7,269 matches
-
portarul se trase înapoi în fața avansării amenințătoare a polițistului. Aruncă o privire nedumerită spre Porfiri și strigă după Dima din nou, de data aceasta înfrumusețând diminutivul cu abuz. O clipă mai târziu, băiatul își făcu apariția de după arcadă. Era la fel de murdar ca ultima dată când Porfiri îl văzuse. Purta un chipiu dat pe spate, iar ochii i se măriră când îl văzu pe Porfiri și păru pentru o clipă că e gata să o ia la goană. ă Ah, Dmitri, prietene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
fost el cel care l-a îmbătat pe Rataziaiev! Mai mult, l-a întărâtat să o facă. ă Am înțeles. și mai recent? Prințul Bikov își închise ochii tremurând. ă Prin intermediul lui Govorov, el a devenit implicat în anumite... activități murdare. Porfiri deschise un sertar de la biroul său și scoase fotografiile pe care Salitov le confiscase de la patronul tavernei. Le răsfirase și le împinse spre Prințul Bikov pe cele care conțineau figuri masculine. Prințul își strînse buzele a dezgust și încuviință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
ă și cum de știți că întrebările mele sunt insinuante? Ați tras cu urechea la ușă? întrebă Porfiri cu un zâmbet care se voia plăcut. ă Nu sunt prost, domnule. Pot foarte bine să îmi imaginez ce fel de întrbări murdare o întrebați. ă Credeți-mă, vă rog, că nimeni nu regretă mai mult necesitatea punerii unor asemenea întrbări decît mine. ă Atunci nu le mai puneți. ă Mă tem că asta e meseria mea. ă Nu este o meserie pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
În traducerea lui Goriancikov pasajul sună astfel: „Oare nu a dormit Alcibiade cu Socrate sub același cort și oare nu a îmbrățișat cu brațele sale păcătoase un om spiritual?“ ă Da, da, da, Porfiri Petrovici. Sunt pefect conștient de practicile murdare la care se dedau grecii antici. ă Dar nu se face nicio referire la Alcibiade și Socrate în Proudhon. A treia interpolare... Liputin îi făcu semn cu mâna lui Porfiri să nu spună nimic cât timp citi și ultimul pasaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
Maximovici îl privi și dădu din cap. ă Poate atunci, continuă Porfiri, sau mai târziu, i-ați arătat ce se află în geamantan. Adică, i-ați arătat corpul neînsuflețit al lui Stepan Sergheievici Goriancikov și i-ați spus despre avansurile murdare pe care piticul i le făcea mult iubitei sale Anna Alexandrovna și de privirile languroase pe care acum i le arunca și Sofiei Sergheievna. și atunci i-ați dezvăluit fapta teribilă pe care Anna Alexandrovna a fost nevoită să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
aveau acte În regulă și că nu voiau necazuri. Era logic să se poarte cum trebuia. Până la urmă ajunseră la aeroport. Ultimii pasageri care alergau prin mulțime spre poarta de Îmbarcare erau Kitty și Desert Rose. Era un avion mic, murdar, un fel de autobuz Greyhound zburător, plin de pasageri Înfășurați În pături uzate. Kitty se uită În jur și se gândi: „Dacă au atât de mulți clienți și dacă sunt atât de soioase și de uzate, de ce au companiile aeriene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Taximetristul Începu să râdă. Kitty Îl văzu pe bărbatul din spate aplecându-se. Apoi zări mâna lui apropiindu-se amenințător de coapsa lui Desert Rose. — Hei! Inventează, doamnă. Ești nebună! zise el apoi, tăindu-i-o scurt. — Ia-ți mâinile murdare de pe mine, perversule! țipă Desert Rose. Șofer! Oprește mașina imediat! Inima lui Kitty bătea nebunește. Palmele Începură să-i transpire. Ce naiba se Întâmpla? — Dumnezeule, ai mers În cerc doar că să ne jecmănești, nu-i așa? Șoferul rânji și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
reușești să faci o femeie din Kentucky, mamă a trei copii, să fie interesată de chestiuni intelectuale?“. Charlie și curatorul le auziră și li se alăturară. Discutați chestiuni intelectuale, doamnelor? glumi Charlie. Ai grijă, Kitty, În America există două cuvinte murdare: liberal și intelectual. — Ciudat, zise Kitty, tocmai aceste două cuvinte sunt la mare preț În Europa de Est În zilele noastre. Pentru că intelectualii și liberalii erau prigoniți În egală măsură de comuniști. Au băgat milioane de oameni În Închisoare din cauza asta. Curatorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
