6,081 matches
-
imaginea conspirației, pe măsură ce un discurs din ce în ce mai redundant, o literatură din ce în ce mai bogată o impun în conștiința maselor, cîmpul de acțiune al manipulării pare a se extinde neîncetat. Altfel spus, strategia manipulării devine multidimensională. Aparatul politic și administrativ nu mai constituie singura miză. Aceasta se extinde spre toate domeniile vieții colective, fie că e vorba de moravuri, de organizarea familiei, de sistemul educativ sau de mecanismele economice. În acel plan de război civil, care, la urma urmelor, este discrusul rabinului din Praga, completat
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
coerență acelei constelații mistice a Conspirației. Fiii Luminii împotriva forțelor întunericului, "spiritul vieții împotriva spiritului morții", va spune Michelet despre iezuiți, forțele Binelui împotriva forțelor Răului, Christos și Anticristul, Franța și Anti-Franța, Libertatea și Despotismul, o veșnică luptă, a cărei miză e întreaga lume, se desfășoară în jurul nostru. Proiecție, încarnare a tuturor forțelor malefice dezlănțuite împotriva a ceea ce este acceptat și trăit ca adevăr, ca dreptate sau ca sfințenie, imaginea mereu renăscută a Complotului nu poate fi înțeleasă decît ca o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
închidere și mai puțin momentul stabilirii învingătorului, deoarece scopul jocului este să fie jucat: "Un joc se încheie atunci când scopurile lui au fost atinse. Deși îndeplinirea scopului le dă jucătorilor senzația răsplății și a împlinirii, scopul nu e într-atât miza jocului, cât un fel de marcator al închiderii ceremoniale a spațiului de joc. Miza jocului e însăși jucarea lui, explorarea unui spațiu imaginar care se face în joacă și câștigarea unei perspective ce derivă din această explorare". (Gray/Brown/ Macanufo
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Un joc se încheie atunci când scopurile lui au fost atinse. Deși îndeplinirea scopului le dă jucătorilor senzația răsplății și a împlinirii, scopul nu e într-atât miza jocului, cât un fel de marcator al închiderii ceremoniale a spațiului de joc. Miza jocului e însăși jucarea lui, explorarea unui spațiu imaginar care se face în joacă și câștigarea unei perspective ce derivă din această explorare". (Gray/Brown/ Macanufo, 2012, p. 16) A juca un joc înseamnă a suspenda un moment din fluxul
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
război, la critica raționalității tehnologice a lui Adorno, Horkheimer și Marcuse, și la cea opusă, dar complementară, a ultimului Heidegger; și pe urmă Sufletul în epoca tehnicii (Die Seele im technischen Zeitalter, 1949 și 1957) de Arnold Gehlen, Tehnica sau miza secolului (La technique ou l'enjeu du siècle, 1954) de Jacques Ellul, Învechirea omului (Die Antiquiertheit des Menschen, 1956-1980) de Günther Anders sau Principiul responsabilitate (Das Prinzip Verantwortung, 1979) de Hans Jonas, până la Techne. Rădăcinile violenței (Techne. Le radici della
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
externe ale familiei și conduce la efecte educative (pozitive sau negative) asupra partenerilor și a copiilor. 2. 1. 2. Participarea familiei la viața școlară a copilului Aparenta renunțare a familiei la implicarea în viața școlară a copiilor repune în discuție „mizele familiale ale școlarității” (Stănciulescu, E., 1997, P. 72): * mizele instrumentale - se referă la preocuparea părinților pentru viitorul economic al copiilor, pentru un loc de muncă al lor; * mizele statutare - se referă la rolul școlii în alocarea statutelor sociale, reușita școlară
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
sau negative) asupra partenerilor și a copiilor. 2. 1. 2. Participarea familiei la viața școlară a copilului Aparenta renunțare a familiei la implicarea în viața școlară a copiilor repune în discuție „mizele familiale ale școlarității” (Stănciulescu, E., 1997, P. 72): * mizele instrumentale - se referă la preocuparea părinților pentru viitorul economic al copiilor, pentru un loc de muncă al lor; * mizele statutare - se referă la rolul școlii în alocarea statutelor sociale, reușita școlară apărând ca o condiție a reușitei sociale; * mizele afective
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
a familiei la implicarea în viața școlară a copiilor repune în discuție „mizele familiale ale școlarității” (Stănciulescu, E., 1997, P. 72): * mizele instrumentale - se referă la preocuparea părinților pentru viitorul economic al copiilor, pentru un loc de muncă al lor; * mizele statutare - se referă la rolul școlii în alocarea statutelor sociale, reușita școlară apărând ca o condiție a reușitei sociale; * mizele afective - se referă la faptul că, într-o societate în care raporturile părinți - copii capătă o tot mai mare încărcătură
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
72): * mizele instrumentale - se referă la preocuparea părinților pentru viitorul economic al copiilor, pentru un loc de muncă al lor; * mizele statutare - se referă la rolul școlii în alocarea statutelor sociale, reușita școlară apărând ca o condiție a reușitei sociale; * mizele afective - se referă la faptul că, într-o societate în care raporturile părinți - copii capătă o tot mai mare încărcătură afectivă, școala începe să vizeze obiective pe dimensiunea afectivă, iar familia face din personalizarea activității școlare un deziderat; * mizele culturale
