6,604 matches
-
psihic mai precar, cu scădere ponderală mult mai importantă (reducerea aportului alimentar cauzat atât de depresie, cât și de incapacitatea fizică - edentație totală), depresivă și imobilizată la pat de mai lungă durată în absența unor cauze evidente. Cu ajutorul familiei se mobilizează, se alimentează și câștigă în greutate. Evoluția este marcată de descoperirea tardivă a deficitului de vitamina B 12 și instalarea complicațiilor neurologice, motiv pentru care nu a avut o recuperare motorie la fel de spectaculoasă precum cea a cazului precedent. Cazul al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
cea a cazului precedent. Cazul al treilea are o patologie intercurentă mai puțin zgomotoasă, dar are un suport familial aproape absent. Scăderea ponderală este cea mai importantă și continuă chiar și pe parcursul spitalizării, deși pacienta se alimentează. Deși se poate mobiliza, nu o face, iar mersul este lent, cu pași mici. Cu toate că patologia asociată nu este decompensată (valorile glicemice sunt în limite normale, iar frecvența cardiacă este convenabilă) și pacienta prezintă o banală infecție urinară (patologie în mod normal ușor de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
În care trebuie condus demersul de concepție (Manualul Frascati). Fig. 5.1. Fazele de concepție, după Pahl și Beitz In raport cu cele două forme canonice de raționament, analiză și sinteză, divergența face apel la analiză, În timp ce transformarea și convergența mobilizează mai ales capacitățile de sinteză ale conceptorilor. Definirea problemei, obiective de atins Concepția preliminară Concepția constructivă Concepția detaliată ARTEFACT George-Ștefan COMAN 153 Fizică, Chimie, Economie și Medicină au fost sau sunt cadre didactice universitare, creatori nu numai de cunoștințe, ci
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În care trebuie condus demersul de concepție (Manualul Frascati). Fig. 5.1. Fazele de concepție, după Pahl și Beitz In raport cu cele două forme canonice de raționament, analiză și sinteză, divergența face apel la analiză, În timp ce transformarea și convergența mobilizează mai ales capacitățile de sinteză ale conceptorilor. Definirea problemei, obiective de atins Concepția preliminară Concepția constructivă Concepția detaliată ARTEFACT George-Ștefan COMAN 155 Unul dintre cele mai cunoscute modele de concepție este modelul Pahl și Beitz 109. Acesta se bazează pe
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de Crăciun alături de cei dragi, trebuie să ai o “rețetă” care te va ajuta să duci totul la bun sfârșit. 1. Planificarea zilei de curățenie cu cel puțin o săptămână înainte, astfel încât să ai timp suficient pentru cumpărături și gătit. Mobilizează-i pe toți membrii faniliei să participe și amintește-le că Moș Crăciun vine doar la cei care au fost cuminți! 2. Alege meniul cu 7-10 zile înainte și, în funcție de aceasta, fă-ți lista cu toate ingredientele de care ai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și se stilizează. „Automatizarea înseamnă uneori, în învățarea ortografiei, păstrarea unor fapte cu caracter de disponibilitate în memoria vizuală, auditivă și motorie.” Deprinderea de scriere corectă se formează nu pe baza cunoștințelor ca atare, ci pe posibilitatea de a le mobiliza imediat și instinctiv; ortografia trebuie să fie nu numai cunoscută, ci și disponibilă și această disponibilitate se realizează prin exercițiu. Dintre exercițiile ortografice și de punctuație, cel mai simplu este: - Copierea, care furnizează indicii pentru cunoașterea ritmului de scriere al
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
inițiere)-corectare: - accent pe demonstrație (solicită intens analizatorul vizual); - supravegherea atentă a exersării, pentru a nu se forma deprinderi greșite; - număr optim de repetări, cu pauze dese, active, cu jocuri dinamice simple, ușor de organizat care să stimuleze și să mobilizeze permanent elevii; - execuții optime, bine alese, repetate aproximativ în aceeași ordine; - accent de la începutul învățării fiecărei acțiuni pe exersarea globală; - folosirea mingii încă de la începutul instruirii. b. Cerințe și recomandări pentru stadiile de ftxare-consolidare și perfecționare: - se va urmări în
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
finețe, informarea este continuă pe calea aferentației inverse, prin aferențele proprioceptive vizuale și vestibulare. 7.4.2. Lovirea cu două mâini de jos Această acțiune de apărare se realizează cu participarea membrelor superioare la contactul cu mingea, pe principiul pârghiilor mobilizate la nivelul articulațiilor scapulo-humerale. Poziția centrului de greutate este determinată de traiectoria mingii prin flexia mai mare sau mai mică și realizată la nivelul membrelor inferioare. Lanțul muscular implicat în aceste poziții este cel al triplei extensii, aflat într-o
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
