4,567 matches
-
Boian (în , în , în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români (moldoveni). Satul este situat la o altitudine de 158 metri, în partea de sud-vest a raionului Noua Suliță, în apropiere de localitatea Sadagura din regiunea istorică Bucovina. El se află la o distanță de 12 kilometri de orașul Noua Suliță și
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
Costiceni (în , în ) este un sat reședință de comună în raionul Noua Suliță din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent moldoveni (români). Satul este situat la o altitudine de 120 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliță, pe malul râului Prut, în apropiere de frontiera cu România. El se află la o distanță de 50 km est de orașul
Costiceni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/310992_a_312321]
-
să aibă un prim-vicepreședinte și trei vicepreședinți față de doi în legislatura precedentă. Prim-vicepreședintele și doi vicepreședinți sunt din partea Alianței pentru Integrare Europeană, iar un post de vicepreședinte revine fracțiunii Pratidului Comuniștilor. Ghimpu este unul dintre puținii oameni politici moldoveni care și-au asumat public identitatea românească și a recunoscut că este unionist. Mihai Ghimpu este una dintre figurile marcante ale mișcării pentru renaștere națională a românilor din Basarabia. În aprilie 2010 a refuzat public participarea Moldovei la Parada de la
Mihai Ghimpu () [Corola-website/Science/311836_a_313165]
-
uniformă: în unele județe, în părțile de nord și de sud ale Basarabiei (de exemplu, Hotin și Akkerman), imigrarea a condus la un număr mai mare de ucraineni față de (români) moldoveni, în timp ce în zonele rurale din centru majoritari erau (românii) moldovenii. Potrivit primului recensământ rus din 1817 populația era formată din: Structura etnică după ținut (recensământul țarist din 1897): Structura religioasă potrivit datelor din 1889: În Basarabia a activat Pavel Crușeveanu, ziarist cu renume pentru publicațiile sale. Basarabia nu făcea parte
Gubernia Basarabia () [Corola-website/Science/311853_a_313182]
-
59 Artilerie și al Diviziei 10 Gardă (1942-1944), șef al serviciului veterinar al Diviziilor 59 și 10 Gardă (1944-1945), apoi șef al serviciului veterinar al Corpului 10 Gardă din cadrul Armatei a 40-a (1945-1946). După ce a fost demobilizat, fiind etnic moldovean, a fost trimis pentru a desfășura activitate economică și de partid în RSS Moldovenească. A îndeplinit funcțiile de prim-adjunct al comisarului poporului pentru agricultură din Sovietul de Miniștri (1946-1948), controlor al Consiliului pentru treburile colhozurilor de pe lângă Guvernul URSS pentru
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
legende, care i-a însoțit și protejat existența de-a lungul veacurilor. După însemnarea cronicarului a urmat și protecția cancelariei domnești. Voievodul Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) însemna într-un hrisov din 17 martie 1723 următoarele: Așadar, în conștiința moldovenilor de altă dată, nimbul de întâietate al Mănăstirii Putna între numeroasele ctitorii domnești și boierești ale țării se trăgea de la această modestă, astăzi aproape uitată, biserică de lemn, care ar fi putut adăposti odată, în Volovăț, mormântul legendarului Dragoș Vodă
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
de acolo (în Banatul sârbesc și de-a lungul Dunării) de cei din România. Această strategie este denumită « Vlahism ». Sub denumirea de « Moldovenism », aceeași strategie este folosită și în Republica Moldova (Basarabia și Transnistria) și în Ucraina, unde se folosește cuvântul moldovenii pentru a-i deosebi pe românii de acolo, de cei din România (fără să existe vre-un acord dacă moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți Români, sau sunt "Români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Confundând Dreptul strămoșesc
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
denumirea de « Moldovenism », aceeași strategie este folosită și în Republica Moldova (Basarabia și Transnistria) și în Ucraina, unde se folosește cuvântul moldovenii pentru a-i deosebi pe românii de acolo, de cei din România (fără să existe vre-un acord dacă moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți Români, sau sunt "Români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Confundând Dreptul strămoșesc ("jus sanguinis") care definește comunitățile istorico-lingvistice, și Dreptul pământean ("jus soli") care definește națiunile politice, naționalismul șovin și antiromânesc din
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
Ucraina, unde se folosește cuvântul moldovenii pentru a-i deosebi pe românii de acolo, de cei din România (fără să existe vre-un acord dacă moldovenii dintre Carpați și Prut sunt "deosebiți" de ceilalți Români, sau sunt "Români deosebiți de moldovenii din Republica Moldova"). Confundând Dreptul strămoșesc ("jus sanguinis") care definește comunitățile istorico-lingvistice, și Dreptul pământean ("jus soli") care definește națiunile politice, naționalismul șovin și antiromânesc din aceste țări, folosește faptul că vorbitorii limbii dacoromâne dinafara României nu aparțin națiunii politice române
