5,723 matches
-
ascuns, straniu, pătrunzător și activ. Primul deveni o unealtă în mâinile profesorilor săi, preoții templului; cel de-al doilea, cu voința oțelită, ajunse în curând să se joace cu probele inițiatice, cu scrierea vulgară și hieratică, cu înțelesurile comune și mistice ale cuvintelor, cu formulele și numerele sacre, cu îndeplinirea minunilor și alcătuirea horoscoapelor. Ramses informat pe căi ocolite asupra evoluției celor doi prinți și temîndu-se de un posibil uzurpator al tronului fiului său, hotărî ca nepotul să fie numit preot
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Galien; Apolonius din Perga, geometrul conicelor și al excentricelor mobile; Ptolemeu Claudiu, inventatorul trigonometriei; Eratostene, care a socotit mărimea pământului atât de bine, cum numai de 200 de ani încoace s-a putut calcula exact. Aici s-au scris tratate mistice, opere nebuloase, încurcate sau meritorii (precum celebra Tetrabiblos), care au devenit cărțile sfinte ale clerului astrologic pentru următoarele 15 secole. Aici s-a strâns și s-a prelucrat materialul primei sinteze ale științei umane (Megalis Sintaxis), reprezentând cea mai de
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
știau adormită pe veci. Adunîndu-și energia de la dușmanii care au nimicit-o, umblă să-și schimbe numele, doctrina și metodele, pentru a nu mai ajunge să piară. Acum se numește astrologie științifică, nu tradițională, ca mai înainte. De unde doctrina era mistică, acum este rațională; metodele, în locul vechilor analogii, simboluri și coincidențe, devin calculul probabilităților; teoria vibrațiilor - astrofizica solară și studiu psihomedical. Să aruncăm o privire asupra acestor noi terenuri, în care a fost răsădită planta noastră milenară. S-a căutat întocmirea
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
la un tablou cu care personajul seamănă și astfel îl ajută pe cititor să vadă mai clar cum arată acesta", Idem, pp. 91-92. 23 Idem, p. 100. ------------------------------------------------------------------------- PARODIA LITERARĂ. ȘAPTE RESCRIERI ROMANEȘTI Foucault, cunoașterea și istoria 2 1 EKPHRASIS Poezie mistică românească 2 3 226 225 Cuvânt-înainte Argument Ekphrasis și descriere Imagine și literatură în critica românească din perioada 1960-1995 Lumea într-o imagine Un tablou din galerie Refugiile ekphrastice și efectul Wang fo Concluzii Bibliografie Indice Abstract Résumé EKPHRASIS Résumé
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu luciditate, realism și profunzime la Predanie, ca unica măsură de dezvoltare firească a unei culturi rodnice. Dacă ne raportăm la elitele intelectuale românești din perioada postcomunistă, se poate remarca cu ușurință diferența specifică în raport cu elita interbelică creștină: creștinismului contemplativ, mistic, liturgic, dogmatic și canonic profesat de elita interbelică i se contrapune agnosticismul, pulverizarea sufletească practicată de elita culturală postcomunistă. O radiografie minuțioasă a elitei românești postcomuniste nu va putea ocoli problematica abdicării ei de la misiunea ei normală: mărturisirea valorilor fundamentale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
întrucât suspendarea temporară a unui patriarh este o inovație surprinzătoare, neîngăduită de spiritul Bisericii și de canoane. Alegerea unei fețe bisericești pentru îndeplinirea anumitor funcții ecleziastice nu este numai o operație lumească, ci ea include și un element de natură mistică. Suspendarea din funcție cu voia însăși a celui suspendat este, din punct de vedere canonic, o aberație, condamnată în chip expres de Canonul 27 apostolic (cf. Pidalion, p. 21) și contravenind indicațiilor Sfântului Apostol Pavel care spune: "Și întru aceea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
