6,725 matches
-
doar pentru îndrăzneața pretenție de a se considera Fiul uns al lui Dumnezeu, ci pentru că a insinuat că el va sta la judecată împotriva marelui preot ca și cum acesta din urmă ar fi un dușman al lui Dumnezeu. Nu e de mirare că răspunsul temerar al lui Isus este întâmpinat cu exclamații de blasfemie și strigăte care cereau moartea (14,63-65). În acea dimineață, autoritățile iudaice au discutat și hotărât trimiterea lui Isus la Pilat, guvernatorul roman. Mingea se afla acum în
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
exploatat din punct de vedere literar nehotărârea și incertitudinea lui Isus, dar mă îndoiesc că întreaga situație putea fi inventată în întregime. Dacă ținem cont de contextul social și politic al Palestinei iudaice din timpul lui Pilat, nu e de mirare că Pilat ezita să execute în mod deschis și provocator un profet popular din Galileea, în fața multora dintre cei care îl urmau și care se aflau în Ierusalim. Măsura de a-l țintui pe cruce constituia un motiv de instigare
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
alte popoare, precum asirienii, sciții și tracii. Se spune că Alexandru cel Mare ar fi răstignit mii de persoane (cf. Curtius Rufus, Istoria lui Alexandru cel Mare 4.4.17), iar succesorii săi au continuat această practică. Nu e de mirare, așadar, dacă, în timp, romanii au apelat și ei la această formă de execuție. Ea era rezervată în special ucigașilor sau sclavilor răzvrătiți (și din acest motiv era cunoscută ca „pedeapsa sclavilor” sau, în latină, servile supplicium). Primul său scop
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
simțământul său de singurătate nu trebuie diminuat. Isus nu și-a pierdut credința în Dumnezeu, așa cum pare să sugereze în sine această dublă invocație: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu”. În orice caz, cu siguranță, se simțea complet părăsit. Nu e de mirare că, pentru următorii evangheliști, ultimele cuvinte ale lui Isus sunt diferite: „Tată, în mâinile tale încredințez sufletul meu” (Lc 23,46); „S-a săvârșit” (In 19,30). Cuvintele lui Isus, care aparent îi tăgăduiesc credința și identitatea, puteau fi foarte
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Israel și Fiul lui Dumnezeu. Desigur, din perspectiva romană Isus este ceva mai mult decât un criminal executat. Nu era nicio onoare să mori în felul acesta. Dimpotrivă, era moartea rezervată sclavilor și celor mai aprigi răufăcători. Nu e de mirare că un vechi imn creștin în cinstea lui Cristos îl pune în legătură pe Isus cu sclavii: ... luând firea sclavului [...] s-a umilit pe sine, făcându-se ascultător până la moarte și încă moartea pe cruce. (Fil 2,7-8). Dar din
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
o contestare căreia trebuie să-i dăm un răspuns, și pentru că uneori, astfel de provocări, pot constitui prilejuri eliberatoare, menite să purifice filosofia însăși de încrustări irelevante, de neînțelegeri și condiții datorate experiențelor din trecut. I. Interogația Noi posibilități de «mirare» Filosofia, după cunoscuta expresie a lui Aristotel, s-a născut din mirare, adică din tresărirea de uimire pe care omul a încercat-o, în momentul în care s-a oprit și a reflectat asupra modului în care se prezintă universul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
astfel de provocări, pot constitui prilejuri eliberatoare, menite să purifice filosofia însăși de încrustări irelevante, de neînțelegeri și condiții datorate experiențelor din trecut. I. Interogația Noi posibilități de «mirare» Filosofia, după cunoscuta expresie a lui Aristotel, s-a născut din mirare, adică din tresărirea de uimire pe care omul a încercat-o, în momentul în care s-a oprit și a reflectat asupra modului în care se prezintă universul înconjurător și cum el însuși se raportează la acest univers. Încercarea de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de uimire pe care omul a încercat-o, în momentul în care s-a oprit și a reflectat asupra modului în care se prezintă universul înconjurător și cum el însuși se raportează la acest univers. Încercarea de stăpânire a acestei mirări a dat naștere speculației filosofice. Mai putem noi să ne mai mirăm încă în fața realității? Și ce fel de mirare este cea pe care o trăim noi? Conform unor perspective ale culturii contemporane, filosofia a anticipat, printr-o serie de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în care se prezintă universul înconjurător și cum el însuși se raportează la acest univers. Încercarea de stăpânire a acestei mirări a dat naștere speculației filosofice. Mai putem noi să ne mai mirăm încă în fața realității? Și ce fel de mirare este cea pe care o trăim noi? Conform unor perspective ale culturii contemporane, filosofia a anticipat, printr-o serie de construcții conceptuale, ceea ce știința a început mai apoi să clarifice, cu ajutorul propriilor sale instrumente aplicate experienței. Prin urmare, filosofia ar