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]
-
Premiul de Stat al RSSM pentru volumul "La capătul vederii". Începând din anul 1988, el s-a aflat în primele rânduri ale militanților pentru refacerea conștiinței civice naționale, pentru promovarea și afirmarea valorilor perene ale limbii, culturii și istoriei românilor moldoveni. A participat activ la toate manifestările anticomuniste și naționale din RSS Moldovenească. Gheorghe Vodă a încetat din viață la data de 24 februarie 2007, în municipiul Chișinău, fiind înmormântat în Cimitirul Central din Chișinău. El a fost condus pe ultimul
Gheorghe Vodă () [Corola-website/Science/312885_a_314214]
-
Lipan - veche familie nobiliară din Moldova. Constandin Sion amintește această familie în volumul său „Arhondologia Moldovei“ (Iași 1892): „Lipan - Moldoveni, răzăși din Vrancea, un Neculai Lipan însurîndu-se cu o fată a unui răzăș de la Clipicești, Țifești, Pudureni și Copăcești, au avut trei ficiori: Ioniță, Iordachi și Gheorghe. Din aceștia, Ioniță intrînd slugă la vistiernicul Sandulachi Sturza, de casa căruia era
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
națiunile definite prin originile comune și prin limbă apărând abia prin secolul XIX. Așadar, oamenii locului, deși afirmau a vorbi o limbă "rumânească" adică, după Miron Costin și Grigore Ureche, o limbă "ce se trage de la Râm", se defineau ca "Moldoveni". Populațiile slave vecine îi denumeau "Volohi", așa cum denumeau toate populațiile romanofone din Transilvania, Țara Românească sau Dobrogea. În secolul XIX se dezvoltă în sânul clasei mai învățate din populația de limbă Daco-Romană (așa cum o definesc lingviștii) un sentiment național nou
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
sfârșit guvernul republicii Moldova de la 1994 încoace, au încercat să stârpească sentimentul "românității" și să transforme sentimentul "moldovenesc", dintr-o simplă apartenență geografică și istorică, într-un sentiment național deosebit de cel românesc și potrivnic acestuia. Rezultatul actual este că printre Moldoveni, cei din apusul Prutului au dreptul de a fi simultan Români și Moldoveni, pe când cei din răsăritul Prutului au de ales între a fi Români sau Moldoveni. Cazul Republicii Moldova nu este unic. În republicile foste iugoslave întâlnim deasemenea transformarea sentimentului
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
motivele care întrețin controversa identitară în Republica Moldova este faptul că dreptul constituțional se inspiră îndeosebi din cel strămoșesc, dar introducând un fel de apartheid între majoritate și minorități, cu inconveniente și avantaje diferite între dânsele. Constituția Republicii Moldova nu recunoaște ca Moldoveni decât pe băștinașii majoritari, ceea ce îi face pe minoritari să se simtă străini de o patrie, care poartă numele a numai două treimi din populație. În schimb, minoritarii se bucură de un drept pe care majoritarii nu îl au : acela
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
ucraineană, bulgară, turcofonă). Majoritarii nu au însă același drept, fiindcă articolul 12 le interzice să se afirme ca membri ai unei comunități cultural-istorice depășind hotarele țării (comunitatea română). Dacă Republica Moldova ar adopta dreptul pământean, toți cetățenii țării ar fi deopotrivă "Moldoveni" (în sensul geografic și politic al cuvântului), indiferent de originile sau limbile lor, iar pe planul cultural ar fi Moldoveni români, ruși, ucraineni ș.a.m.d., cu aceleași drepturi pentru toți, așa cum există Elvețieni nemți, francezi sau italieni, toate aceste
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
unei comunități cultural-istorice depășind hotarele țării (comunitatea română). Dacă Republica Moldova ar adopta dreptul pământean, toți cetățenii țării ar fi deopotrivă "Moldoveni" (în sensul geografic și politic al cuvântului), indiferent de originile sau limbile lor, iar pe planul cultural ar fi Moldoveni români, ruși, ucraineni ș.a.m.d., cu aceleași drepturi pentru toți, așa cum există Elvețieni nemți, francezi sau italieni, toate aceste comunități culturale având deopotrivă dreptul de a își afirma istoria, limba și cultura în relație cu Germania, Franța sau Italia
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
parte din Biroul executiv al Partidului Stângii Europene (majoritar comunist): au fost aleși cu prilejul celui de-al II-lea congres, la Praga, în 24 noiembrie 2007. În 2007, Grigore Petrenco a contribuit la înființarea « Comunității moldovenești din România », rezervată moldovenilor născuți în Republica Moldova, declarați ca « naționalitate » diferită de cea românească. Cunoscând legea română și bazându-se pe faptul că în România, cuvintele « naționalitate » și « cetățenie » au semnificații legale diferite, Grigore Petrenco se aștepta ca autoritățile românești să reacționeze interzicând-o