restabilirea autorității Ecclesiei care, intimidată de puterea seculară, pe de o parte, și de moda curentelor științifice, pe de altă parte, pierduse conștiința deținerii Adevărului Revelat și a Predaniei. Întreaga gândire teologică naeionesciană dă măsura unui creștinism dogmatic, ecleziologic și mistic, recuperând realismul metafizic și sacramental patristic, printr-un limbaj viu, modern prin argumentare, ce se desprinde de pietismul, psihologismul și utopiile intelectuale ale secolului al XIX-lea. De fapt, activitatea lui Nae Ionescu se derula sub patronajul Sfântului Sinod și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
urmă, măsura justă 32. Raportul dintre intelectualitatea interbelică și Biserică nu trebuie perceput, plecând de la cazul problemei pascale din 1929, ca un raport de ostilitate, ci ca o asumare conștientă din partea laicatului a rolului său de membru activ al Trupului Mistic al lui Hristos, preocupat de ceea ce se întâmplă cu viața ecleziastică. Formularea unei critici teologice, având ca singur îndreptar de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
religioasă nu are decât un raport îndepărtat cu independența creștină față de puterea politică - se vorbește atunci de "cezaro-papism". Deși unii ierarhii nu se distanțează decât prea puțin de puterea politică, acest lucru nu impietează procesul de dezvoltare a unei spiritualități mistice: paradox care scapă adesea criticii occidentale 4. Biserica este o instituție autonomă în statul român. Dincolo de orice discuție, această autonomie este una necesară. Motivele pentru care autonomia bisericească a fost considerată necesară astfel încât statul a renunțat aproape la drepturile lui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
christianus aspiră neîncetat la sotiria sa, prin setea de Absolut. În centrul cunoașterii stă Dumnezeu, Creator al tuturor unităților, orice parte și orice întreg fiind cuprinse în El. În acest sens, unitățile nu iau naștere prin totalizare, ci sunt esențe mistice. Se poate aplica aici viziunea panteistă a lui Malebranche. Cunoașterea din perspectivă religioasă, se plasează în jurul relației: Dumnezeu - omul - natura. Petre Țuțea s-a oprit la trei cetăți cu destin istoric: Ierusalim, Atena și Roma pentru a ilustra acest proces
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
operat niciodată disocierea între teologie și mistică, adică între dogma mărturisită de Ecclesie și trăirea personală a tainelor divine. De fapt, Predania nu a înregistrat divorțul dintre teologie și spiritualitate, nici religiozitatea modernă, cu formele sale de pietate personală. Experiența mistică trăiește conținutul credinței comune, iar teologia o organizează și o sistematizează. De aceea, viața creștinului, fie el anahoret sau mistic, se structurează pe aspectul dogmatic al cultului, iar doctrină comunică trăirea Adevărului experiat de Părinții Bisericii. Începând din secolul al
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
experiat de Părinții Bisericii. Începând din secolul al IV-lea, Părinții Bisericii identifică taina mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce explică denominația lucrării Sfântului Chiril al Ierusalimului, Cateheză mistagogică sau cea de Mistagogie a Sfântului Maxim Mărturisitorul ori cea de Teologie mistică a lui Dionisie Pseudo-Areopagitul. Viața mistică devine viață creștină de îndată ce se manifestă ca trăire a iubirii lui Dumnezeu care atinge ființa umană și de care aceasta trebuie să fie pe deplin conștient. Atent la valoarea tainei de nepătruns a lui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
secolul al IV-lea, Părinții Bisericii identifică taina mântuirii cu substanța Tainelor, ceea ce explică denominația lucrării Sfântului Chiril al Ierusalimului, Cateheză mistagogică sau cea de Mistagogie a Sfântului Maxim Mărturisitorul ori cea de Teologie mistică a lui Dionisie Pseudo-Areopagitul. Viața mistică devine viață creștină de îndată ce se manifestă ca trăire a iubirii lui Dumnezeu care atinge ființa umană și de care aceasta trebuie să fie pe deplin conștient. Atent la valoarea tainei de nepătruns a lui Dumnezeu, Răsăritul ortodox neagă răspicat orice