fi auzit până atunci de așa ceva. Vrei să oprim aici să faci niște poze? Dar repede, parcarea e interzisă. Kitty ezită. Hollywood Walk of Fame - locul pe care Își dorise dintotdeauna să-l vadă - se dovedea a fi o stradă murdară și aglomerată, cam ca Times Square din New York, locul pe care se Înghesuiau să-l vadă toți turiștii și pe care ea Încerca mereu să-l evite. — Bine, zise, o să fiu rapidă. Carlos parcă lângă trotuar, iar Kitty sări din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
și eu tot acolo locuiesc. Norocul nu o părăsise pe Kitty. Călătoria se dovedea a fi de bun augur până la ultima sută de metri. Se amuzară amândouă de coincidență și se urcară Într-un taxi. Pe când mașina Înainta prin zloata murdară, fata Îi povesti lui Kitty că era model și că se Întorcea de la o ședință foto În Hawaii. Fură cuprinse amândouă de nostalgia soarelui pe care-l lăsaseră În urmă. Taxiul Își croi drum prin pădurea de clădiri Înalte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
la ușa prietenei sale. Desert Rose Îi deschise, apoi se târî Înapoi În pat. Kitty stătea În mijlocul mansardei, Îngrozită. Praful adunat În rotocoale de mărimea unui cap de pisică zăcea pe podea, În chiuvetă se strânsese un munte de vase murdare, dinspre frigider și dinspre cutia pisicii, care nu mai fusese golită de câteva zile, venea o duhoare oribilă. Kitty trase imediat draperiile, deschise geamurile și Începu să măture. Când termină, se uită la Desert Rose și Îi trecu prin minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de trecerea timpului, chiar dacă îi prisosește, caz în care nu știe ce să pună în el, în timp, se înțelege, Cum va fi când va ajunge la vârsta mea, se gândi. Lăsară în urmă Centura Agricolă, șoseaua, acum și mai murdară, traversează Centura Industrială, o ia printre instalații industriale de toate dimensiunile, activitățile și tipurile, cu depozite sferice și cilindrice de combustibil, stații electrice, rețele de canalizare, conducte de aer, punți suspendate, tuburi de toate grosimile, unele roșii, altele negre, coșuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
unei umbre care nu va mai cădea niciodată. Cu toate acestea, așa cum se întâmplă în viață, când credem că totul e pustiit la picioarele noastre, dar apoi observăm că a mai rămas câte ceva, tot așa aici câteva fragmente împrăștiate, zdrențe murdare, resturi de materiale aruncate, cutii ruginite, scânduri putrede, o bucată de plastic pe care vântul o poartă de colo colo, ne arată că acest teritoriu a fost ocupat pe vremuri de așezări de proscriși. În curând edificiile orașului vor înainta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
să comită jaful dorit, un sfert de oră fără ca măcar un câine vagabond să vină pe șosea să se ușureze pe o roată și să adulmece conținutul furgonetei și trecuse jumătate de oră când, în sfârșit, se apropie un bărbat murdar și încruntat care îl întrebă pe olar, E vreo problemă, ai nevoie de ajutor, pot s-o împing puțin, poate a murit bateria. Or, dacă până și firile cele mai puternice au clipe de irezistibilă slăbiciune, când trupul nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ultimele cuvinte cu glas tare, De viață, în timp ce privirea i se încețoșă deodată, se pusese în locul tatălui ei și suferea la fel de mult ca și el. Se uită împrejur și observă pentru prima dată că totul părea năpădit de argilă, nu murdar de lut, ci doar năpădit de culoarea pe care el o are, culoarea tuturor culorilor cu care a ieșit din carieră, lăsată de trei generații care, zi de zi, și-au băgat mâinile în praful și apa argilei, iar, afară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dea prilej să se răzgândească, în al doilea caz va observa atent reacțiile lui Găsit, care nu e câinele să se lase luat prin înșelăciune de revendicările mincinoase ale unui fals stăpân. Marta, care, la zgomotul motorului, apăruse, cu mâinile murdare de lut, la ușa olăriei, vru să afle dacă merge și câinele. Tatăl îi răspunse, Da, merge, și peste un minut curtea era atât de goală și Marta atât de singură de parcă pentru amândoi ar fi fost prima oară. Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
și pentru a masca tacit, cu o complicitate distrată, excitantul subiect al Isaurei Estudiosa. Prea târziu, traversăm acum Centura Agricolă, sau Verde, cum este insistent numită de oamenii cărora le place să ascundă sub cuvinte aspra realitate, culoarea de gheață murdară care acoperă solul, interminabila mare de plastic unde serele, croite după aceeași măsură, seamănă cu iceberguri împietrite, cu gigantice pietre de domino fără puncte. Înăuntrul lor nu e frig, dimpotrivă, oamenii care lucrează acolo se asfixiază de căldură, fierb în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
