4,002 matches
-
concentrat pe un număr mare de țări de origine din Europa. În România, investițiile străine directe s-au concentrat cel mai mult în București (peste 60%). Pe de altă parte, se semnalează și existența unor guverne „captive”, dominate de companiile multinaționale (CMN), chiar dacă astfel de cazuri sunt mai greu de demonstrat. Impactul investițiilor străine directe asupra reducerii sărăciei poate fi direct și indirect. Impactul direct poate fi măsurat prin creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și reducerea populației care
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
afaceri prietenos. Joseph Stiglitz abordează o serie de controverse și examinează literatura de specialitate în legătură cu impactul investițiilor străine directe asupra reducerii sărăciei. Adesea, se sugerează necesitatea reexaminării acestei probleme, îndeosebi într-o manieră mai pragmatică și direct legată de companiile multinaționale care nu sunt „nici modele ale virtuții economice, dar nici oaia neagră (bête noir) a gândirii radicale”. Studiile legate de rolul potențial și perspectivele investițiilor străine directe, în 49 de țări dezvoltate, evidențiază că țările de dimensiune mare au o
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
u - timpul consacrat muncii; 1 - u - timpul alocat formării profesionale. În consecință, acesta din urmă majorează rata de creștere a capitalului uman ∂ h/h = (1 - u), dar și a venitului, într-un mod permanent. Lucas (1988) argumentează că multe companii multinaționale continuă să producă în țări dezvoltate cu cost ridicat pentru că, printre alți factori, aceste țări sunt considerate a fi stabile din punct de vedere politic. Robert Barro utilizează modelele de acest tip pentru a studia determinarea creșterii economice per capital
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
centralizată la economia de piață concurențială, liberalizată, al integrării în Uniunea Europeană și în procesul globalizării (Zaman, Vasile, 2005, p. 201). Investițiile străine directe (ISD), ca formă complexă de manifestare a globalizării piețelor externe, constituie o componentă importantă a activităților corporațiilor multinaționale și transnaționale pe plan mondial, care, de altfel, au devenit un factor de influență puternică în creșterea interdependențelor economiilor naționale și difuzarea progresului tehnologic. În perioada de tranziție, investițiile străine directe au devenit pentru România, dintr-un factor de creștere
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
agricultura și unele domenii ale energiei), ajungând, de exemplu, la o pondere de 81,2% în activele sectorului bancar și de peste 60-70% în unele ramuri și subramuri ale industriei prelucrătoare, în marea lor majoritate fiind filiale sau sucursale de corporații multinaționale. Un alt palier al cercetării, în prezenta lucrare, se referă la sfera de cuprindere a procesului de convergență instituțională dintre România și țările dezvoltate membre ale Uniunii Europene care nu vizează și structuri ale sistemului bancar, respectiv cota de piață
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Cifrele macroeconomice referitoare la raportul dintre profitul repatriat și cel reinvestit variază de la un an la altul, dar și de la o filială la alta, în funcție de profitabilitatea acestora, dar și de deciziile firmei-mamă. Wilfried Altzinger (2008) constată că eficiența filialelor corporațiilor multinaționale în România și Bulgaria, calculate pe baza indicatorului ROE, a fost de 12,1% și 8,5% față de 5,1% în țările UE 15 dezvoltate (Altzinger, 2008, p. 9), introducând și distincția dintre eficiența economică a fuziunilor și achizițiilor și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și, în general, condițiile României, pe lângă puncte tari, au și o serie de puncte slabe și riscuri. Investițiile străine directe în România trebuie privite potrivit analizei SWOT, astfel: 1) puncte forte: folosirea canalelor de comerț exterior pentru exporturi ale corporațiilor multinaționale din România în alte țări; expertiză managerială, programe speciale de training; creșterea gradului de ocupare pentru investițiile de tip greenfield; transfer de tehnologii moderne, competitive și de vârf; membră NATO și UE, de asemenea membră ONU, FMI; relații diplomatice cu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cu cele ale economiei naționale a României în materie de reinvestire a profitului, de alocare a resurselor sau de durabilitate a creșterii economice; investițiile străine directe au un impact negativ asupra unor industrii naționale, prin efectul de concurență; intervenția filialelor (multinaționalelor) în problemele de natură politică pe cale de executiv sau pe cale parlamentară pentru avantaje proprii, ceea ce distorsionează mecanismele economice; investițiile străine directe nu rămân pe termen foarte lung în țara noastră, ci atât cât investitorii străini reușesc să-și realizeze avantaje
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