receptor (R). După confirmarea existenței unui R adecvat se trimit de urgență către centrul de transplant, probe de sânge pentru stabilirea compatibilității directe („cross/ match”) și pentru tipizarea HLA. Se stabilește data și ora recoltării multiple de organe și se mobilizează echipele chirurgicale specifice de organ. În condiții de stabilitate a D asigurată de specialiști de anestezie și terapie intensivă, în condiții de asepsie și antisepsie desăvârșite se procedeză la recoltarea organelor. Este importantă existența unei colaborări perfecte între echipele chirurgicale
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS () [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
-
analiza textele scrise, în special tipurile cele mai studiate, adică textele de presă și publicitate. Nu prezentăm corpusuri orale pentru că, pentru a studia în mod temeinic acest tip de corpus, ar fi trebuit să dispunem de înregistrări audiovizuale și să mobilizăm imensul aparat conceptual și descriptiv pe care l-a dezvoltat analiza conversațională. De asemenea, nu luăm în calcul nici dimensiunea iconică (fotografii, desene, scheme, așezare în pagină) a textelor pentru a ne concentra exclusiv asupra materialului verbal. Bineînțeles, aceasta nu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
sensul plecînd de la indicațiile oferite de enunțul produs, dar nimic nu garantează că ceea ce el reconstruiește coincide cu reprezentările enunțiatorului. A înțelege un enunț înseamnă nu numai a te raporta la o gramatică și la un dicționar, ci și a mobiliza cunoștințe foarte diverse, a face ipoteze și raționamente, construind un context care nu este ceva prestabilit și stabil. Ideea însăși a unui enunț avînd un sens fix, în afara unui context, devine imposibil de apărat. Aceasta nu înseamnă, bineînțeles, că unitățile
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
este scris cu litere roșii de tipar FUMATUL INTERZIS 2! Iată un enunț foarte simplu, și a cărui interpretare pare a fi imediată. De fapt, interpretarea sa pare ușoară pentru că noi nu sîntem conștienți de instanțele diferite pe care le mobilizăm atunci cînd îl înțelegem. Pentru a interpreta ceea ce se găsește pe plăcuță, trebuie să începem prin a o considera o secvență de semne, mai precis o secvență verbală, un enunț. Aceasta înseamnă că îi atribuim o sursă enunțiativă, în ocurența
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
o situație foarte banală care impune cititorului să facă apel la resurse ce nu sînt strict de ordin lingvistic, la un fel de analiză a situației în care se găsește. În consecință, pentru a determina sensul enunțului, el trebuie să mobilizeze reguli numite pragmatice. Va presupune astfel, cu siguranță, că o instituție nu și-ar fi dat osteneala să plaseze o asemenea tăbliță dacă respectivul conținut nu s-ar referi la oamenii care sînt în sală; își va spune, de asemenea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
noastră. Aptitudinea nu face obiectul unui studiu explicit, căci o dobîndim prin impregnare, în timp ce învățăm să ne comportăm în societate. Stăpînirea competenței comunicative nu este, însă, suficientă pentru a participa la o activitate verbală. Există și alte instanțe care trebuie mobilizate pentru a produce și a interpreta un enunț. Este necesară astfel competența lingvistică, stăpînirea limbii respective. Trebuie, de asemenea, să dispunem de un număr considerabil de cunoștințe despre lume, o competență enciclopedică. Acestea reprezintă cele trei mari instanțe care intervin
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
textul este coerent, nu are dificultăți în a interpreta expresiile nominale care se referă la actorii faptului divers: "o locuitoare de 82 de ani" și "doi indivizi". Ei apar sub denumiri care aparțin unui vocabular accesibil tuturor ("individ", "locuitor") și mobilizează determinanți cu articol nehotărît ce permit introducerea unor referenți presupuși a fi necunoscuți de către destinatar. Pentru a identifica referentul lui "această octogenară" este suficient să știm că în franceză "octogenar" desemnează un individ care are între 80 și 89 de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ale cărui trăsături principale le prezentăm mai jos. Discursul este o organizare care depășește nivelul frazei Aceasta nu înseamnă că orice discurs se manifestă prin înșiruiri de cuvinte care sînt în mod necesar de talie superioară frazei, ci că el mobilizează structuri aparținînd unui alt ordin decît cel ale frazei. Un proverb sau o interdicție, cum ar fi "Fumatul interzis", sînt discursuri, ele formează o unitate completă, chiar dacă nu sînt constituite decît dintr-o singură frază. Discursurile, în calitate de unități trans-frastice, sînt
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
care își construiește propriul discurs. Din această perspectivă, conversația nu este considerată ca un discurs prin excelență, ci numai unul din modurile de manifestare chiar dacă cel mai important al interactivității discursului. Dacă admitem faptul că discursul este interactiv și că mobilizează doi parteneri, devine dificil să numim interlocutorul "destinatar": în acest caz avem impresia că enunțarea merge într-o singură direcție, că nu este decît expresia gîndirii unui locutor care se adresează unui destinatar pasiv. De aceea, asemeni lingvistului Antoine Culioli
