4,910 matches
-
unde e acum statul Wyoming și vestitul parc Yellowstone. La vârsta de 10 ani a fost răpită de o bandă de indieni din tribul Sioux și adusă în campingul lor, la nord de Bismarck. A crescut aci și s-a măritat cu un vânător, punător de curse (trapper) francez pe nume Toussaint Charbonneau. După altă versiune, Toussiant Charbonneau ar fi câștigat-o la joc împreună cu o altă femeie, The Otter Woman (Femeia Castor). Sakakawea a acceptat bucuroasă propunerea de a-i
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Nu pot să nu vă întreb, deși pare copilăresc: ați cunoscut personal oamenii care au stat la baza personajelor dumneavoastră? Mai știți ceva de ei? Ce fac acum Otilia și Găbița? Or mai fi ele încă prietene, s-or fi măritat, o fi rămas Otilia cu Adi? Ce-o mai fi făcând domnul doctor Aldea? (coincidența de nume cu familia medicului neurochirurg și profesorului de la Universitatea de Medicină din Iași este amuzantă). De domnul Bebe nu sunt curioasă să aflu noutăți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
nu mă pot referi la soarta lor reală. Însă, după cum bănuiesc că se vede și din film, e greu de crezut că fetele vor mai putea fi prietene după ziua asta, e de presupus că s-au îngrășat, s-au măritat, au luat repartiție într-un oraș mic unde toată lumea bârfește și au ajuns să facă piure soțului, că au încercat, ca și personajele din film, să nu se gândească prea des la ce li s-a întâmplat, neuitând însă că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
ne-am cam certat. Eu aș fi vrut ca, dacă tot e fermecos, să-l punem la făcut temele pentru la școală, iar Ayako era de părere că mai bine îl ținem în cutie până ne facem mari și ne mărităm cu el. La o adică, zicea ea, puteam prinde doi, câte unul pentru fiecare. Și, dacă erau pereche, nici nu s-ar fi plictisit cât îi lăsam singuri, se puteau juca de-a samuraii. Uitasem toată discuția asta, însă aseară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
cu dreptate, Când pe zece c-oi porni, Până zece n-or plini, P-a mea dalbă de mireasă, P-a mea dulce de nevastă Frumușel să mi-o gătiți Și cu alt s-o logodiți, Cu altul s-o măritați Și la nuntă să-i jucați, C-atunci nici c-oi mai veni, Că io-n lume n-oi mai fi!". Tânărul pleacă la război și vreme de zece ani nu se întoarce. Bătrânul plânge, dar, respectând voința mortului, îi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Marți acasă mai ședea, Miercuri firman îi sosea, Joi la oaste se pornea Și din gură ne zicea: Nouă ani să suspinăm, Nouă ani să așteptăm, Iar, pe zece d-o porni, Până zece n-o-mplini, Mireasa să-i mărităm Și să nu-l mai așteptăm, C-atunci nici c-o mai veni, Nici în lume n-o mai fi. Vremea grea a vremuit, Anișorii s-a-mplinit, Soțioar-am logodit, Nuntă mare i-am nuntit. Io, de ciudă, de necaz, Nici la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
urmărire veșnică și zadarnică pedepsind o greșeală din trecut. Și, într-adevăr, Soarele, într-o zi, a vrut să se căsătorească cu cea care i se părea cea mai frumoasă, Ileana Cosânzeana, sora lui. Iar aceasta nu voia să se mărite cu fratele ei; a pus condiții imposibile pentru unirea lor; a cerut ca Soarele să facă peste Marea Neagră un pod de oțel care să țină o mănăstire și o sară care să urce la cer. Soarele a construit podul și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
satirică în acest portret al mamei iubitoare. Totuși tonul păstrează peste tot o nuanță umoristică, ușor de recunoscut și aici: "Fie-sa avusese două fete foarte urâte, dar de! Valeria se gândea că, având bani cu grămada, aveau să se mărite după oameni bogați [...]. Iar când bărbații lor voiau să le zică ceva în contra acestor caprițuri, ele răspundeau: Eh! dar ce, nu le-am plătit?"*. Notez aceste observații despre viața comună pe care o prințesă n-o cunoaște decât din auzite
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fost mai ales istorice și, poate, literare. Dar n-am știut nimic despre istoria sentimentelor și am bănuit doar câteva lucruri legate de mentalitate. Acum aflăm că „bărbatul se amuză și este mai degrabă galant, în timp ce fata se vede deja măritată după prima strângere de mână“, că Biserica recomandase o poziție sexuală anume pentru reușita procreației, că singurul pretext acceptat pentru o răpire, oricât de scandaloasă ar fi fost ea, era iubirea („am căzut la dragoste cu ea“, o să spună răpitorul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