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
nr. 4094/866/2007). Odată această decizie publicată, Grigore Petrenco, bazându-se pe faptul că în Europa (și în dreptul internațional), cuvântul « naționalitate » înseamnă « cetățenie », a început o campanie politică și de presă prin care acuză România că nu le recunoaște Moldovenilor (sau persoanelor originare din Republica Moldova) dreptul constituțional de a se asocia. La data de 26 iunie 2008, Grigore Petrenco a prezentat în fața Comitetului Miniștrilor al Uniunii Europene întrebarea nr. 551 relativă la "refuzul autorităților românești de a recunoaște dreptul Moldovenilor
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
Moldovenilor (sau persoanelor originare din Republica Moldova) dreptul constituțional de a se asocia. La data de 26 iunie 2008, Grigore Petrenco a prezentat în fața Comitetului Miniștrilor al Uniunii Europene întrebarea nr. 551 relativă la "refuzul autorităților românești de a recunoaște dreptul Moldovenilor de a avea o identitate națională" (documentul nr. 11668): ""În ce măsură atitudinea autorităților românești este conformă cu normele Consiliului Europei, și ce dispoziții va lua Consiliul Miniștrilor pentru a preveni violarea dreptului Moldovenilor din România de a avea o identitate națională
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
la "refuzul autorităților românești de a recunoaște dreptul Moldovenilor de a avea o identitate națională" (documentul nr. 11668): ""În ce măsură atitudinea autorităților românești este conformă cu normele Consiliului Europei, și ce dispoziții va lua Consiliul Miniștrilor pentru a preveni violarea dreptului Moldovenilor din România de a avea o identitate națională, și pentru a pune capăt acestui viol"" ?
Controversa identitară în Republica Moldova () [Corola-website/Science/312954_a_314283]
-
Alba Iulia, fiind primit ca domnitor al Transilvaniei. El se îndreaptă apoi spre Moldova, unde domnea Ieremia Movilă (Mihai Mereuță), cu ajutorul polonezilor. În film, lupta dintre armata moldoveană și cea valaho-transilvăneană a lui Mihai nu a mai avut loc, dorința moldovenilor de a se uni cu celelalte două țări determinându-i să dezerteze. Astfel s-a realizat unirea tuturor celor trei țări române. La Alba Iulia, printr-o slujbă condusă de un sobor de preoți din care făcea partea și preotul
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
modifice scenariul. După discutarea scenariului, filmul a intrat în faza de pregătire în 1969. S-au început elaborarea și confecționarea decorurilor și costumelor (32 decoruri interioare, 37 locuri de filmare amenajate, 11.000 costume pentru figurație, militari austrieci, turci, valahi, moldoveni, transilvăneni, țărani; 15 costume ale personajului principal, prototipuri de armuri pentru oameni și cai, tunuri și armament individual de epocă etc.). Selecția pentru rolul voievodului român avea sa fie lungă și dificilă, Sergiu Nicolaescu având peste 128 de variante pentru
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
directorului unității, câteva zeci de jandarmi și lucrători ai Serviciului Poliției de Intervenție Rapidă (SPIR) au intervenit în forță ridicând inițial 46 de persoane de diverse naționalități: români, germani, elvețieni, doi cehi, un spaniol, un portughez, un polonez și un moldovean. În timpul intervenției au avut loc incidente violente, în care manifestanții au fost loviți de forțele de ordine. După identificare, toți cei reținuți au fost eliberați. În data de 3 aprilie circa 40 de manifestanți au pornit de la hala de la Timpuri
Summitul NATO 2008 () [Corola-website/Science/310860_a_312189]
-
București, numită în cronica lui Ștefan cel Mare descoperită de Oligierd Gorka,’’cetatea de scaun Dâmbovița’’. După un asediu care a durat câteva zile, cetatea este cucerită, după ce Radu cel Frumos părăsește fortificația în toiul nopții. În 24 noiembrie 1473, moldovenii pătrund în cetate, iar conform letopisețului lui Grigore Ureche, Ștefan a dobândit Cetatea Dâmboviței punând mâna pe toate avuțiile lui Radu cel Frumos chiar și pe fiica acestuia Voichița. Ștefan îl urcă pe scaunul domnesc pe Basarab Laiotă, dar după
Curtea Veche () [Corola-website/Science/309619_a_310948]
-
satul Mândrișca - au fost împământeniți aici de Ștefan cel Mare în hotarele ținutului „Buciumeni”, noua vatra cât și răzășia moștenita fiind dăruite drept semn de prețuire pentru actele de vitejie. Acestea au fost vădite în lupta dată și câștigată de moldoveni la poalele codrului lui Făurel, cănd năvălitorii au fost învinși de locuitorii satelor din zona puși sub comanda lui Făurel Boghină - staroste al plaiului. Satul Mândrișca a fost întemeiat relativ recent pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, de un grup de
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]