4,186 matches
-
superior a potențialului tehnologiei informației și a comunicațiilor și aplicarea acestuia în sectorul public și cel privat; îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea durabilă a sistemului energetic la nivel național, pe baza încurajării utilizării surselor de energie regenerabilă (atât la nivel macroeconomic, cât și la nivel microeconomic). Acest program cuprinde mai multe axe prioritare, după cum urmează: AXA PRIORITARĂ 1: Un sistem inovativ și eco-eficient de producție; AXA PRIORITARĂ 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate; AXA PRIORITARĂ 3: Tehnologia informației și
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
face rabat de la standardele etice; extinde mulțumirile de la serviciu și în viața de familie, pentru a avea participanți la succesele tale persoane sincere și loiale. O mare responsabilitate în promovarea eticii manageriale o reprezintă implicarea organelor de decizie de la nivel macroeconomic (în special guvernul) în următoarele direcții: reabilitarea unităților nerentabile dar viabile, care au piețe nepotențiale (interne și externe), dispun de potențial uman calificat în domeniu; reînzestrarea tehnică și sprijinirea unor activități care, inițial realizau lucrări în străinătate, lucrări complexe care
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
sau în aval cu alte ramuri sau domenii de activitate; posibilități de diversificare sortimentală, structurală, ca urmare a creșterii puterii de cumpărare a beneficiarilor; climatul favorabil de investiție în zona sau sectorul respectiv; concordanța cu politica economică promovată la nivel macroeconomic în domeniul de activitate respectiv; măsura în care propunerile se circumscriu strategiei generale de dezvoltare economico-socială a țării; costul și disponibilitatea factorilor de producție; -posibilitățile de export sub aspect cantitativ și structural. 3.3. Eligibilitatea proiectelor Eligibilitatea proiectelor presupune respectarea
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
politice, strategice, de mediu etc.; după gradul de cuprindere pot fi generale, care surprind aspecte cu un grad mai mare de generalitate, și specifice, care surprind anumite particularități ale domeniului de aplicație; după nivelul de interes pot fi de interes macroeconomic, la nivelul economiei naționale sau de ramură, și de interes microeconomic, la nivel de organizație sau de interes local etc. Indiferent de criteriul de clasificare sau locul de încadrare, criteriile de eligibilitate a proiectelor pot fi, așa cum am arătat mai
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
acestei drepte cu abscisa se află punctul care exprimă rata internă de rentabilitate a obiectivului respectiv (figura 6.1). Se constată că exemplul prezentat reprezintă o situație particulară, deoarece obiectivul analizat este mai eficient la nivel microeconomic, decât la nivel macroeconomic. Această situație se datorează, așa cum am mai arătat, faptului că sumele obținute în urma investiției sunt folosite cu o eficiență superioară, asigurând restituirea sumelor împrumutate și obținerea unui profit suplimentar. Acest indicator are o importanță deosebită în selectarea variantelor de investiții
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
8), pe trei nivele de generalitate, avem, la un nivel maxim de generalitate: * Factori ecologici, naturali; * Localizarea geografică; * Factori economici naționali și internaționali; * Factori istorici. Tabelul 6.1 Motive pentru expansiunea agriculturii de subzistență în țările CEE în tranziție Cauze macroeconomice Situația macroeconomică instabilă determină riscuri de mediu ridicate, de aici o nevoie acută de siguranță alimentară. Colapsul sistemelor de securitate socială. Motive demografice Procesul de îmbătrânire accelerată a zonelor rurale. Cauze legate de restituirea terenurilor Ferme mici. Lipsa piețelor de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trei nivele de generalitate, avem, la un nivel maxim de generalitate: * Factori ecologici, naturali; * Localizarea geografică; * Factori economici naționali și internaționali; * Factori istorici. Tabelul 6.1 Motive pentru expansiunea agriculturii de subzistență în țările CEE în tranziție Cauze macroeconomice Situația macroeconomică instabilă determină riscuri de mediu ridicate, de aici o nevoie acută de siguranță alimentară. Colapsul sistemelor de securitate socială. Motive demografice Procesul de îmbătrânire accelerată a zonelor rurale. Cauze legate de restituirea terenurilor Ferme mici. Lipsa piețelor de desfacere. Lipsa