fug. Când se întâmpla asta? Înainte de anii ’70... Atunci când ați venit prima oară la Paris? Nu, atunci n-am rămas la Paris nici măcar o lună, eram îndrăgostită de bărbatul meu. Ați dat Parisul pentru un bărbat! Dar dacă m-am măritat cu el, ce să fac... (râde) De ce stewardesă? V-a dezamăgit teatrul sau vă plăcea să zburați? Eu am terminat teatrul în 1961. A fost o perioadă la Teatrul regional când eu jucam foarte mult, orice, și figurație, numai să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
ca să-mi scuz plăcerea nevinovată a somnului, voi spune de-acum: „Să dormi înseamnă să-ți tot spui povești pe care încă nu le știi“). Cartea asta te-nvață o mulțime de lucruri despre prințese, despre cum pot deveni regine (măritându-se cu un prinț, desigur), despre tipurile diferite de palate, grădini și flori, rețete și vise. Aștept cu nerăbdare o carte despre prinți care să fie la fel de provocatoare pentru mințile poznașe și din care să aflu secretele masculinității nobiliar-ghidușe. FILM
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
în Moldova de către poloni. Se trăgea dintr-o familie boierească, din Movilești care prin Elena Rareș descindeau din neamul despoților sârbi. Ieremia s-a căsătorit cu Elisabeta polonă din neamul Csomortanylor cu care a avut trei băieți și patru fete măritate cu nobili poloni. Domnitorul a murit misterios în satul Hudești din fostul județ Dorohoi la 30 iunie 1606 și a fost îngropat la mănăstirea Sucevița, ctitoria sa și a fratelui său, mitropolitul Gh. Movilă. Chiar a doua zi după moartea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vesela. în casele cu două odăi, una era cas‘ cei mare, care se păstra curată și unde se desfășurau anumite evenimente din viața familiei, mai ales vara. în acesta odaie se ținea de obicei lada cu zestre pentru fetele de măritat. Mai târziu au apărut sobele cu plită. Posibilitățile reduse ale sătenilor nu permiteau construirea unor locuințe confortabile care să creeze condiții bune de viață familiilor ce locuiau în ele. Un mare scriitor, referindu-se la viața grea și condițiile de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trimitea unde voia să facă vreun rău. Se spunea despre ea că știa a face și a desface de toate. Știa să caute în cărți și în bobi. La ea veneau în special fetele bătrâne și urâte care nu se măritaseră ca să le vrăjească și să se poată mărita. Dacă se întâmpla ca una să se mărite, ea era slăvită și lăudată și avea clientelă. Unele babe știau să facă de ursită. Era un fel de magie neagră. Se practica mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
spunea despre ea că știa a face și a desface de toate. Știa să caute în cărți și în bobi. La ea veneau în special fetele bătrâne și urâte care nu se măritaseră ca să le vrăjească și să se poată mărita. Dacă se întâmpla ca una să se mărite, ea era slăvită și lăudată și avea clientelă. Unele babe știau să facă de ursită. Era un fel de magie neagră. Se practica mai ales cu scopul de a face rău altora
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a desface de toate. Știa să caute în cărți și în bobi. La ea veneau în special fetele bătrâne și urâte care nu se măritaseră ca să le vrăjească și să se poată mărita. Dacă se întâmpla ca una să se mărite, ea era slăvită și lăudată și avea clientelă. Unele babe știau să facă de ursită. Era un fel de magie neagră. Se practica mai ales cu scopul de a face rău altora în favoarea unora. Așa a fost în toamna anului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mihai Farcaș și Cremariuc, iar în ultimul timp Chiriac. Apariția plasticului și a vaselor de plastic a lovit din plin și industria sticlei, pe meșterii olari și chiar pe butnari. h. Zestrea Tradiția din satele comunei era ca fetele de măritat să-și facă zestre de nuntă. Cu cât zestrea era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una sau două plăpumi, covoare (lăicere), prosoape frumos înflorate și pânza necesară
