor eminesciene, văzută însă din perspectiva unei aprecieri stilistice globale și sintetizatoare, în același timp. Referindu-se la Glossă, Gh. I. Tohăneanu apreciază că "poemul ni se înfățișează ca un "opus rotundum", de o desăvârșită armonie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
of Law. Studies and Research Felicia Dumas, Olivier Dumas, Iași et la Moldavie dans les relations franco-roumanies. Histoire chronologique du XIV-e au Xxe siècle Virgil Mihailescu-Bîrliba, The Great Medieval Coin Hoard of Iași Iulian Popescu, Timp și limbaj. Introducere în lingvistica lui Gustave Guillaumne Elena Prus, Pariziana romanescă: mit și modernitate Stelian Dumistrăcel, Limbajul publicistic românesc din perspectiva stilurilor funcționale Viorel Cernica, Filosofie românească interbelică Redactor: Camelia Grădinaru Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (61
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
control asupra autorității de la Viena, delegația Zagrebului a susținut această acțiune, ca și introducerea predării limbii maghiare în sistemul de învățămînt. Saborul a aprobat în 1827 și 1830 învățarea maghiarei ca obiect de studiu obligatoriu în școlile croate. Decizia aceasta lingvistică urma să devină principalul motiv al atacurilor opoziției naționale din Croația. Numărul membrilor acestei mișcări era relativ limitat. După cum am menționat, nobilimea nu prea era preocupată de problema națională. Nu exista nici o clasă comercială sau industrială specific croată. Marile orașe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
135; 272; 273; 274; 280; 281; 282; 310 Zaimis, Thrasyvaulos, 238 Zara, vezi Zadar, 33 Zeta, 29 Zrinski, Peter, 134 Zvonimir, rege al Croației, 35 În aceeași colecție 1. * * *, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea politică 6. Alexandru Husar, Lecțiile istoriei 7. Jean Borella, Criza simbolismului religios 8. Stelian Dumistrăcel, Sate dispărute sate amenințate 9. Pavel Chihaia, Țara Românească între
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Saizu & Al Tacu, Europa economică interbelică 14. Jean-Noël Jeanneney, O istorie a mijloacelor de comunicare 15. Roland Barthes, Mitologii 16. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 1 17. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. 2 18. Ioan Lobiuc, Lingvistică generală 19. Constantin Ciopraga, Personalitatea literaturii române 20. Z. Ornea, Medalioane 21. Guy Hermet, Istoria națiunilor și a naționalismului în Europa 22. Petru Ursache, Etnoestetica 23. Alain Renaut, Era individului 24. Al. Zub, Discurs istoric și tranziție 25. Michel Pastoureau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]