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
sociale; * mizele afective - se referă la faptul că, într-o societate în care raporturile părinți - copii capătă o tot mai mare încărcătură afectivă, școala începe să vizeze obiective pe dimensiunea afectivă, iar familia face din personalizarea activității școlare un deziderat; * mizele culturale - se referă la faptul că diferitele grupuri sociale (familiile) se mobilizează pentru susținerea unor idealuri culturale, iar școala apare ca un câmp privilegiat sub acest aspect. Apariția unor astfel de mize familiale ale școlarității duce la o implicare a
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
familia face din personalizarea activității școlare un deziderat; * mizele culturale - se referă la faptul că diferitele grupuri sociale (familiile) se mobilizează pentru susținerea unor idealuri culturale, iar școala apare ca un câmp privilegiat sub acest aspect. Apariția unor astfel de mize familiale ale școlarității duce la o implicare a părinților în activitatea școlară a copiilor și la multiplicarea interacțiunilor dintre membrii familiei și reprezentanții școlii, pe două dimensiuni principale: * dimensiunea relației părinte-copil - vizând controlul frecvenței, al rezultatelor școlare, al temelor, ajutorul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
tocmai inutilă în măsura în care, aproape trei secole mai târziu și în contexte totuși diferite, descrierile socio-etnologilor americani F. Goffman, P. Brown sau S. Levinson se înscriu în aceeași direcție, definind conversația, înainte de toate, ca o activitate cu specific ritualic, a cărei miză este confirmarea și menținerea relațiilor sociale. Pentru un anumit număr de teoreticieni actuali, un rol mai important decât cel al constrângerilor comunicative, îl dețin constrângerile ritualice, care influențează forma și structura conversației. În timpul schimburilor verbale, comportamentul indivizilor ar fi determinat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Studii de psihologie socială, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2002, p. 309. 477 "Celălalt, fie el individ sau grup, reprezintă instanța referențială în viața fiecăruia dintre noi și constituie însoțitorul nostru nemijlocit în cadrul unui destin în care sensul drumului și miza acestuia, intensitatea trăirii, împlinirea și recompensele simbolice se construiesc numai în condițiile prezenței sale (reale sau imaginare)." (Alin Gavreliuc, op. cit., p. 29). 478 Autopercepția, mecanism de elaborare a imaginii de sine, este posibilă doar în prezența celuilalt, fie ea și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de statutul lor macro (teme, repertoriu axiologic și referențial) și micro (poziția și conținutul temelor, tonalitatea și ponderea lor lexicală) au indicat prevalența etichetei etnice asupra fiecăreia dintre ele. Trebuie subliniat că fenomenul s-a accentuat în situațiile în care miza evaluării era sporită". (Luminița Mihaela Iacob, op. cit., p. 201). 583 Hercules Millas, Images of Greeks and Turks. Textbooks, historiography, literature and national stereotipes, Athenes, Alexandria, 2001. 584 Yolanda Rodriguez-Perez, The Dutch Revolt through Spanish Eyes. Self and Other in historical
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
i s-a distrus apartamentul, întrebarea: ”Vă rugăm,... să ne spuneți ce simțLți în aceste momente?” Neiertător va fi și cu așa-zișii analiști politici care se doresc neapărat percepuți ca mari cunoscători în probleme cu cheie sau cu mare miză politică. într-un dialog avut cu N. Manolescu, într-una din interesantele emisiuni tv. „Un metru cub de cultură”, nu este omisă nici „generația care are timpanul gros și himenul subțire”. Memorabile vor rămâne în istoria TVR și emisiunile „Tichia
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
peisaje, de orașe, de clădiri, acesta inaugurînd într-un fel tradiția povestirilor de călătorie" (1978, p. 241). 2. Practică ce va fi sistematizată de Noul Roman, dar cu diferențele sale: varietatea suporturilor (tablouri, dar și cărți poștale, afișe, timbre...), pierderea mizei estetice, bruiajele referențiale (foarte adesea cititorul nu știe dacă descrierea reproduce un construct pictural sau dacă ea construiește un referent inedit). 3. "De aceea noi regăsim argumenta a re și argumenta a tempore în poetica Evului Mediu. Or, descrierea unui
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
putea să încarc acest tablou și să vă repet toate aceste descrieri mult uzate [...]. G. D'Haucourt, Thémidore ou Mon histoire et celle de ma maîtresse, 1745, citat de H. Lafon, 1982 Totuși, asistăm mai puțin la dispariția acestui topos miza ornamentală rămîne -, cît la o reînnoire tematică: natura liberă, adică "sălbatică" și "pustie". În Noua Heloiză, Rousseau face aluzie la această modificare a gustului descriptiv, iar în Confesiuni, el revendică clar atributele noului topos: (7) Acest loc ferit era un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