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
clarifice, cu ajutorul propriilor sale instrumente aplicate experienței. Prin urmare, filosofia ar fi apus de mult într-un spațiu marcat de orizontul epistemologic, iar știința ar constitui viitorul filosofiei și, în consecință, rezultatul ei. De fapt, descoperirile științifice restrâng progresiv aria mirării noastre, iar ceea ce mai rămâne din ea în cercetările noastre, pare că cer tot răspunsuri științifice. Dacă este așa, discursul pe care tocmai l-am început ar trebui să se încheie; să încercăm, totuși, să-l ducem mai departe, cu ajutorul
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
rămâne din ea în cercetările noastre, pare că cer tot răspunsuri științifice. Dacă este așa, discursul pe care tocmai l-am început ar trebui să se încheie; să încercăm, totuși, să-l ducem mai departe, cu ajutorul câtorva considerații tot despre mirare, căreia însă, am dori să-i descoperim noi sensuri, mai ales care să nu mai poată fi închise complet în aserțiuni de natură științifică. Filosoful - observația îi aparține lui Fritz Waismann - este un om care vede, ca să spunem așa, fisuri
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
este de fapt avertismentul existențial al insuficienței cunoașterii științifice de a acoperi și înlătura densitatea vieții, un avertisment care înseamnă pierdere de sine, întrucât mentalitatea omului de astăzi este obișnuită de optimismul științific și de eficientismul tehnic. Pentru filosoful grec mirarea originară este o formă de uimire și încântare în fața universului. Mirarea este purtătoarea unui sens amplu și totodată solemn al realității, un soi de avizare a ceva mai presus decât noi și care ne ridică. Mirarea copilului-filosof care sesizează «fisurile
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
acoperi și înlătura densitatea vieții, un avertisment care înseamnă pierdere de sine, întrucât mentalitatea omului de astăzi este obișnuită de optimismul științific și de eficientismul tehnic. Pentru filosoful grec mirarea originară este o formă de uimire și încântare în fața universului. Mirarea este purtătoarea unui sens amplu și totodată solemn al realității, un soi de avizare a ceva mai presus decât noi și care ne ridică. Mirarea copilului-filosof care sesizează «fisurile» ascunse în temelia structurii conceptelor noastre, este o mirare tremurândă și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
tehnic. Pentru filosoful grec mirarea originară este o formă de uimire și încântare în fața universului. Mirarea este purtătoarea unui sens amplu și totodată solemn al realității, un soi de avizare a ceva mai presus decât noi și care ne ridică. Mirarea copilului-filosof care sesizează «fisurile» ascunse în temelia structurii conceptelor noastre, este o mirare tremurândă și stingheră, un fel de tresărire negativă. Ea nu apare ca o consecință a unor întâmplări private ale existenței noastre, ci din însăși existența noastră, constituind
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în fața universului. Mirarea este purtătoarea unui sens amplu și totodată solemn al realității, un soi de avizare a ceva mai presus decât noi și care ne ridică. Mirarea copilului-filosof care sesizează «fisurile» ascunse în temelia structurii conceptelor noastre, este o mirare tremurândă și stingheră, un fel de tresărire negativă. Ea nu apare ca o consecință a unor întâmplări private ale existenței noastre, ci din însăși existența noastră, constituind o situație pe care nici o structură conceptuală nu va reuși să o asume
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
Ea nu apare ca o consecință a unor întâmplări private ale existenței noastre, ci din însăși existența noastră, constituind o situație pe care nici o structură conceptuală nu va reuși să o asume și să o rezolve în interiorul ei. Prin urmare, mirarea filosofului de azi nu este o abandonare acritică, ci o oprire reflexivă în fața limitelor intrinseci răspunsului epistemologic dat acestei lumi; este mirare și totodată spirit critic la puterea a doua. Acesta este celălalt nivel, ce urmează imediat celui dintâi, și
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
care nici o structură conceptuală nu va reuși să o asume și să o rezolve în interiorul ei. Prin urmare, mirarea filosofului de azi nu este o abandonare acritică, ci o oprire reflexivă în fața limitelor intrinseci răspunsului epistemologic dat acestei lumi; este mirare și totodată spirit critic la puterea a doua. Acesta este celălalt nivel, ce urmează imediat celui dintâi, și de care este strâns legat, asupra căruia ne oprim acum. Dacă la primul nivel baza poziționării noastre este o situație de ordin