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
care le cunoșteam doar puțin: cibernetica, științele neuronale etc. Mai mult, reflecțiile economice ale grupului depășeau cunoștințele vremii. Apreciam mult ideile lui René Passet. El integra o gîndire fundamentată ecologic și destul de completă din punct de vedere analitic unei gîndiri macroeconomice. Nu sînt mulți capabili de asta, lucru care mi se părea deja foarte important și m-a influențat. Cînd am ajuns la Matignon, eram primul prim-ministru al celei de-a 5a Republici care era puțin "verde", iar această sensibilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
statul hegemonic trebuie să accepte rolul celui care oferă împrumuturi în caz de forță majoră. De asemenea, statul hegemonic trebuie să ia asupra sa managementul sistemului monetar internațional prin susținerea unei structuri a ratei de schimb și prin coordonarea politicilor macroeconomice. În al doilea rînd, statul hegemonic trebuie de asemenea să stabilizeze comerțul in-ternațional. În vremuri de criză a sectoarelor particulare (cum ar fi industria de automobile), el trebuie să își lase deschise piețele respective. Cînd investițiile se diminuează, el ar
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
doilea rând, noțiunea de echitate, atât între persoane cât și între teritorii, era una dintre principiile de bază care urma să fie obținut prin impozite progresive și politici regionale pro-active. În al treilea rând, inspirat de modelul keynesian al politicii macroeconomice, s-a acceptat ca statul nu numai să poată intreveni ci chiar că ar trebui să intervină atât la nivel social cât și economic pentru a se putea realiza îndeplinirea acestor obiective. În al patrulea rând, "consensul mijlocului de secol
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
coordonare strategică a politicii la nivel european, din perspectiva creării unui spațiu economic dinamic și competitiv, bazat pe cunoaștere, capabil să realizeze o coeziune socială sporită, este metodă deschisă de coordonare. Dacă, în cazul politicilor de ocupare și a celor macroeconomice, există reglementări legale care susțin acțiuni convergente, iar Comisia Europeană și Consiliul European pot formulă recomandări corective cu privire la politicile naționale, în cazul protecției sociale și, mai ales, în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, Comisia Europeană are un rol mai puțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
art. 14 și 15 se constituie ca venit al C.N.V.M. în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2) lit. h) din Statutul C.N.V.M. Capitolul V Dispoziții finale Articolul 18 C.N.V.M. actualizează periodic, prin ordin al președintelui, nivelul tarifelor percepute în conformitate cu evoluția indicatorilor macroeconomici care stau la baza fundamentării bugetului de stat. Articolul 19 La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 6/2000 privind modul de încasare și de gestionare a veniturilor extrabugetare din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/161707_a_163036]
-
perioada (prețuri medii statistice de import/export, prețuri internaționale și cotații de bursă) Tarif unic: 15.000 lei/preț/piața/perioada 3. LUCRĂRI STATISTICE PRIVIND INDICATORI ECONOMICI 3.a. Date statistice în format indicator/perioada/total România(sau județ) (indicatori macroeconomici și din domenii ca: industrie, agricultură, comerț interior etc.) Tarif unic: 9.000 lei/indicator/perioada/total România(sau județ) B) STUDII DE PIAȚĂ, STUDII DE ANALIZĂ SECTORIALĂ, BULETINE INFORMATIVE, PUBLICAȚII PERIODICE ȘI CATALOAGE DE PROMOVARE OFERTA DE EXPORT (format
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162099_a_163428]
-
