3,889 matches
-
Marsal (cei doi din urmă, cunoștințe directe ale artistului nostru) sunt elocvente în acest sens. Lucrarea de față este o mărturie a unui astfel de demers creator legat de perioada în care a conceput și realizat comanda Bancii Naționale, pictura monumentală și simbolică, Rodica, sau Venind de la izvor. Casă din Brebu de Ștefan Luchian (1868, Ștefănești - 1916, București) este un pastel din 1908. Pastelul a reprezentat pentru Ștefan Luchian o alegere plastică importantă, fiind într-o mare măsură definitorie pentru măiestria
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
formele și la limbajul care i-au consacrat. în ceea ce-l privește pe Maxy, este notorie reîntoarcerea lui la un cubism analitic în deceniul șapte, după ce în deceniul cinci a făcut o consistentă baie de peisagism industrial și de etnografism monumental. Dar cei care vor reînnoda legătura cu marea tradiție interbelică sînt cîțiva artiști tineri, Ion Pacea, Alin Gheorghiu, Aurel Cojan și alții, împreună cu maeștrii care și-au redobîndit, fie ea și relativă, propria libertate de exprimare: Corneliu Baba, Al. Ciucurencu
Realismul socialist, între vocație și deturnare by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/14633_a_15958]
-
Adică de ce Full Monty și Billy Elliot ar fi mers, iar Greenfingers nu? Cumva nu credeți în reabilitarea pușcăriașilor? Și nici în șarmul camp al lui Helen Mirren? 3. Un fel de Woody Allen de culoare, ochelarist-stîngaci-atletic, de o timiditate monumentală, sare peste o nuntă aranjată, se îndrăgostește de o spanioloaică întîlnită pe aeroportul din New York unde, totodată, face cunoștință și cu un sinucigaș. E drept că în Jump Tomorrow își dau întîlnire gaguri gen Jacques Tati cu gaguri gen Aki
Festivalul Filmului Britanic - Cîinele care rîde by Mihai Chirilov () [Corola-website/Journalistic/14528_a_15853]
-
rînduri, degajă o stranie melancolie... Într-un montaj al memoriei subiective, o vezi pe Tora Vasilescu indicîndu-i unui italian, cu distincție, adresa ("Răcăciuni"), vezi o statuie a lui Venus cu un ceas în burtă, zeița unei lumi de un kitsch monumental, îți amintești de femeia gonflabilă neagră, care fusese albă, pe vremea cînd i-a servit, pe Dunăre, drept vehicul salvator unui fugar (subiect de reportaj post-revoluționar în revista Poliției, la rubrica " Despre viață, cu cărțile pe față"), îl vezi pe
Cum se înmulțesc bananele by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/15076_a_16401]
-
după. Carmen Firan conduce atît prima povestire, cît și celelalte texte din volum cu rigoarea profesionistului, fără scăpări de stil și, foarte important, fără așa-numitele "burți" care atît de des sufocă epicul în prozele atîtor autori români obsedați de monumental (la noi, manie nu atît modernistă, cît comunistă la origine). Nu există deci cuvinte de prisos, totul este fixat în fraze de o teribilă claritate, și destine întregi șînt construite în numai cîteva zeci de pagini. O carte, deci, prea
Scrisul profesionist by Cristina Ionica () [Corola-website/Journalistic/14742_a_16067]
-
două decenii mai târziu familia regală își va stabili acolo reședința de vară, construind complexul castelului Peleș (1873-1883). Încep să se ridice și hoteluri, și vile ale marilor familii din anturajul Curții, curând Sinaia se va îmbăgăți și cu un monumental cazinou (1912-1913) - semnul concret al funcției de odihnă și divertisment, înainte de toate pentru protipendadă, pe care stațiunea îl dobândise durabil. După primul război mondial se petrec însă câteva transformări importante în societate, cu efecte notabile și în peisajul vacanțelor. Cea
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
acest Dicționar, marile limbi și literaturi au câte două volume, iar dintre limbile de circulație redusă din Europa doar România are alocat un volum întreg, celelalte literaturi fiind grupate câte două sau trei într-un singur volum. Este o operă monumentală, în care cultura scrisă română are un loc de onoare, fiind tratată cu multă competență. Biblioteca de limbi străine are un sector dedicat literaturii române, destul de bogat, dar, din păcate, lipsit de cartea românească apărută după 1990. Desigur, I.C.R. Beijing
Prezenţă culturală românească la Beijing by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296464_a_297793]