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
în schimb, în gramatici sau în dicționare, funcția "metalingvistică" (în care limba se are ca obiect pe ea însăși) ar fi cea dominantă etc. Această tipologie trebuie să fie utilizată cu multă precauție: pe lîngă faptul că același discurs poate mobiliza simultan mai multe funcții, există enunțuri care nu pot fi asimilate în mod clar uneia dintre cele șase funcții. Funcțiile sociale Mulți antropologi sau sociologi propun să distingem un anumit număr de funcții care sînt necesare societății: "funcția ludică", "funcția
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
altele care pleacă de la poziționări de natură ideologică: "discursul socialist" sau "discursul catolic" al unei anumite epoci și dintr-un anume loc. De fapt, în cazul analizei discursului, asemenea unități nu pot fi separate de genurile discursive pe care le mobilizează, precum și de maniera în care o fac (vezi infra, cap. 6). 3. Tipologii lingvistice și discursive Tipologiile enunțiative Nu am abordat pînă acum un tip de clasificare mai puțin cunoscut, fondat pe proprietățile lingvistice, mai precis, pe cele enunțiative. La
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
discursiv Luînd ca exemplu un text publicitar, am ales un gen discursiv care, din punctul de vedere al scenografiei, are un statut privilegiat. Discursul publicitar aparține tipurilor de discurs în cazul cărora nu putem prevedea dinainte scenografia care va fi mobilizată. Există în schimb tipuri de discurs ale căror genuri implică scene enunțiative oarecum fixe: corespondența administrativă sau raporturile de expert se dezvoltă de obicei pe scene cu foarte multe constrîngeri și se conformează rutinei scenei generice. Alte genuri discursive sînt
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lor generică obișnuită. Este cazul ghidului turistic. Această variație este determinată în mare parte de finalitatea genurilor discursive. Cartea de telefon, care nu se poate abate de la scenografie, este un gen pur utilitar. În schimb, discursul publicitar sau cel politic mobilizează scenografii variate în măsura în care, pentru a-și convinge co-enunțiatorul, ele trebuie să-i capteze imaginarul, să-i atribuie o identitate cu ajutorul unei scene de vorbire valorizate. Scenografii difuze și specifice În cazul publicității pentru produsele Week-end, avem de-a face cu
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
mondială. L'Équipe, 17 ianuarie 1997 Acest text, în care am scris cu italice elementele care au o marcă deictică, se organizează în jurul situației de enunțare: un "eu" implicit se adresează unui "voi" care este luat drept martor ("veți vedea") mobilizînd diverse deictice temporale (mărcile de timp ale verbelor, "anul trecut", "astăzi"). Enunțurile "ambreiate" constituie imensa majoritate a enunțurilor produse. Ne imaginăm cu dificultate o conversație în care nu ar exista trimiteri la mediul enunțării sau interpelări ale co-enunțiatorului. Enunțurile non-ambreiate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ocupă mereu funcția de subiect; - nu variază nici ca gen, nici ca număr și constituie, din punct de vedere morfologic, o a treia persoană. Acest pronume se bucură de o mare polivalență: referința sa variază în funcție de modul în care este mobilizat în interiorul unui proces enunțiativ particular. În funcție de contexte, el poate fi interpretat ca referindu-se la enunțiator, la co-enunțiator, la cuplul enunțiator + co-enunțiator, la o non-persoană, fie că este vorba de un individ, un grup sau un subansamblu nedelimitat (= "oamenii"). El
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
descrierea pare a fi destul de precisă pentru a izola referentul convenabil, dar a priori există mai mulți indivizi care au proprietatea de "a fi antibez" și a fortiori cea de "a fi minge". Va trebui deci ca respectivul co-enunțiator să mobilizeze resurse suplimentare pentru a izola referentul vizat de enunțiator, și pentru aceasta el va face apel mai ales la context. Descrierile cu articol hotărît se repartizează astfel pe o axă ale cărei extreme ar fi reprezentate de desemnări de tipul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
rămîne decît prenumele. Îndepărtarea prenumelui privează numele de individualitate și pune în prim plan o colectivitate compactă. Menținerea prenumelui și a patronimului pune în prim plan dimensiunea individuală biografică (cea a unui fondator, a unui creator...). Mărcile de automobil, care mobilizează un personal foarte numeros, care implică echipe bine coordonate, mașinării grele și complexe, au tendința de a șterge dimensiunea individuală și, deci, de a suprima prenumele ("Ford", "Citroën"...). În schimb, mărcile ale căror produse păstrează o legătură, cel mai adesea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]