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lovit din plin și industria sticlei, pe meșterii olari și chiar pe butnari. h. Zestrea Tradiția din satele comunei era ca fetele de măritat să-și facă zestre de nuntă. Cu cât zestrea era mai bogată,cu atât fata de măritat avea sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una sau două plăpumi, covoare (lăicere), prosoape frumos înflorate și pânza necesară pentru lenjerie. Mama se îngrijea pentru completarea lăzii de zestre pentru toate fetele pe care le avea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sorți de izbândă la măritiș. Aceasta era constituită din perne, una sau două plăpumi, covoare (lăicere), prosoape frumos înflorate și pânza necesară pentru lenjerie. Mama se îngrijea pentru completarea lăzii de zestre pentru toate fetele pe care le avea de măritat. Materiile prime din care se confecționa îmbrăcămintea și lenjeria pentru zestre erau lâna, cânepa, inul și în unele cazuri și bumbacul. După recoltare, inul și cânepa erau puse la murat în apele pâraielor și ale iazurilor din comună după care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lucruri mărunte de către gospodinele care le croiau și le coseau în casă cu o pricepere și o fantezie de invidiat. Tot în casă se țeseau lăicerele, păritarele, chingile, brâiele, traistele și sacii care, toate, intrau în alcătuirea zestrei fetei de măritat. Tot ca zestre, fata trebuia să mai primească și o vacă. Băieții care se însurau primeau ca zestre, de regulă, un car cu boi sau o căruță cu cai și partea de pământ la care avea dreptul ca moștenire de la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
o trezește Ilenuța-i bănuiește. -Taci Ileană, nu bănui! Că de-acum n-oi mai veni C-am venit ca să tentreb: Să mă-nsor sau să te-aștept -însoară-te sănătos, Dacă nu știi ce-i frumos, Că și eu m-oi mărita Mai la deal de casa ta Și ți-oi rupe inima ție și lui maică-ta.” Sau: „Păsărică, mută-ți cuibul Că vine badea cu plugul Păsărică mută-ți casa Că vine badea cu coasa Eu casa că mi-aș
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
răsară busuioc Și-nainte și-napoi, C-așa-i hora pe la noi.” „Bădiță sprâncene sus Cine naiba ți le-a pus, Dacă le punea mai jos, Nu păreai așa frumos.” „Săracii boii cornuți Cum însoară niște muți. Săracele sutele Cum mărită slutele.” „Lele, nu te legăna Că rochița nu-i a ta; Nici polcuța, nici rochița Numai ochii și gurița” „Hai mamă, la iarmaroc! Și mi-i cumpăra cojoc Dragul mamei, fi cuminte Că norocul nu se vinde”! „ Fetele ce se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug Pentru brazda de sub plug. -Bună seara, doamnă gazdă, Mă lăsați să trag o brazdă? -Da de ce nu, măi băiete, Vino-n casă că am fete Fetele-s de măritat Și băieții de însurat Plugușor cu patru boi, Ia, mai mânați, flăcăi! Hăi! Hăi! sau S-a sculat mai an BădicaTraian Și-a încălecat Pe un cal învățat, Cu șeaua de aur, Cu nume de graur, Cu frâul de mătasă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și împărăteasă, mascații și calfele (conducătorii bandei). La intrare în curtea săteanului, fanfara intonează cântecul căluțului, iar calfele fac urările de cuviință gazdelor. Urmează cântecul mirelui și al miresei și în final al împăraților. La casele unde sunt fete de măritat, fanfara cântă 2-3 sârbe la care sunt invitate să danseze fata sau fetele gazdei și cele care sunt de prin vecini. Colacul îl primește, de obicei, flăcăul care este prieten și în perspectivă de căsătorie cu fata gazdei. Gazda trebuie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ursul era însoțit de un ursar care bătea într-o tobă și cânta anumite cuplete care satirizau diferite trăsături negative, făcând haz pe seama celor zgârciți și delăsători sau pe seama fetelor leneșe, uituce etc. De asemenea, făceau aluzie la fetele de măritat care se înroșeau până la urechi când auzeau epitetele ce li se adresau și care nu erau întotdeauna din cele mai măgulitoare. Mergând în urma ursului, droaia de copii căutau să-l necăjească, cei mai mici aruncând cu bulgări de zăpadă în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]