2008) au concluzionat deja că piața nu este deloc înțeleaptă și economia este departe de a fi o știință exactă, iar acest aspect are consecințe asupra tuturor celorlate sectoare, inclusiv asupra educației asumată de instituțiile internaționale și sistemele naționale drept miză importantă în competiția economică mondială. Între optimism și pesimism, între oportunități și riscuri majore pe care globalizarea le lansează educației, aceste realități recente afirmă nevoia unui răspuns "politic" mult mai creativ față de forțele care transformă societatea. De aceea, la fel
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ca D. Held, considerăm că și în domeniul educației globalizarea este "o idee al cărei timp a sosit". Pe de altă parte, asocierea globalizării cu un fel de fatalism politic și economic, cu insecuritatea cronică, inegalitatea și criza identitară, crește miza educației în planul afirmării politice, culturale și educaționale a indivizilor și comunităților. Punerea accentului pe localizare (regionalizare, autonomii locale și instituționale, responsabilizarea comunității locale, promovarea diversității și specificității, participarea și spiritul comunitar, construirea rețelelor locale de învățare etc.), ca proces
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
calitate în învățământ. Se accentuează tot mai mult asupra faptului că sistemele politice democratice necesită nu doar o concepție participativă în dezvoltarea educațională, dar și că această participare trebuie să fie un important factor al calității în educație. De asemenea, miza educativă a participării părinților în cadrul sistemelor educaționale permite asigurarea coerenței educative între medii de care au copiii nevoie. 3.1. Redescoperirea comunității Comunitatea creează indivizi cu un sistem de credință și suport social absolut necesar într-o societate în continuă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a nevoii de participare civică urmărește tocmai reconstrucția comunităților astfel încât să fie capabile să utilizeze propriile resurse, aptitudini, cunoștințe, alături de specialiști, fără a-și pierde simțul solidarității. Problema construirii încrederii sociale reprezintă, în viziunea apărătorilor comunității, țelul ultim al acesteia. Miza o reprezintă însăși crearea prosperității " Deși activitatea economică se împletește cu o largă varietate de norme, reguli, obligații morale și obiceiuri, o singură caracteristică culturala cuprinzătoare condiționează bunăstarea și competitivitatea unei națiuni: nivelul încrederii sociale." (Fukuyama, F., 1996115) Soluțiile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școlii cu celelalte medii educative familia și comunitatea, ne vom ocupa în continuare. 3.3. Configurarea relației școală-familie-comunitate Accentuarea raporturilor cu școala ale familiei și comunității a fost determinată în ultimele decenii de o serie de condiții care au evidențiat mizele școlarității. În situația dificultăților de inserție profesională a tinerilor, în special a celor proveniți din clasele defavorizate economic și cultural, școala pare a fi instrumentul de asigurare a securității profesionale, în ciuda faptului că reușita școlară (diplomele superioare) nu reprezintă o
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Pe de altă parte, reușita școlară a copiilor apare ca indispensabilă alocării statutelor sociale, mai ales în cazul claselor mijlocii care datorează școlii această poziție și al claselor superioare care au nevoie de capital școlar pentru a-și conserva prerogativele. Miza statutară, importantă pentru toate clasele sociale, presupune însă o logică ce rămâne ascunsă comunităților defavorizate (școala creează iluzia unui spațiu de manifestare a libertăților și meritelor personale, când, de fapt, impune constrângeri explicite și implicite printr-un model care le
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ce rămâne ascunsă comunităților defavorizate (școala creează iluzia unui spațiu de manifestare a libertăților și meritelor personale, când, de fapt, impune constrângeri explicite și implicite printr-un model care le dezavantajează) (cf. P.Bourdieu, J.C.Passeron, 1977 187-205). În fine, mizele culturale sunt surprinse printre alții de Alain Touraine (197772-79) care vede în școală câmpul în care diferite grupuri sociale se mobilizează pentru susținerea unor idealuri culturale. În virtutea acestor mize, instituția școlară devine parte componentă a vieții de familie și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dezavantajează) (cf. P.Bourdieu, J.C.Passeron, 1977 187-205). În fine, mizele culturale sunt surprinse printre alții de Alain Touraine (197772-79) care vede în școală câmpul în care diferite grupuri sociale se mobilizează pentru susținerea unor idealuri culturale. În virtutea acestor mize, instituția școlară devine parte componentă a vieții de familie și a vieții comunitare. Din perspectivă politică, I.Illich (Hannoun, H., 1977) deplânge faptul că școala a devenit cu adevărat o religie socială. Potrivit acestuia, școlarizarea a pătruns profund în moravurile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]