agricultura și unele domenii ale energiei), ajungând, de exemplu, la o pondere de 81,5%, în activele sectorului bancar și de peste 60-70% în unele ramuri și subramuri ale industriei prelucrătoare, în marea lor majoritate fiind filiale sau sucursale de corporații multinaționale; ISD, la rândul lor, sunt generate de evoluția economiei naționale, respectiv a PIB, ceea ce ne-a determinat să le includem pe acestea ca factor generator de PIB sau factor care influențează PIB. Sunt prezentate rezultatele analizei de regresie simplă, pe
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
export și PIB, în zece țări în curs de dezvoltare, membre ale Uniunii Europene, printre care și România. Relația dintre PIB și ISD este analizată prin prisma: factorilor care determină creșterea economică; factorilor care impulsionează fluxurile de ISD; rolului corporațiilor multinaționale în țara-gazdă; relației de cauzalitate dintre PIB și ISD. În literatura de specialitate există numeroase tehnici, instrumente și metode de determinare a caracterului relațiilor dintre cele trei variabile menționate, în sensul alternării calității acestora de variabila dependentă și independentă pe
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
1924. A fost o încercare a sovieticilor de a crea o situație încordată și de a interveni în forță pentru „a aplica” teza autonomiei și a despărțirii Basarabiei de România, considerată de Internaționala a III-a Comunistă drept stat imperialist multinațional. Populația din zonă, cu puține excepții, nu a răspuns diversiunii organizată la puțin timp după eșecul tratativelor româno-sovietice de la Viena (martie-aprilie 1924). Rebeliunea a fost înfrântă ca urmare a intervenției energice a forțelor de ordine; rebelii au evaluat greșit posibilitatea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Tatar-Bunar) etc. În 1923-1924, a devenit tot mai evident că Partidul Comunist din România, înființat în 1921 ca filială a Internaționalei a III-a (Internațională ce reprezenta, în fond, interesele politicii externe sovietice), își însușise tezele acesteia cu privire la România - „stat multinațional” și a aplicării lozincei „autodeterminării până la despărțirea de stat”. Anul 1924 ocupă un loc aparte în istoria relațiilor sovieto-române, marcând „un adevărat paroxism al poftei sovietice de a anexa Basarabia”. Între 24 martie și 2 aprilie, s-au desfășurat la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de la robia fascistă peste 13 milioane de oameni, care populau acest teritoriu”, din care 11 milioane ar fi fost ucraineni și bieloruși. Polonia interbelică era - spune autorul (o astfel de apreciere se referă și la România), un stat ultrareacționar, ultranaționalist, multinațional, cu o politică forțată de polonizare a ucrainenilor, bielorușilor și lituanienilor. „Din acest motiv, când Armata Roșie a intrat în Polonia, mai exact în Ucraina de Vest și Bielorusia de Vest, a fost întâmpinată cu adevărat ca eliberatoare”. Atunci când Armata
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
De pe o asemenea poziție, Istoria fără mituri a lui S. Nazaria este, de fapt, o istorie plină de falsuri, care ne întoarce, atât în ce privește „interpretarea”, cât și limbajul, cu mulți ani în urmă, la „tezele” Cominternului referitoare la România stat multinațional, la imperialismul românesc, la Basarabia provincie rusească, locuită de poporul moldovenesc și „soluția” statalității moldovenești, cu fața - precizăm noi - numai către Răsărit și cu spatele la România și la Europa democratică. Autorul iese complet din câmpul dezbaterii științifice în tratarea evenimentelor din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
la documentele anului 1940 și ale anilor următori - apel realizat într-o manieră exemplară de Conferința Internațională „Pactul Ribbentrop-Molotov” - sunt mereu necesare, dacă urmărim înțelegerea exactă a evenimentelor și respingerea „tezelor” referitoare la „eliberarea” Basarabiei în 1940 de sub dominația „statului multinațional imperialist” România, referitoare la poporul „moldovenesc” ca etnie aparte, separată de masa românească etc. Instaurarea regimului de ocupație sovietic și dezmembrarea teritorială a Basarabiei reliefează politica de sovietizare promovată de Kiev și de Moscova, îndreptată cu precădere împotriva românilor, supuși
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
un tratament fiscal nediscriminatoriu pentru nerezidenți sau tranzacțiile desfășurate de aceștia, inclusiv transparență În acordarea de facilități fiscale, etc. Un al doilea reper se referă la stabilirea unor reguli clare de determinare a profitului, inclusiv pentru operațiunile din cadrul unui grup multinațional, În concordanță cu principiile internaționale acceptate și, mai ales, cu regulile convenite de OCDE, fiind stabilite și măsuri mai severe Împotriva contribuabililor care se sustrag de la plata impozitului. Al treilea reper a constat În stabilirea detaliată a cheltuielilor nedeductibile la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
jos în sus”). Față de literatura referitoare la globalizare, care distingea între transnaționalism „de sus în jos” și transnaționalism „de jos în sus”, el realizează distincția dintre relații transnaționale (susținute de către migranți), internaționale (relații transfrontaliere ale statelor sau organizațiilor internaționale) și multinaționale (referitoare la companiile multinaționale). De asemenea, distinge între mai multe tipuri de transnaționalism: economic, politic și cultural (Portes, 1996) și introduce termenul de „comunități transnaționale”, pentru a se referi la grupurile de imigranți care stabilesc legături regulate între societățile de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