-
patrie Austria, dar și în Germania (unde s-a stabilit ulterior), Polonia, Bulgaria, Ungaria, Elveția, Comunitatea Statelor Independente, Ungaria, Grecia, etc. Lui Nicolas Simion și unui nou partener scenic, virtuosul pianist Florian Weber li se datorează primele audiții publice ale monumentalei lucrări de jazz concertant, semnată cu 35 de ani înainte de regretatul compozitor român Richard Oschanitzky, „Dublul concert pentru pian, saxofon tenor, orchestră simfonică și big band”; interpretări performante oferite melomanilor din Iași, București, Brașov, cu contribuția dirijorilor Peter Oschanitzky și
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]
-
obținută la capătul unei munci de câteva luni, este compusă din personaje din benzi desenate, arătări bizare, extratereștrii sau simple mâzgălituri naive sunt moleculele microscopice, care la o privire de ansamblu creează imaginea unor eroi istorici, opere clasice sau ansambluri monumentale de interes mondial. Pe fundal se pot auzi soldații râzând, în timp ce o bombă explodează, iar câinele este aruncat în aer. De acum nu se mai duc cu boli inventate, mâzgălite pe scutiri medicale pentru motivarea absențelor. Dar acesta iese din
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
Tablourilor dintr-o expoziție” de Musorgski. În viziunea sa, tablourile s-au cristalizat în imagini sonore de o extremă diversitate luminate printr-o paletă coloristică surprinzătoare și cu un crescendo extrem de bine dozat (cum mai rar am auzit) până la finalul monumental. A fost un concert în care s-au contopit într-o pilduitoare simbioză solistul, dirijorul și orchestra.
Excentricul Nigel Kennedy - art? ?nalt? pentru fiecare by Elena Zottoviceanu () [Corola-other/Journalistic/83551_a_84876]
-
dar și în conturarea unui personaj de compoziție, au alcătuit o distribuție de vis, în care glasurile se mariază minunat (duetele Susanna - Joachim o dovedesc din plin). Mai bine de două ore am urmărit vrăjiți o versiune de disc a monumentalei lucrări pe care „Les arts florissants” și William Christie ne-au oferit-o la un nivel care depășește cu mult ceea ce numim în mod obișnuit profesionalism. Pentru că se cântă cu pasiune, cu credință, cu farmec și totală implicare, cu o
Fascinantul "Les artes florissants" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83559_a_84884]
-
rușii știu să o transmită prin sonoritatea caracteristică, « de orgă », a orchestrei. Același concept de viziune modernă a guvernat și în tălmăcirea fragmentelor din suita Romeo și Julieta de Serghei Prokofiev, cu deosebire că strălucirea instrumentală a atins uneori momente monumentale, alternate cu clipe de finețe și gingășie exemplară pentru un colos instrumental de talia Filarmonicii din Sank-Petersburg. Nikolai Alexeev conduce ansamblul cu o gestică economicoasă, de o precizie metronomică de ceasornicar, vârful baghetei « picură » fiecare intrare, fiecare sunet din partitură
"Orga" de pe Neva i-a redimensionat pe Enescu ?i Prokofiev by Eugen Vicos () [Corola-other/Journalistic/83544_a_84869]
-
capitol a impresionat puternic Amir Tebenikhin. El a demonstrat disponibilități excepționale de modelare a edificiului sonor în ambele domenii. A fascinat auditoriul prin coloristica timbrală transparentă, strălucitoare utilizată în Aurora beethoveniană. Apoi s-a identificat total cu titanismul lisztian în monumentala Sonată în si minor, unde a atins cele mai profunde zone ale meditației filosofice precum și cele mai îndrăznețe culminații dramatice. O altă evoluție puternică a fost aceea a lui Wang Jingjing, a cărui sonată de Beethoven s-a bucurat de
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]
-
cu precipitare. A făcut și ea abuz de pedalizare în unele episoade, iar câteva note și valori erau altfel decât în text. În Variațiunile de Rachmaninov pe o temă de Corelli a susținut foarte bine marele complex al acestei opere monumentale. Față de evoluția din etapa precedentă, valoroasa muziciană a fost mai puțin strălucitoare. Să ne întoarcem acum la ceea ce ne doare. Ce se poate face pentru ca muzica lui Enescu să fie mai bine asimilată de către viitorii competitori? Cred că ar fi
Concursul de pian by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83540_a_84865]