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
expresia lui Popper, cărora să le lipsească, totuși, atât acea dispoziție interioară cât și radicalitatea intelectuală. Fără aceste calități orice raționament, oricât de rafinat, ca și orice demonstrație, nu vor reuși să treacă dincolo de suprafață, și, deci, să determine vreo mirare, dimpotrivă, orice mesaj ar conține, va fi, fără îndoială, o încercare de justificare proprie și de neutralizare a oricăror circumstanțe imprevizibile ce pot provoca mirarea. A filosofa înseamnă a ști să întrebi mai ales realitatea și viața. Răspunsul elaborat critic
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și orice demonstrație, nu vor reuși să treacă dincolo de suprafață, și, deci, să determine vreo mirare, dimpotrivă, orice mesaj ar conține, va fi, fără îndoială, o încercare de justificare proprie și de neutralizare a oricăror circumstanțe imprevizibile ce pot provoca mirarea. A filosofa înseamnă a ști să întrebi mai ales realitatea și viața. Răspunsul elaborat critic, nu este exhaustiv. Felul de a fi al întrebării filosofice răspunde, pe de o parte, unei exigențe critice, pe de altă parte, este inseparabilă de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
nu este pus, problematizarea a ceea ce în mod obișnuit nu este considerat a fi o problemă, toate acestea sunt atitudini de fond, înrădăcinate în cea mai autentică condiție umană. La începutul gândirii occidentale, în lumea greacă clasică, aceasta dădea naștere mirării ca uimire, astăzi predomină mirarea ca neliniște, ca percepție a unor «fisuri ascunse», însă este vorba în ambele cazuri de o atitudine fundamentală prezentă în fiecare om care se trezește la propria autenticitate. Cel care deține tehnica discursului filosofic poate
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ceea ce în mod obișnuit nu este considerat a fi o problemă, toate acestea sunt atitudini de fond, înrădăcinate în cea mai autentică condiție umană. La începutul gândirii occidentale, în lumea greacă clasică, aceasta dădea naștere mirării ca uimire, astăzi predomină mirarea ca neliniște, ca percepție a unor «fisuri ascunse», însă este vorba în ambele cazuri de o atitudine fundamentală prezentă în fiecare om care se trezește la propria autenticitate. Cel care deține tehnica discursului filosofic poate traduce această atitudine într-un
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
prea multă atenție. Acest refuz ar fi totuși și el tot de natură filosofică, așa cum s-a mai spus. II. Răspunsul Trei tipuri de răspuns Interogația, ca să rămână în autenticitatea conținutului ei filosofic, ar trebui să fie adânc înrădăcinată în mirarea originară. În acest sens, s-ar putea extinde la modul general observația lui Hannah Arendt despre gândirea lui Heidegger, conform căreia mirarea este o condiție permanentă, un «sejur» al gândirii autentice. Ceea ce nu determină ca în ordinea logică a lucrurilor
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
tipuri de răspuns Interogația, ca să rămână în autenticitatea conținutului ei filosofic, ar trebui să fie adânc înrădăcinată în mirarea originară. În acest sens, s-ar putea extinde la modul general observația lui Hannah Arendt despre gândirea lui Heidegger, conform căreia mirarea este o condiție permanentă, un «sejur» al gândirii autentice. Ceea ce nu determină ca în ordinea logică a lucrurilor să se abandoneze interogația pentru aflarea unui răspuns; răspunsul nu numai că este natural ci și inevitabil atunci când se pun întrebări fundamentale
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
deja și se va vorbi și mai înainte, acum ne oprim însă la alte două forme de răspuns: răspunsul metafizic abstract, adică răspunsul eterogen întrebării. Metafizica abstractă este răspunsul tipic pe care gândirea clasică greacă îl dă întrebărilor provenite din mirarea originară. Ea definește câteva structuri de bază ale concepției pe care omul o are despre lume, indicându-i totodată orientările fundamentale. Este un răspuns adevărat, și totuși parțial, întrucât se oprește la nivel conceptual, nu ajunge să cuprindă toate instanțele
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de bază ale concepției pe care omul o are despre lume, indicându-i totodată orientările fundamentale. Este un răspuns adevărat, și totuși parțial, întrucât se oprește la nivel conceptual, nu ajunge să cuprindă toate instanțele cuprinse în întrebarea apărută în cadrul mirării originare. În schimb, celelalte două forme de răspuns sunt coextensive ariei definite de interogație, întrucât se prezintă ca răspuns global, soluționare deplină a interogației. Pe primul dintre răspunsuri l-am numit răspuns ideologic, incluzând în această expresie o judecată deja
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]