literatura referitoare la globalizare, care distingea între transnaționalism „de sus în jos” și transnaționalism „de jos în sus”, el realizează distincția dintre relații transnaționale (susținute de către migranți), internaționale (relații transfrontaliere ale statelor sau organizațiilor internaționale) și multinaționale (referitoare la companiile multinaționale). De asemenea, distinge între mai multe tipuri de transnaționalism: economic, politic și cultural (Portes, 1996) și introduce termenul de „comunități transnaționale”, pentru a se referi la grupurile de imigranți care stabilesc legături regulate între societățile de origine și cele de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
salariilor. În special angajații cu locuri de muncă slab plătite sunt convinși și frustrați de faptul că un loc de muncă bine plătit nu se poate obține decât cu pile sau bani. În opoziție, cei care lucrează în firme private multinaționale sunt convinși de corectitudinea examenului și evaluărilor permanente din firmă, criteriul cel mai important pentru a accede la un post bun și a-l menține, fiind nivelul profesional; totuși, recunosc că uneori contează și recomandarea cuiva, care deja lucrează în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și îl vezi pe colegul tău care are salariul dublu față de al tău și oarecum te trage în jos treaba asta." Singurele cazuri în care se poate vorbi de un sistem de promovare a angajaților relativ coerent este cazul întreprinderilor multinaționale, în care există un sistem de monitorizare și evaluare a performanței angajaților bazat nu doar pe impresii subiective, ca în cazul celor mai multe din întreprinderile autohtone. Percepții ale managerilor și responsabililor de resurse umane despre criteriile care stau la baza angajării
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
criterii clare, despre care să dețină informații încă de la angajarea în organizația respectivăspre deosebire de România unde transparența în aces sens lipsește. Cele mai multe cazuri în care se poate vorbi de un sistem de promovare a angajaților coerent este cazul întreprinderilor multinaționale, în care există un sistem de monitorizare și evaluare a performanței angajaților bazat nu doar pe impresii subiective, ca în cazul celor mai multe din întreprinderile autohtone. Deși performanța angajaților se evaluează în Italia folosindu-se de instrumente de resurse umane valide
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
românilor era destul de clar definită în Transilvania la 1700, iar filonul tradițional, în sfera bisericii, se putuse constata și anterior. Nu e deloc sigur, apoi, că statele succesorale, formate pe seama Imperiului otoman, habsburgic și țarist, au fost tot așa de multinaționale și încă mai represive. Cel puțin în România drepturile minorităților s-au bucurat de o atentă preocupare a statului, fie și pentru că acesta era supus la puternice presiuni din afară. Observații asemănătoare se pot face și cu privire la perioade mai noi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de autoritarism, cu totul străine de așteptările de-mocratice ale președintelui Wilson, fiind dominat de particularismele devenite acum mai agresive decît oricînd. Noile închisori ale popoarelor Eric Hobsbawm observă că "aproape toate noile state construite pe ruinele fostelor imperii erau la fel de multinaționale ca și vechile "închisori ale popoarelor" pe care le înlocuiau 322. Și încă e prea puțin spus astfel, fiindcă acestea s-au dovedit mai represive și mai indiferente față de drepturile diverselor compozante. Surzi față de imboldurile papei Benoît XV, care îi
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
însemnat cosmopolitismul Europei Luminilor. Spania, un stat fără teritoriu? Spania oferă un exemplu recent de reformulare a logicii naționale sau, mai curînd, ilustrează după 1977, schimbarea concepției unificării, a națiunii spaniole reafirmate sub dictatura generalului Franco, cu o altă concepție, multinațională. După dispariția bătrînului dictator, regele Juan Carlos și șeful guvernului său, Adolfo Suarez, s-au preocupat să-și instituie legitimitatea lor democratică, una dintre cele mai contestabile de altfel, în singura manieră posibilă pentru ei; anume, demonstrînd prin abilitate teoretică
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
dificile pe care le-au pierdut de sub control de mai bine de șaizeci de ani. Observația este valabilă în cazul protecției monedei atacate fără preaviz de speculatori ca Geoge Soros, al industriilor delocali-zate de la o zi la alta prin concerne multinaționale a căror putere o echivalează pe aceea a unei țări mijlocii, al unor instituții ca Banca Mondială sau Fondul Monetar Internațional, a căror influență o depășește pe aceea a majorității statelor. În plus, tocmai pentru a putea rezista mai bine
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]