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mistica paradoxală a întunericului dumnezeiesc, rază a luminii sale. De la stadiul cunoașterii umane, Sfântul Duh trece ființa, prin participare, la stadiul cunoașterii divine. În plus, aceasta este Teognozia Sfântului Apostol Ioan prin inhabitarea Cuvântului și iluminare prin lumina necreată. Experiența mistică trăiește întreagă această teologie de la palierul fanic până la strălucirea sa exterioară: aura Sfinților, luminozitatea trupului lor, lumina taborică și cea a Învierii, lumina percepută cu ajutorul ochilor transfigurați. Cunoașterea religioasă autentică este cunoașterea revelată, trinitară, în descendența tradiției capadociene: în Sfântul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în care energiile celor două firi, firea necreată și cea creată, se întrepătrund. Trecerea de la contextul hristologic la cel pneumatologic implică repoziționarea spre aspectul luminii necreate pe care o descoperă Sfântul Duh și la care ființa umană participă plenar. Contemplarea mistică ca formă esențială a cunoașterii revelate se asociază cu vederea eshatologică. Sinteza palamită desăvârșește tradiția patristică, transgresând dualismul maniheist dintre sensibil și inteligibil. Dumnezeu se revelează creaturii în plinătatea Sa, fără a fi vorba de o cunoaștere intelectuală sau sensibilă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cărui virtute este smerenia "care se dă fără întoarcerea asupra sa". Nu se poate înțelege semnificația profundă a acestei culturi a Duhului fără a ne raporta la o valoare esențială a creștinismului, la atributul său primordial, libertatea credinței. În forma mistică a cunoașterii, realismul scoate omul din lumea vizibilă, transgresând indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se identifică cu obiectul cunoașterii - fenomenalismul kantian, ficționalismul -, iar sub
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cunoașterii, realismul scoate omul din lumea vizibilă, transgresând indistincțiile dintre exterior și interior și situând ființa în orizontul arhetipurilor. În plan uman, potrivit concepției lui Petre Țuțea, Realul nu se identifică cu obiectul cunoașterii - fenomenalismul kantian, ficționalismul -, iar sub raport mistic, Realul echivalează cu Adevărul Unic. Iată de ce gânditorul român formulează o concluzie pertinentă: nu se poate niciodată gândi real fără termenii fundamentali: creație ex nihilo, ordine, ierarhie, vocație, revelație și finalitate ultimă. De aceea, un mistic este incapabil să cunoască
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
lui. Erezia nu e, în fond, decât o afirmație rațională unilaterală, așezată în locul Adevărului absolut, cu pretenții de adevăr absolut. Chiar etimologia cuvântului, airesis presupune alegere, aplecare spre ceva, deci unilateralitate. De aceea, erezia este unilaterală, chiar când natura ei mistică este indeniabilă, căci la originea ei stă tot un act de alegere, al rațiunii. George Manu evidențiază adevărurile, dar și limitele cunoașterii științifice, pronunțându-se împotriva dialecticii și a tuturor idealismelor care au marcat istoria gândirii umane, din perspectiva unui
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
