4,293 matches
-
cele patru operații), noțiuni de cronologie, de geometrie (măsurarea pământului), de inițiere în cunoașterea mărfurilor ce translatau prin vămi, cunoașterea pravilelor țării, cântările bisericești, tipicul slujbei religioase etc. Planul de învățământ al colegiului din Orăștie cuprindea gramatica, retorica, logica, psihologia, metafizica, istoria și algebra, iar colegiul din Alba-Iulia, fondat în 1622, era organizat pe trei facultăți: teologică, filosofică și literară, cu programe școlare conforme practicii pedagogice europene din acele timpuri. Elementele de fizică carteziană se susțineau în cadrul colegiilor reformate din Aiud
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Târgu Mureș. Școala de la Sf. Sava din București, reorganizată ca o academie de către Constantin Brâncoveanu, se ghida după o programă adoptată din anul 1707 și care cuprindea studiul logicii, retoricii, fizicii, astronomiei, despre naștere și pieire, despre suflet și despre metafizică. La acestea se mai adăugau gramatica, limba greacă veche și nouă, literatura greacă etc. În perioada 1714-1821, conținutul învățământului devine tot mai orientat către disciplinele laice, constatându-se și o serie de preocupări pentru studiul limbilor moderne, studiul dreptului, al
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
14 ianuarie 1814) reprezintă baza documentară ce ilustrează funcționarea orarului. Documentul din 1707 prevedea activitate didactică dimineața și după-amiaza, precizându-se astfel că primul dascăl ,,dimineața să tălmăcească 2 cărți” (logica împreună cu astronomia sau fizica cu psihologia, ori retorica cu metafizica), iar după-amiaza, elevii cărora li s-a predat logica să fie deprinși cu scheme silogistice și ,,încercări dialectice și sofistice”, iar elevii care au studiat dimineața retorica, după-amiază ,,să le dea paradigme retorice”, iar cei ,,ce se îndeletnicesc cu lucrările
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Sofistul grec susține astfel ideea potrivit căreia măsura justeței legislației este dată de hotărârile luate de oameni în urma unor dezbateri desfășurate în adunări,, dezbateri care vor da rezultate așteptate pentru că, după cum afirma Protagoras, "toți oamenii au simțul justiției". Bibliografie Aristotel, Metafizica, Editura Humanitas, București, 1991 Detienne Marcel, Stăpânitorii de adevăr în Grecia antică, Editura Symposion, București, 1996 Guthrie W.K.C, O istorie a filosofiei grecești, Vol. I, Editura Teora, București, 1999 Platon, "Theaitetos", în:Opere, vol. 6, Editura Științifică și
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
descoperirii legilor dezvoltării sociale și a criteriilor progresului. Comte constată că omenirea, din perspectiva spiritului, a parcurs trei stări: o teologică (fictivă), în mod real stabilă și dominată de un sistem militar și feudal, se încheie cu Evul Mediu; o metafizică (abstractă), stare bulversantă, dezordonată, dominată de militari și industrie; o științifică (pozitivă), ordinea și consensul se impun, este faza industrială a dezvoltării societății. * Căile transformării societății, ideile morale, educația morală, sunt cele care stau la temelia transformărilor dorite nu calea
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
producerea unor reacții în alte culturi, stimulîndu-le mai degrabă să-și folosească resursele decît să preia ca atare elemente de la alții. În acest mod, cultura rusă, de exemplu, care cerea o valorificare a vieții religioase ortodoxe, a fost îndrumată prin metafizica germană spre dezvoltarea panslavismului și slavofilismului și spre fundamentarea potențelor particulariste. Tot așa, s-ar fi întîmplat lucrurile, după Blaga, în cazul românilor, unde personalități precum Gheorghe Lazăr, Titu Maiorescu, și, mai ales, Mihai Eminescu, de formație germană, au contribuit
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Al. I. Cuza" Iași (1996), a obținut Diploma de Studii Aprofundate în specializarea Paradigme ale filosofiei moderne europene (2000) la Universitatea "Al. I. Cuza" Iași și Doctoratul în Filosofie la Universitatea "Al. I. Cuza" Iași cu teza Friedrich Nietzsche și metafizica modernă (2009). A publicat studiul "De la marea politică la nazism. Exploatarea ideologică a filosofiei lui Nietzsche", în volumul Totalitarismul. De la origini la consecințe, coordonat de Sorin Bocancea și Daniel Șandru (Editura Institutul European, 2011). Sergiu MIȘCOIU este Conferențiar la Facultatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
fi cea a întoarcerii spre trecut, nu pentru că privirile spre viitor străbat straturi opace, greu de cucerit pentru a ieși la lumina perspectivei. Nu, nu acesta ar fi motivul. Întoarcerea la rădăcini este mai simplă și concretă, mai convenabilă, pe când metafizica viziunii e complexă, intuiția perspectivei este incertă și imaginația uneori de proporții fabuloase o ia întotdeauna înaintea realității. "Valorile dramatice ale rădăcinii se condensează în contradicție unică: rădăcina este mortul viu. Această viață subterană este intim simțită. Sufletul care visează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