Structura organizatorică a Institutului Național de Statistică ┌─────────────┐ │ CCAS C D │ │ │ │ ┌───────┴───────────┐ │ │ │ Editură Revista │ │ │ │ Română de │ │ │ │ Statistică │ │ │ └──��────────────────┘ │ │ ┌───────────────────┐ │ │ │ Centrul Național │ │ │ │ de Pregătire în ├──┘ │ │ Statistică │ �� │ └───────────────────┘ ┌──────────┴─────────┐ │ │ ┌──────┴────────┐ ┌────────┴──────┐ │ 8 Direcții │ │ 34 Direcții │ │ regionale de │ │ județene de │ │statistică****)│ │statistică****)│ └───────────────┘ └───────────────┘ Legendă: ──────── A = Direcția generală de conturi naționale și sinteze macroeconomice a1 = Direcția de conturi naționale și sinteze macroeconomice a2 = Direcția de statistică prețurilor B = Direcția generală de coordonare, diseminare și relații cu publicul b1 = Direcția coordonare sistem statistic național și teritorial b2 = Direcția de administrare baze de date, diseminare și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165729_a_167058]
-
C D │ │ │ │ ┌───────┴───────────┐ │ │ │ Editură Revista │ │ │ │ Română de │ │ │ │ Statistică │ │ │ └──��────────────────┘ │ │ ┌───────────────────┐ │ │ │ Centrul Național │ │ │ │ de Pregătire în ├──┘ │ │ Statistică │ �� │ └───────────────────┘ ┌──────────┴─────────┐ │ │ ┌──────┴────────┐ ┌────────┴──────┐ │ 8 Direcții │ │ 34 Direcții │ │ regionale de │ │ județene de │ │statistică****)│ │statistică****)│ └───────────────┘ └───────────────┘ Legendă: ──────── A = Direcția generală de conturi naționale și sinteze macroeconomice a1 = Direcția de conturi naționale și sinteze macroeconomice a2 = Direcția de statistică prețurilor B = Direcția generală de coordonare, diseminare și relații cu publicul b1 = Direcția coordonare sistem statistic național și teritorial b2 = Direcția de administrare baze de date, diseminare și relații cu publicul b3 = Direcția de populații statistice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165729_a_167058]
-
de oțel. Scenariul pesimist a fost construit luând în calcul o dezvoltare a economiei românești cu o rată medie de creștere de 3% pe an și o creștere a consumului aparent de oțel cu același ritm. 3.1.1. Comparații macroeconomice Analiza intensității consumului de oțel rezultată din scenariul realist evidențiază faptul că este plauzibilă presupunerea că acest scenariu va fi realizat. Scenariul realist prevede că și în România consumul de oțel pe cap de locuitor se va situa până în anul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157897_a_159226]
-
privind interconectarea sistemelor de transport ale energiei presupun investiții pentru crearea de active imobilizate esențiale (cele legate de siguranță în funcționarea rețelei de transport) sau necesare (dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport). Indicatorii economici pozitivi subliniază eficientă investițiilor la nivelul macroeconomic. Operatorii de transport au obligația de a preciza distinct veniturile și costurile anuale rezultate din utilizarea în comun a anumitor active pentru mai multe activități. În acest fel sunt create premisele privind individualizarea activităților finanțate din fonduri POȘ CCE Art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202534_a_203863]
-
avea următorul cuprins: "Art. 32. - Până la data de 31 octombrie a fiecărui an, Guvernul, prin Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație, prezintă Parlamentului un raport anual cu privire la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, modul in care cadrul macroeconomic, cadrul legislativ și cel instituțional corespund necesităților întreprinderilor mici și mijlocii, politicile de încurajare și de stimulare a întreprinderilor mici și mijlocii adoptate și stadiul aplicării acestora, măsurile concrete luate în aplicarea acestora și efectele constatate. Raportul anual trebuie să
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174139_a_175468]
-
cu efect de seră (plafonul național) ce urmează a fi alocate instalațiilor aflate sub incidența schemei. A.1 Generalități Metoda folosită pentru determinarea proiecțiilor top - down (de sus în jos) este bazată pe date istorice și pe prognoza principalilor indicatori macroeconomici și sectoriali, așa cum este aceasta prezentată în documentele oficiale legate de dezvoltarea socioeconomică a României. Principalele etape parcurse în cadrul determinării plafonului național sunt: 1. Determinarea emisiilor istorice naționale și divizarea acestora în emisii ale sectoarelor aflate sub incidența schemei, sectoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195850_a_197179]