cu Puterea divină, în vederea desăvârșirii și atingerii treptelor de sfințenie. Revoluția spirituală trebuie să plece de la recuperarea fondului de credință pe care omul l-a pierdut în timpul mutilării ateiste, prin întoarcerea cu fața spre Dumnezeu și, implicit, spre Trupul Său mistic, în dimensiunea sa mundană, Ecclesia. În acest sens, cuvintele unuia dintre Părinții Bisericii, Sfântul Simeon Noul Teolog, egumenul Mânăstirii Sfântul Mamas din Xirokerkos, sunt elocvente 1. Sfântul Maxim Mărturisitorul, precum și alți Părinți ai Bisericii, au vorbit de mișcarea spre sfârșitul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sfârșitul nesfârșit în care se va odihni sufletul în viața veșnică. Sfântul Simeon Noul Teolog îi conferă acestei mișcări un caracter de avânt aprins, înfocat. Astfel, el nu mai vorbește în termeni intelectuali despre mișcarea iubirii sufletului, ci în termeni mistici, pătrunși de focul simțirii și al entuziasmului. Dorința sufletului ajunsă în nesfârșitul iubirii divine nu se stinge niciodată, ci e ținută mereu trează din cauza infinității în care se află. Întrucât ea nu mai aspiră spre ceva care e dincolo de această
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
aparține sieși sau, mai degrabă, aparține tuturor fără nici cea mai mică urmă de discriminare. Scrisoare către Dumnezeu, într-o formulă fericit aleasă și plină de splendoare metafizică, are drept intercesor spiritual rugăciunea, eul ontologic fiind dizolvat în orizontul superbiei mistice, de-a lungul unei curbe care resemantizează traseul de la sine către lumea care așteaptă dincolo de sine. Această idee extraordinar de fecundă, lansată de patristică este reiterată, la un alt nivel teologic, și de Epistolarul Părintelui Arsenie Papacioc, în măsura în care monahul face
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
conștiinței fiecărui individ de a relaționa cu trăirea religioasă, cu trăirea în Duhul Sfânt. Epistolele Părintelui Papacioc aduc un suflu proaspăt în spațiul teologal românesc, revigorând discursul cam prăfuit al teologilor actuali și oferind un model de profunzime monahală. Experiența mistică a Arhimandritului Papacioc, arsă de biografia sa exemplară în această zonă a euharistiei, îl proiectează indubitabil în paradigma monahală, alături de figuri precum: Arsenie Boca, Adrian Făgețeanu, Sandu Tudor, Benedict Ghiuș, Nicolae Steinhardt, Ilie Cleopa, Ioanichie Bălan, Mina Dobzeu, Paisie Olaru
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Église d'Orient, Paris, Cerf, 2005. Lossky, Vladimir, După chipul și asemănarea lui Dumnezeu, București, Editura Humanitas, 2006. Lossky, Vladimir, Introducere în teologia ortodoxă, București, Editura Sofia, 2006. Lossky, Vladimir, Théologie dogmatique, Paris, Cerf, 2012. Louth, Andrew, Originile tradiției creștine mistice. De la Platon la Dionisie Areopagitul, Sibiu, Deisis, 2002. Lupasco, Stéphane, L'énergie et la matière psychique, Paris, Julliard, 1974. Maffesoli, Michel, Le Réenchantement du monde. Une éthique pour notre temps, Paris, La Table Ronde, 2007. Marion, Jean-Luc, L'idole et
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de mătase roșie! Nu ne mai ajunge concentrata noastră sobrietate bizantină, stilul pur al Răsăritului, emoționant în simplitatea lui hieratică. Nu ne mai ajunge pentru că nu-l mai înțelegem. Și astfel, din ignorarea Tradiției noastre, ca element constitutiv al trupului mistic al lui Hristos; din lipsa noastră de mândrie ortodoxă; din mentalitatea noastră de barbari și de robi, care uităm că există o civilizație și o cultură a Răsăritului, ai cărei moștenitori suntem, vine stricarea cea mare în Biserică. O știam
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
că poezia filozofică, oricât de bine închegată ar fi din punct de vedere artistic, nu este decât, un gen de poezie, și că poziția ei în literatură nu este neapărat centrală decât pentru cine îmbrățișează o teorie a poeziei esențialmente mistică, bazată pe revelație. Poezia nu este un succedaneu al filozofiei ; ea își are propria ei justificare și propriul ei țel. Poezia de idei, la fel ca orice alt gen de poezie, se cuvine să fie judecată nu după valoarea materialului
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]