la odihna ființei din prezent. Sub seducția acestei clipe, trecutul orașului se înviorează, prinde să respire odată cu oamenii demni de a-l privi în intimitatea lui, de a-l prețui cum se cuvine. Ar fi această clipă un fel de metafizică a odihnei, surprinsă în ipostaze umane, cu sentimente dintre cele mai adânci. Orașul și ochiul demn de repliere asupra detaliilor trecutului, prea mult lăsate în veghea unor subterane vieți. Orașul și lumina cu sclipiri răsfrânte de oceanul de ziduri în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ne fixează ființa într-o continuă inițiere. 70 Problema ființei la Aristotel? Ideea aceasta a intrat în meditația atâtor filozofi, de la cei antici până la cei de azi. Numai că mai toți au plecat de la gândirea aristotelică prin incursiunile ei în metafizică și ontologie. Cineva spunea: pentru ca Aristotel să ni se dezvăluie cu adevărat este suficient să lăsăm să vorbească textele dar și tăcerile lor. Întrebarea rămâne: ce este ființa? Judecata comună nu și-o pune aproape niciodată, pentru mințile înzestrate însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ei. Ajuns aici, atracția către absolut, în sensul cercetării acestuia, conduce la dimensiunea existențială a omului și la cheia hermeneutică cu ajutorul căreia înțelegi profunzimile faptului absolut. Altfel, orice explicație a vieții, ruptă de raporturile în care ea se află cu metafizica gândirii și cu transcendența, se transformă într-un nonsens. A exista în etic înseamnă deja o ameliorare a fragilității omului. 94 Cu cât gândești mai mult cu atât îndoiala crește în tentativa de a înțelege ceva. Nimic nu poate ajunge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Poltergeist și alte filme de groază apărute în ultimii ani conțin alegorii ale anxietăților prezentului, filmul conduce pe spectatori spre imagini ale ocultului și teribilului, și nu spre scenele de groază existente în viața de zi cu zi în Statele Unite. Metafizica irațional-ocultă din filme precum E.T. și Poltergeist subminează efortul de înțelegere a realității sociale și amplifică pînă la exacerbare elementul irațional din societatea americană, element manifest în renașterea religioasă, a cultelor, a curentului New Age etc. De fapt, mai multe
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în renașterea religioasă, a cultelor, a curentului New Age etc. De fapt, mai multe din filmele importante ale lui Spielberg sînt infuzate de acest gen de ocultism nebulos pe care T.W. Adorno îl definea în mod subtil ca pe "metafizică pentru fraieri" (1974:24). Deși incursiunile în domeniul supranaturalului ale lui Spielberg și ale colaboratorilor permit individului să experimenteze într-o manieră simbolică anxietățile cărora nu le-ar putea face față într-o narațiune cu un caracter mai realist, filmele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ceva cu Luca! Poate că-ți voi trimite o scrisoare în aceste zile, pentru el. Rămîne un minunat, în orice condiții. Și tu și Luca m-ați modificat benefic de cînd vă cunosc. Luciane, dacă nu am timp să conspectez "Metafizica" pînă vin la Iași, mi-o mai lași un timp?! Lecturarea în vederea examenelor îmi ia prea mult timp și cartea lui Nae Ionescu nu e simplă! Să-mi spui! Nu știu dacă ți-am mulțumit pentru adresa galeriei Lambert. Îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
voi lua salariul pe 2 septembrie! Probleme. Citesc și uit de toate! Cartea lui Eco m-a încîntat. Un imn înălțat Bibliotecii. "Balanța" lui Băieșu (pe care i-am cerut-o domnului Bălăiță!) ceva între primărie și aprozar. Transcriu din "Metafizica" lui Nae Ionescu. Admirabilă libertatea expunerii. Dacă ești plecat, ți-o aduc după 15 septembrie, cînd voi reveni la Iași. Aș vrea ca Dana să meargă la mare! Ar fi un semn că înțelege problemele mele de acum și că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
cu Luca (Pițu n. red.) multe ore și mi-a priit. Și întîlnirea cu Dana (Dospinescu n. red.) m-a bucurat, evident, însă nu știu și nu voi ști ce vînturi ne știu pe de rost. I-am dat ei "Metafizica" și îți mulțumesc foarte mult că mi-ai împrumutat-o! Îmi cer iertare că ți-am înapoiat-o atît de tîrziu, deși o citisem demult! I-am lăsat și "Femeia nisipurilor", rugîndu-te pe tine să i-o dai domnului Liviu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