-
economică și cerințele UE, și sunt corelate cu factorii de emisie prevăzuți în metodologia IPCC. A.3.2. Ipoteze Pentru estimarea emisiilor de GES a fost stabilit un scenariu de bază, "afaceri ca de obicei" (BaU - business as usual). Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici folosiți pentru simularea evoluției emisiilor de GES în România pentru perioada 2006-2012 sunt în conformitate cu conținutul secțiunii 1.2.6 și sunt prezentați în tabelul de mai jos: Tabelul A1. Sursa: Proiecția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2006-2010
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195850_a_197179]
-
as usual). Indicatorii macroeconomici și indicatorii energetici folosiți pentru simularea evoluției emisiilor de GES în România pentru perioada 2006-2012 sunt în conformitate cu conținutul secțiunii 1.2.6 și sunt prezentați în tabelul de mai jos: Tabelul A1. Sursa: Proiecția principalilor indicatori macroeconomici în perioada 2006-2010 - varianta preliminară a Prognozei de primăvară elaborată de Comisia Națională de Prognoză, 31.03.2006 În perioada 1990-2000, contribuția sectorului servicii la valoarea adăugată totală a crescut continuu. Contribuția sectoarelor industrie, agricultură și energie la valoarea adăugată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195850_a_197179]
-
servicii la valoarea adăugată totală a crescut continuu. Contribuția sectoarelor industrie, agricultură și energie la valoarea adăugată totală a fost, la nivelul anului 2000, 43,8%, semnificativ mai mică comparativ cu 67,8%, valoare înregistrată la nivelul anului 1990. Structura macroeconomică a economiei românești este diferită de cea a statelor membre ale UE. În aceste condiții, politicile macroeconomice pe termen scurt ale României constau în: - restructurare economică selectivă; - modernizarea și dezvoltarea infrastructurii; - dezvoltarea acelor sectoare industriale care au un potențial concurențial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195850_a_197179]
-
totală a fost, la nivelul anului 2000, 43,8%, semnificativ mai mică comparativ cu 67,8%, valoare înregistrată la nivelul anului 1990. Structura macroeconomică a economiei românești este diferită de cea a statelor membre ale UE. În aceste condiții, politicile macroeconomice pe termen scurt ale României constau în: - restructurare economică selectivă; - modernizarea și dezvoltarea infrastructurii; - dezvoltarea acelor sectoare industriale care au un potențial concurențial ridicat; - dezvoltarea sectorului agricol, ținându-se cont de potențialul economic, uman și natural al României; - sprijinirea activităților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195850_a_197179]
-
2% pentru agricultură, 7,0% pentru construcții, 4,6% pentru servicii. În strânsă legătură cu producția industrială și agricolă, s-a ajuns la o creștere a activităților cu o rată medie de 5,2% în sectorul transport. Referitor la dezvoltarea macroeconomică a României după 2006, au fost formulate următoarele ipoteze: - finalizarea modificărilor structurale începute cu anul 2000; - structura evoluției macroeconomice, cu tendințe similare celor din UE; - creștere economică și investiții importante pentru a se produce modificări semnificative în structura macroeconomică. Cererea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195850_a_197179]
-
s-a ajuns la o creștere a activităților cu o rată medie de 5,2% în sectorul transport. Referitor la dezvoltarea macroeconomică a României după 2006, au fost formulate următoarele ipoteze: - finalizarea modificărilor structurale începute cu anul 2000; - structura evoluției macroeconomice, cu tendințe similare celor din UE; - creștere economică și investiții importante pentru a se produce modificări semnificative în structura macroeconomică. Cererea de energie pentru perioada 2006-2012 a fost determinată ținându-se seama de datele prevăzute în tabelul A2. Tabelul A2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195850_a_197179]