e că gardianul, mai mult decât iritat, e deconcertat, se gândește că nici el n-ar fi trebuit să spună, Aici nu e garaj, și pe un ton disprețuitor de parcă ar fi regele lumii, când nu e nici măcar al subteranei murdare unde își petrece zilele. Tăie numărul și se întoarse la post. Cipriano Algor căută o stradă liniștită unde să-și treacă timpul până va merge să-și aștepte ginerele la poarta serviciilor de siguranță. Parcă furgoneta la un colț de unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
care, deși ezitând încă să accepte fără crâcnire prezența unei uniforme în familie, pare dispus să asume o postură de tacită condescendență dacă numita uniformă este înlocuită, de la sosire, cu orice vestimentație de croială civilă, modernă sau veche, curată sau murdară, nu contează. Cipriano Algor e acum singur în olărie. A încercat distrat soliditatea unui cofraj, a mutat din loc, fără să fie nevoie, un sac de ghips și, ca și cum doar hazardul, și nu voința, i-ar fi condus pașii, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
și de alta, până la orizont, cum mai bine se distingea din vârful povârnișului pe care furgoneta îl urca în acest moment. Și asta se numește Centură Verde, își zise, această dezolare, acest camping sumbru, această turmă de blocuri de gheață murdară, topită de sudoarea celor care lucrează în interior, pentru multă lume serele astea sunt mașini, mașini de făcut vegetale, într-adevăr, n-au nici o dificultate, ca într-o rețetă, se amestecă ingredientele adecvate, se reglează termostatul și higrometrul, se apasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nu i-l va spune niciodată, Cum vei reuși acum, fără această speranță, să trăiești în apartamentul acela, se întreba. Găsit ieșise din cușcă, picături mari de apă curgeau pe el din dudul negru, dar nu-i păsa. Avea labele murdare, îi picura blana și era sigur că nu va fi bine primit. Și, totuși, despre el se vorbea la ușa bucătăriei. Văzându-l apărând și oprindu-se să-i privească, Marta întrebase, Ce vom face cu câinele. Liniștit, de parcă ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
care doresc s-o discut cu dumneata, o mare favoare să-ți cer, Intră, Am putea vorbi chiar aici, nu trebuie să intru, Asta-i bună, intră, nu te formaliza, Câinele poate intra și el, întrebă Cipriano Algor, are labele murdare, Găsit e din familie, suntem vechi cunoștințe. Ușa se închise, penumbra micii sufragerii se lăsă asupra lor, Isaura făcu un gest indicând un scaun, se așeză și ea. Am impresia că știi de ce am venit, spuse olarul în timp ce-i făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
la șosea, nu, mai au vreo treizeci de metri, și imediat vine Centura Industrială, aproape totul e oprit, doar câteva fabrici care par a-și fi făcut din activitatea continuă un soi de religie, și acum trista Centură Verde, serele murdare, cenușii, livide, de aceea trebuie să-și fi pierdut culoarea căpșunile, nu mai e mult până vor fi albe și pe dinafară așa cum sunt pe dinăuntru, și fără nici un gust. Să întoarcem acum la stânga, acolo, departe, unde se văd niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
urmă; idee care mă persecută acum, dar peste care am trecut repede atunci. M-am sculat, mi-am aprins o țigară și m-am dus la fereastră. Încă nu se făcuse ziuă. Noaptea mai atârna deasupra mării ca o zdreanță murdară care se destrăma. La ora aceea pe țărm nu era nimeni. Doar pescărușii dădeau ocol stâncilor de marmură, unde urma să fie cimitirul cel nou. Brusc, mi-am amintit de durerile mele de stomac și de sfatul lui Dinu. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cunoști, eu te aștept la cafenea. Până atunci iau puștile. În prima clipă nici n-am înțeles despre ce anume vorbea. Ne aflam în dreptul unei case încă și mai prizărită decât celelalte, cu o singură fereastră, acoperită de o perdea murdară. În curtea plină de urzici, nici un semn de viață. Totul părea, ca și în restul cătunului, ațipit; ai fi zis că numai muștele și vrăbiile erau treze la ora aceea; că pescarii erau duși în larg cu năvoadele, iar femeile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]