am trimis la revista Luceafărul, în care au și apărut. Redactor șef era, pe atunci, poetul Niculae Stoian. A.B.Să revenim la visul ce anunță nașterea poetului Mărășanu! Crezi că e productiv să ne lansăm într-o astfel de metafizică? A.B.Este, de vreme ce faceți referire la el în mai multe poeme, cum ar fi spre pildă Corul crăițelor sau Lumânarea nunții: "...șapte babe sfinte mă visează încă pe sub crucea nopții trece mama grea, eu pătrund cu sfinții trâmbițând prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am născut în decembrie 1937, în zi de Sfânt Nicolae, spre miezul nopții; la granița dintre șase și șapte, când, pe o scară valorică, spun numerologii, se face trecerea de la solide la lichide. Preocupat și eu să înțeleg mitosemnele unei metafizici proprii, am constatat că șapte, apreciat ca număr divin, mi-a cam dat târcoale: mama e născută în 1907; eu, în 1937, decembrie 7 (în actul meu de naștere e trecută data de șapte, ziua în care mi-au înregistrat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Bunea va naște băiat. Mătușa Șerbana n-a murit însă, și-a văzut visul împlinit, sporind și mai mult aura metafizică din jurul acestei nașteri. A.B.Cum s-ar spune din amnios, cum ziceți, ați plonjat direct în legendă, în metafizică? Țin minte drumul pe care-l străbăteam până la chilia mătușii Șerbana, cu mama, de mână, să-i ducem câte ceva de-ale gurii; aveam, cred, doi, poate trei ani. Apariția ei era, am realizat mai târziu, una de vedenie: mi se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pouvois également y approfondir l’ancien persan et l’ancien samskretan”4. După întoarcerea lui Anquetil, consecventă cu sine, Europa savantă a așteptat nerăbdătoare revelația supremă a cărții sacre a lui Zoroastru 1 - dar, pe măsura infuziei îndelungate, suprasaturate de metafizică, va înregistra violent, la apariția traducerii, deziluzia: „On ne peut lire deux pages de l’abominable fatras attribué a ce Zoroastre sans avoir pitié de la nature humaine. Nostradamus et le médecin des urines sont des gens raisonnables en comparaison de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
care istoria filosofiei nu îl poate pierde din vedere, dar ea propune o sarcină filosofiei în general, nu numai iranienilor, ci și filosofilor de orice fel. Identificând Paracletul anunțat în Evanghelia lui Ioan cu cel de-al XII-lea Im³m, metafizica și istoriosofia șiită a Iranului se găsesc eo ipso asociate uneia dintre temele cele mai mari ale filosofiei occidentale, cea desemnată de termenul johannisme și ale cărei urme pot fi urmărite până azi, sub forme secularizate. Și astfel, această filosofie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mai generală în care se mișcă universul, forma structurală a naturii în veșnică mișcare și dezvoltare, esența ei. Astfel problema ontologică a fost dezlegată fără evadare în metafizic". Cît de simplu ne-a scăpat marele critic de complicata și greoaia metafizică! Între cei atacați în "Contemporanul" se află și Virgil Ierunca, criticat pentru maniera în care a prezentat literatura română în Enciclopedia Pleiade. În răspunsul său, publicat în "Caiete de dor", în 11 iunie 1957, asistăm la execuția fără replică, elegantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Azi, această noțiune, de patos - și mai ales derivatul său, patetic! -, este interpretată În cheie negativă, unul din micile, dar semnificativele semne lingvistice, care, dincolo de distorsiunea semantică, arată cultul prezentului, al materiei, al unui pozitivism ce suspectează orice „fantasmă” sau „metafizică” - chiar și acest ultim termen, concept, tinde parcă să devină o caricatură! Acest pathos - ce, În grecește, Înseamnă suferință, boală! - a fost și este ca un râu subteran, ca o apă fină și insidioasă, freatică, a temperamentului meu și „el
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
apropiindu-se, asemănându-se cu vârfurile artei universale. Nimeni, dintre criticii tineri sau mai puțin tineri, nu e „obligat” să-l iubească pe acest Nichita, constat că în ultimii ani e sărbătorit și cercetat cel din ultimele volume, în care metafizica sa e mai puțin clară, directă, stilistica, stăpânirea și fasonarea limbii, ca la I. Barbu sau Arghezi, mai dominantă. Dar și în volumele finale, motivele ideatice pe care le-am subliniat mai sus în fragmentele din En-Ghidu sunt prezente la
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
filosofiei românești, Ion Petrovici • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Eseu asupra datelor imediate ale conștiinței, Henri Bergson • Evoluția creatoare, Henri Bergson • Existențialismul francez, Andrei-Iustin Hossu • Fals tratat de jurnalism, Alexandra Hasan • Introducere în metafizică, Henri Bergson • Istoria flirtului, Fabienne Casta-Rosaz • Istoriografia română la vârsta sintezei: A. D. Xenopol , Al. Zub • Începuturi și sfârșituri, Lev Șestov • Jurnalul de călătorie al unui filosof, Hermann Keyserling • Mântuirea prin evrei , Léon Bloy • Memoria colectivă, Maurice Halbwachs • Mihail Kogălniceanu: un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]